Un material scris de Bogdan Antonescu și Dr. Dragoș Ene pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Bogdan Antonescu ste fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/
Dr. Dragoș Ene este inginer și cercetător specializat în teledetecție la Institutul Național de Fizica Pământului. Dragoș este membru în echipa ClimExRo fiind interesat de schimbările climatice și de impactul acestora.
În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. În continuare vom examina evoluția temperaturilor, a stresului termic și fenomenelor meteorologice extreme din România în vara ce tocmai a trecut, o perioadă marcată de cele mai ridicate temperaturi înregistrate până în prezent, atât la nivel național, cât și european.
Luna august 2024 a fost cea mai călduroasă lună august (16,82°C), la egalitate cu august 2023, cu 0,71°C peste media pentru luna august 1991-2020. Conform Copernicus, temperatura lunii august 2024 a fost cu 1,51°C mai mare decât media pentru perioada preindustrială (1850-1900), fiind cea de a 13 lună din ultimele 14 luni în care temperatura medie globală a depășit pragul de 1,5°C față de perioada preindustrială. Acest record împreună cu recordul pentru luna iunie și valorile ridicate ale temperaturii pentru luna iulie, au făcut ca vara (iunie-august) anului 2024 să fie cea mai caldă observată până în prezent.
Astfel, vara 2024 a fost cu 0,69°C peste media perioadei de referință 1991-2020, depâșind recordul stabilit în vara anului 2023 (0,66°C). În Europa vara anului 2024 a fost deasemenea una record cu 1,51°C față de media 1991-2020 (recordul anterior – 1,34°C – fiind din 2022).
În România cele mai mari valori absolute ale temperaturii în timpul verii au fost observate în sudul României (Figura 1). Deși hărțile care ilustrează valorile absolute ale temperaturilor medii oferă o imagine de ansamblu a distribuției temperaturii în din țară, analiza anomaliilor temperaturii este esențială pentru a ceea ce a fost deosebit față de valorile normale. Figura 2 prezintă distribuția anomaliilor temperaturii pentru vara anului 2024 față de perioada de referință 1991-2020. În funcție de regiune, anomalia temperaturii a fost cu 2-5°C mai mare decât cea a perioadei de referință.
Fig. 1 
Fig. 2
Vara anului 2024 a fost cu adevărat excepțională, fiind una record pentru mare parte a regiunilor din România.
Figura 3 este reprezentat anul în care a fost stabilit recordul temperaturii în timpul verii pentru fiecare regiune. În zonele reprezentate cu roșu, recordul temperaturii din timpul verii a fost stabilit în 2024. Se poate observa de asemenea și caracterul excepțional al verii anului 1946 (zonele cu albastru) care încă reprezintă un record pentru regiunea de sud-est a României.
Fig. 3 
Fig. 4
Evoluția pe termen lung a temperaturiilor din timpul verii, arată o creștere a temperaturii pentru întreg teritoriul României în intervalul 1940-2024. Zonele marcate cu un punct alb sunt cele în care tendința temperaturii din timpul verii (°C pe 10 ani) este semnificativă din punct de vedere statistic. Semnificativ din punct de vedere statistic înseamnă că această creștere a temperaturilor nu este întâmplătoare sau rezultatul unor variații naturale pe termen scurt, ci reflectă un trend consistent și clar, susținut de date.
În acest context, semnificația statistică arată că probabilitatea ca aceste schimbări să fie doar o coincidență este foarte mică, ceea ce ne oferă încredere că temperaturile din aceste zone cresc cu adevărat pe termen lung.
Pe lângă analiza temperaturilor medii și a tendințelor pe termen lung, este important să evaluăm și modul în care aceste creșteri afectează confortul termic resimțit de oameni. În acest sens, Universal Thermal Climate Index (UTCI) oferă o măsură comprehensivă a stresului termic, luând în considerare nu doar temperatura, ci și alți factori precum umiditatea, vântul și radiația solară. Astfel, pentru a înțelege impactul real asupra sănătății populației și a mediului, analiza UTCI pentru vara anului 2024 dar și pe termen lung, oferă o perspectivă mai completă asupra modului în care condițiile climatice extreme influențează viața cotidiană și este prezentată în continuare.
Stresul termic (măsurat în numărul de ore cu UTCI > 32°C), UTCI reflectă cum condițiile de mediu afectează organismul uman, oferind o evaluare mai precisă a confortului sau disconfortului termic comparativ cu temperatura aerului a fost mai pronunțat în regiunile sudice ale are României în vara anului 2024 (Figura 5).
Fig. 5 
Fig. 6
Anomalia numărului de ore cu stres termic din vara 2024 față de media 1991-2020, reprezentată în Figura 6, arată că pe aproape pe întreg teritoriul Românie valorile au fost pozitive ajungând chiar >250 de ore (echivalentul a 10 zile) în părți sudul României, inclusiv București.
Vara anului 2024 nu a fost una record pentru multe din regiunile României. La fel ca și în cazul temperaturii pentru vară (Figura 3), se poate observa caracterul excepțional al verii anului 1946 (zonele cu albastru) care încă reprezintă un record pentru regiuni extinse din România. Evoluția pe termen lung a numărului de ore cu stres termic din timpul verii, arată o creștere pentru întreg teritoriul României în intervalul 1940-2024 cu excepția zonelor montane (Figura 8).
Fig. 7 Anul în care a fost stabilit recordul pentru numărul de ore cu stress termic în timpul verii pentru fiecare regiune. În zonele reprezentate cu roșu, recordul pentru numărul de ore cu stres termic a fost stabilit în 2024 (părți din zona de vest a României) 
Fig. 8
Unde am avut fenomenele extreme ale acestei veri în România?
Pe lângă evaluarea stresului termic resimțit prin UTCI, este esențial să analizăm și distribuția altor fenomene meteorologice extreme care au un impact semnificativ asupra societății. În contextul schimbărilor climatice, frecvența și intensitatea fenomenelor precum tornadele, precipitațiile intense, grindina și descărcările electrice au înregistrat variații importante. Harta de mai jos (fig. 9 ) ilustrează distribuția acestor fenomene extreme, oferind o perspectivă asupra regiunilor cele mai afectate și a riscurilor asociate în viitor. În total, în vara anului 2024 au fost raportate 870 de evenimente meteorologice extreme în România (conform European Severe Weather Database). Chiar dacă numărul de evenimente a scăzut față de 2023 când au raportate 1052 evenimente, în 2024 a crescut numărul evenimentelor cu grindină de mari dimensiuni fiind raportate 207 cazuri.
Fig. 9
Rezultatele acestei analize subliniază în mod clar tendințele climatice îngrijorătoare care se manifestă atât în România, cât și la nivel global. Vara anului 2024, cu temperaturi record și un număr semnificativ de ore de stres termic, evidențiază nu doar o încălzire continuă, ci și intensificarea efectelor negative ale acesteia asupra sănătății umane, infrastructurii și ecosistemelor.
În zonele sudice și vestice ale României, unde au fost înregistrate cele mai mari valori de stres termic, disconfortul resimțit de populație și riscurile pentru sănătate au crescut considerabil. Acest lucru are implicații directe asupra calității vieții, asupra productivității economice și asupra vulnerabilității anumitor grupuri sociale, în special a celor care lucrează în aer liber sau trăiesc în zone cu acces limitat la resursele necesare adaptării.
Tendința pe termen lung de creștere a temperaturilor și a numărului de ore cu stres termic confirmă faptul că aceste schimbări nu sunt întâmplătoare, ci sunt parte a unui fenomen climatic mai larg, alimentat de emisiile crescute de gaze cu efect de seră. Aceste date subliniază necesitatea urgentă de a implementa măsuri de adaptare și mitigare de la infrastructura rezilientă la căldură, la politici care să reducă emisiile și să protejeze grupurile vulnerabile. Pe termen lung, dacă aceste tendințe continuă, ne putem aștepta la o amplificare a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, furtunile violente și precipitațiile intense, care vor afecta tot mai mult societatea și economia. În acest context, monitorizarea atentă a acestor fenomene și utilizarea unor indicatori precum UTCI devin esențiale pentru a înțelege pe deplin amploarea și implicațiile crizei climatice.
Leave a Reply