În data de 7 octombrie 2025, la Muzeul de Artă Brașov a avut loc conferința „Dialoguri despre un trecut care nu trece” organizată de Muzeu în cadrul proiectului „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat”.
La conferință au luat cuvântul Bianca-Maria Bălșan – manager Muzeul de Artă Brașov, Cosmin Năsui – istoric de artă, Monica Enache – curator și expert în artă modernă românească, Luciana Jinga – expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Radu Popica – istoric, Muzeul de Artă Brașov și Dan Mihai Țălnaru – director executiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Discuția a pornit de la expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”, care poate fi vizitată la Muzeul de Artă Brașov până pe 30 noiembrie și despre care puteți vedea mai multe în materialul stories | Un trecut care nu trece. Reflexii asupra epocii comuniste prin intermediul artei. Cu Bianca-Maria Bălșan și Ionela-Andreea Ghețe.
Expoziția și proiectul realizate de Muzeul de Artă Brașov se constituie ca un reper în mediul artisitic contemporan, prin modul în care reușește să pună în lumină și în discuție arta aparținând unei perioade, de la care, apoi, putem avea o mai bună înțelegere a ceea ce s-a petrecut în regimul comunist.
Deseori, regimul comunist este subestimat, dar dacă ne uităm pe partea de artă vedem că în timpul acestuia au fost înființate muzeele de artă. Astfel, Muzeul de Artă devine depozitarul memoriei și imaginii regimului, fapt ce ne permite să documentăm, să analizăm și să nu uităm ce a însemnat un regim autoritar, mai ales în contextul actual în care manifestările politice autoritare și legionare par să-și facă simțite prezența tot mai mult în viețile oamenilor.
În privința artiștilor, aceștia aveau sprijinul regimului comunist prin faptul că primeau comenzi din partea acestuia. Astfel, statul era principalul „client” al artiștilor români. Iar lucrările cumpărate de stat erau apoi plasate în muzee. Numai Muzeul de Artă Brașov are deja un patrimoniu de minimum 2.000 de lucrări realizate de artiști în acea perioadă.
Pentru că s-a pus în discuție și libertatea de expresie, trebuie menționat că aceasta era atent controlată de regim, iar cei care nu se supuneau liniilor ideologice erau pedepsiți de acesta, de la scoaterea din cataloage până la aruncarea în închisori. Dar interesant era faptul că lucrările celor decăzuți din grațiile regimului nu erau distruse, ci păstrate în arhivele muzeelor.
Chiar dacă regimul te controla și te condiționa, el oferea o situație minimă, a unui loc de muncă și a unui venit. Practic, era un regim care nu lăsa cetățeanul să moară, dar care nu avea nicio problemă să te omoare dacă-l criticai.
În timp ce corporatismul contemporan nu are nici cea mai mică problemă să te arunce în stradă dacă nu mai are nevoie de tine, iar statul, care are un sistem social de suport, nu reușește să asigure tututor cetățenilor o plasă de siguranță.
În acest context, nu sunt surprinzătoare rezultatele amintite în cadrul conferinței de către Dan Țălnaru din cadrul unui sondaj realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER):
- 55,8% dintre români își aduc aminte cu nostalgie de perioada comunismului;
- 66% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun;
- 66% afirmă că statul avea grijă de cetățeni.
În final, regimul comunist a controlat arta pentru a nu lăsa spații neacoperite din care să se nască critică la adresa sa, mai ales că artele sunt zone ale creativității. Iar prin controlul artelor, regimul ducea controlul și în spațiul personal, locativ, prin tipul de artă care era disponibilă publicului larg. Astfel, arta devine un instrument al propagandei regimului comunist, regim care stabilește ce ar trebui să prezinte și cum. Vorbim inclusiv la nivel estetic. Regimul comunist forțează un curent artistic, realismul social, care să-i susțină liniile ideologice.
Desigur, discuția nu se rezumă doar la cele menționate în articol, ci sper să o deschidă și mai mult. De aceea vă invit să vizitați expoziția.
Leave a Reply