Un material scris de Dr. Bogdan Antonescu pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Dr. Bogdan Antonescu este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.
2025 – Încă un an cu provocări climatice
Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald din istoria observațiilor, marcând un nou moment critic în istoria climatică a planetei. De la cauzele care au dus la această situație până la efectele resimțite direct de fiecare dintre noi, aceste șase grafice spun povestea unei realități pe care nu o mai putem ignora.
În 2025, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a atins un nou record: 427,35 părți per milion (ppm). Pentru a înțelege ce înseamnă această cifră, trebuie să ne întoarcem în timp. Înainte de Revoluția Industrială, când oamenii nu ardeau combustibili fosili în cantități mari și astfel nivelul de CO₂ era de aproximativ 280 ppm. Astăzi, am depășit cu mult acest nivel și continuăm să creștem concentrația de CO₂.
Graficul arată celebra „Curbă Keeling”, numită după Charles David Keeling (1928-2005) cercetătorul care a început să măsoare CO₂ din atmosferă începând cu 1958. Observăm și un ciclu anual, vara concentrația scade ușor când plantele din emisfera nordică fac fotosinteză și absorb CO₂, iar iarna crește din nou. Dar tendința generală este clară: concentrația de CO₂ crește an de an.
Datele științifice ne spun că pentru a preveni schimbările climatice periculoase, ar trebui să ne întoarcem sub 350 ppm. Suntem deja cu peste 75 ppm peste acest prag de siguranță. CO₂ rămâne în atmosferă perioade lungi de timp ceea ce înseamnă că fiecare tonă emisă astăzi va încălzi planeta mult timp de acum înainte. Acesta este motivul fundamental pentru care vedem toate celelalte schimbări.
Consecința globală: planeta se încălzește
Graficul care arată temperatura medie globală din ultimii 175 de ani este unul simplu și în același timp foarte important. Liniile (reprezentând diferite seturi de date) sunt relativ plate până în anii 1980, apoi încep să crească brusc. În 2025, temperatura globală medie a fost cu aproximativ 1,46°C mai mare decât media perioadei 1850-1900, înainte ca industrializarea să-și lase amprenta asupra climei.
Pentru cineva care nu este familiarizat cu fizica atmosferei, un grad și jumătate poate părea puțin. Dar la scară planetară, este o schimbare uriașă. În mod natural, când clima planetei s-a schimbat în trecut, procesul a durat mii sau chiar zeci de mii de ani. Creșterea de 1,5°C de astăzi s-a petrecut în mai puțin de 150 de ani.
Acordul de la Paris din 2015 stabilise ca țintă limitarea încălzirii la 1,5°C. Am atins deja acest prag. Fiecare fracțiune de grad în plus înseamnă mai multe valuri de căldură, mai multe perioade cu secetă, mai multe inundații și un impact mai mare asupra ecosisteme și pentru societății. Graficul ne arată mai multe surse de date și toate spun același lucru: 2025 a fost unul dintre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, parte a unui trend crescător.
Evoluția temperaturii în 2025 – Copiii născuți astăzi vor trăi într-o lume fundamental diferită de cea în care au crescut părinții lor
Acest grafic ne permite să vedem cum a evoluat temperatura medie globală în 2025. Linia roșie reprezintă temperatura din 2025, în timp ce zona gri arată întreaga gamă de temperaturi observate în ultimii 85 de ani (1940-2025). Linia albastră din mijloc este media pentru 1991-2020 și reprezintă valorile de referință (condițiile normale). Ceea ce vedem este că temperatura anului 2025 a fost aproape tot timpul în partea superioară sau chiar deasupra zonei gri, adică mai caldă decât 90% din toate valorile istorice.
Pentru noi în viața de zi cu zi, această încălzire constantă înseamnă veri caniculare, ierni mai blânde și riscuri mai mari pentru agricultură și pentru sănătate. Fiecare lună care se termină cu temperaturi record înseamnă că „noul normal” este din ce în ce mai cald. Copiii născuți astăzi vor trăi într-o lume fundamental diferită de cea în care au crescut părinții lor.
Pragul critic depășit: zile cu anomalii ale temperaturi de 1,5°C și Europa la temperaturi record
Unul dintre cele mai îngrijorătoare grafice este cel care arată câte zile pe an depășesc pragul de 1,5°C față de perioada pre-industrială. În anii 1980 și 1990, astfel de zile erau rare. Apoi, începând cu 1994, în fiecare an au existat zile cu temperaturi ce depășeau cu 1°C față de perioada pre-industrială. Din 2012, vedem în fiecare an zile care depășesc cu 1,25°C. Iar din 2015 în fiecare an (cu excepția anului 2021) au existat zile care au depășit pragul de 1,5°C. În 2025, peste 150 de zile au depășit pragul de 1,5°C. Aceasta înseamnă că aproape jumătate din an a fost peste ținta stabilită de Acordul de la Paris.
Ce înseamnă asta practic? Aceste zile nu înseamnă cifre sau statistici abstracte, înseamnă că fenomenele meteo extreme, cum sunt valurile de căldură, secetele severe, devin mai frecvente și mai intense.
Harta Europei pentru 2025 arată că practic întregul continent a fost mai cald decât în mod obișnuit – cu 0,5 până la 2°C peste media perioadei 1991-2020. Zonele în galben și portocaliu (temperaturi mai mari decât în mod obișnuit) domină harta. Pentru noi, acest lucru înseamnă veri din ce în ce mai calde, mai ales în țările mediteraneene și în estul continentului. Sursa ClimExRo
Harta ne arată că nu există loc în Europa care să fi scăpat de încălzire în 2025. Chiar și regiunile nordice, au fost mai calde decât media lor istorică. Aceasta este un semnal clar al schimbărilor climatice care afectează întreg continentul. Pentru România, poziționată în sud-estul Europei, vulnerabilitatea este și mai mare.
Efectele resimțite direct: stresul termic în România
Ultimul grafic ne prezintă impactul pentru România. Hărțile arată anomalia zilelor cu stres termic, adică a zilelor când temperatura resimțită (care ia în calcul și umiditatea, vântul și radiația solară) ajunge la niveluri periculoase pentru sănătatea umană. În 2025, România a avut mult mai multe zile cu stres termic asociat căldurii extreme decât în mod obișnuit, în unele zone cu peste 20-30 de zile în plus față de media 1991-2020.
Stresul termic nu este doar o senzație de disconfort. Când temperatura resimțită depășește 32°C, organismul uman începe să aibă probleme în reglarea temperaturii corporale. Pentru persoanele vârstnice, bolnavi cronici, copii mici sau cei care lucrează în exterior, aceste condiții pot fi letale. În timpul valurilor de căldură din ultimii ani, România a înregistrat creșteri ale mortalității, mai ales în rândul populației vulnerabile. Despre impactul stresului termic în România am analizat pe parcursul verii trecute într-un material anterior, inclusiv cu hărți detaliate la nivel județean.
Harta din dreapta arată că am avut și mai puține zile cu stres termic asociat frigului. Deși pare o veste bună, realitatea este mai complexă: iernile mai calde perturbă ciclurile agricole, favorizează răspândirea dăunătorilor și bolilor, și reduc resursele de apă din zăpada topită primăvara. Combinația dintre veri foarte calde și ierni imprevizibile pune presiune pe infrastructură, sănătate publică și economie.
Ce facem acum?
Aceste șase grafice ne spun o poveste clară: de la cauza fundamentală (emisiile de CO₂) până la efectele pe care le resimțim direct în viața de zi cu zi (stresul teric). Anul 2025 nu este o anomalie ci este continuarea unui trend periculos. Știința este foarte clară: fiecare tonă de CO₂ pe care o emitem, fiecare fracțiune de grad în plus, fiecare zi peste pragurile critice ne îndepărtează de siguranță.
Dar datele ne arată și că avem pârghiile pentru a schimba cursul lucrurilor. Reducerea emisiilor, tranziția către energie curată, modernizarea transporturilor, eficientizarea clădirilor, protejarea și refacerea pădurilor reprezintă soluții care trebuie implementate la scară largă și rapid. Nu este vorba doar despre responsabilitate individuală, ci despre decizii colective și politici publice.
Fiecare grad, acțiune și decizie politică influențează evoluția climei. Graficele descriu prezentul, iar viitorul depinde de răspunsul nostru colectiv.
Leave a Reply