A patra ediție a raportului „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, analizează cât de pregătită este presa din România să își îndeplinească mandatul public în 2024, unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească.
„Peisajul care se desprinde din discuțiile cu oamenii din profesie este extrem de sumbru. Cu toate acestea este important să nu uităm că sunt încă mulți jurnaliști buni în România, care își fac meseria cu respect pentru oamenii pe care îi informează și cu pasiune pentru jurnalism”, spune Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.
Din interviurile realizate pentru raport reiese că în 2024 presa din România se confruntă, printre altele, cu trei mari provocări: lipsa de resurse financiare independente de constrângeri politice sau economice, blocarea informațiilor de interes public și procesele de intimidare, de tip SLAPP.
„Trebuie să vorbim despre problemele structurale din profesie și să vedem care sunt soluțiile. Credem că raportul de față este un început bun de conversație, dar dacă discuția aceasta se va purta doar între jurnaliști, lucrurile nu se vor schimba foarte mult. Jurnalismul are nevoie de oameni care să îi înțeleagă valoarea și să-l protejeze. Și informațiile din raport sunt și pentru ei, pentru că noi credem că arată cât de multă nevoie are jurnalismul de sprijin. Plătind pentru conținut, reacționând atunci când jurnaliștii sunt atacați și hărțuiți, sancționând politicienii care folosesc presa ca instrument de manipulare, ne putem asigura că vor continua să existe insule de supraviețuire a jurnalismului, din care să se dezvolte apoi o industrie media care să funcționeze cu misiunea și arsenalul celei de-a patra puteri dintr-o democrație”, adaugă Cristina Lupu.
Încrederea publicului în presă a plonjat de la un confortabil 80% în anii ‘90, la 32%[1] în 2023, cel mai scăzut nivel de încredere de până acum. Motivele sunt diverse – țin de deprofesionalizarea jurnaliștilor, un trend accelerat față de 2021, de banii publici care controlează o parte importantă a mass-media, dar și de discursul critic la adresa întregii profesii. Raportul arată că presa din România se zbate între două realități. O parte trăiește, uneori foarte bine, din banii publici, fie că vin de la partidele politice sau din contracte de publicitate alocate de instituții publice. O alta se chinuie să opereze încercând să atragă donații, granturi sau contracte de publicitate comercială.
„Anul 2024 a găsit presa din România într-una dintre cele mai grele perioade ale ei. Ceea ce a început ca o aparentă formă de susținere a instituțiilor media în 2021 – oferirea de către Guvern de bani publici pentru campanii de informare privind măsurile sanitare din pandemie – s-a transformat, prin creșterea sumelor primite netransparent de la partide, într-o vulnerabilitate sistemică care distruge presa din interior”, completează Cristina Lupu.
În 2023, partidele au cheltuit 24,5 milioane de euro[2] din subvenția publică acordată partidelor parlamentare pentru categoria presă și propagandă, cu 20% mai mult ca în 2022, și de două ori mai mult decât în 2021. Dar nu este clar cum au fost cheltuiți banii publici, pentru că partidele refuză să facă publice aceste cheltuieli și, așa cum au arătat materialele documentate de jurnaliști, milioane de euro intră netransparent în site-uri, pentru conținut editorial, adică știri, interviuri, emisiuni, care nu apare marcat ca fiind publicitate[3]. În 2023, partidele au cheltuit pentru presă și propagandă: 11,57 milioane euro – PSD, 9,35 milioane euro – PNL, 2,9 milioane euro – USR și 211.500 euro – PMP, 408.000 euro – AUR.
Pe lângă finanțarea netransparentă a presei, cu instituții publice care în pofida legii 544/2001 a liberului acces la informațiile de interes public refuză să răspundă solicitărilor, jurnaliștii din România se confruntă din ce în ce mai des și cu hărțuiri publice, denigrări și cu un șir lung de procese, care le consumă timpul, banii și adaugă presiune suplimentară pe redacții.
Publicația Context.ro, membră OCCRP, este în prezent implicată într-unul dintre cele mai mari cazuri de SLAPP din România, conform co-fondatorul publicației, Biro Attila. În 29 februarie 2024, Context.ro a fost dată în judecată de Faff Jurgen Andreas, un om de afaceri local care solicită daune morale și financiare în valoare de 3,4 milioane de euro. Faff Jurgen susține că a pierdut un contract din cauza unei investigații jurnalistice publicate de jurnaliștii de la Context. Redacția de la Libertatea a fost una dintre cele mai date în judecată redacții din România, fiind obiectul unui caz clasic de SLAPP (litigiu strategic prin care se încearcă intimidarea)[4].
Raportul a fost realizat în perioada noiembrie 2023 – martie 2024, prin cercetare calitativă, la care au participat jurnaliști și editori din redacții din toată țara, atât din presa centrală, cât și locală, precum și reprezentanți ai agenției de publicitate Ethical Media Alliance. Mai multe informații sunt disponibile în raportul „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”, ce poate fi descărcat de pe cji.ro. Acesta a fost publicat cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova.
[1] https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/sites/default/files/2023-06/Digital_News_Report_2023.pdf
[2] https://finantarepartide.ro/
[3] https://www.libertatea.ro/stiri/investigatie-un-milion-de-euro-de-la-pnl-pentru-site-ul-digi24-articolele-nu-au-fost-marcate-cu-semnul-p-publicitate-dar-au-fost-trimise-pentru-plata-la-partid-4745569
[4] https://cji.ro/slapp-urile-in-romania-studiu-de-caz/
*****
Despre jurnalism și de ce, tu, cititorule, trebuie să-l susții financiar!
Leave a Reply