Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie și primarul George Scripcaru propun reconversia platformei CET într-un parc energetic

Fosta platformă CET poate deveni în viitor cel mai modern hub energetic din România, care să introducă sistemul de trigenerare (un sistem care produce trei tipuri de energie) și mai multe soluții de producere a energiei electrice și termice.

Propunerea a fost prezentată în ședința Consiliului Local de primarul George Scripcaru, împreună cu reprezentanții Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), societate a Ministerului Energiei, care a realizat studiul de oportunitate pentru reconversia fostei platforme industriale.

Astăzi a fost prezentat livrabilul de către SAPE, care este o componentă a Ministerului Energiei, căreia i-am solicitat să identifice pe platforma de la CET echipamentele care pot fi păstrate și cele care trebuie dezafectate. Este necesar pentru ca, în prima fază, să realizăm curățarea zonei, să ecologizăm acel teren. Vrem să valorificăm acel amplasament, astfel încât să producă pentru comunitatea brașoveană lucruri profitabile. Pentru că, altfel, am dat 19 milioane de euro pe un amplasament plin de echipamente și de instalații care ruginesc, pe care trebuie să-l și păzim, și care nici nu produce decât pagubă. Pentru că tot am discutat cu specialiștii din Ministerul Energiei, care au lucrat la acest prim pas, le-am cerut să identificăm și posibile oportunități sau scenarii care să fie avute în vedere. Nu înseamnă că sunt singurele, poate că mai sunt și altele care pot fi accesate, dar am spus să ne raportăm și la reglementările de mediu, de climă, pe care România și le-a asumat, și trebuie să ținem cont de acest lucru ca să putem să și facem acest pas. Sigur că sunt investiții care trebuie avute în vedere, de multe sute de milioane de euro, iar pentru ca municipiul să le aibă, trebuie identificate surse de finanțare, care să fie accesate sub diferite forme”, a declarat primarul George Scripcaru.

Trebuie menționat faptul că platforma CET a fost achiziționat la valoarea totală de 13.576.000 euro, în baza unui demers făcut de fostul primar Allen Coliban.

Potrivit conceptului prezentat astăzi, viitorul parc de energie verde include:

  • un parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de aproximativ 15 MW, fiind compus din circa 20.680 de panouri fotovoltaice. În condițiile resurselor solare disponibile la Brașov, parcul de 15 MWp are o producție anuală estimată la aproximativ 22–23 GWh de energie electrică. Această cantitate de energie generată din surse fotovoltaice va conduce la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 15.000 tone pe an, comparativ cu scenariul în care aceeași energie ar fi fost produsă din surse convenționale;
  • o stație de producere și stocare a hidrogenului verde are ca scop transformarea unei părți importante din energia electrică regenerabilă produsă local (din parcurile fotovoltaice și eoliene) în hidrogen verde de înaltă puritate. Hidrogenul va fi utilizat atât pentru injecție în centrala de cogenerare, cât și pentru alimentarea unei stații de carburant publice (HRS), oferind Brașovului o soluție integrată pentru decarbonare și mobilitate durabilă;
  • o turbină eoliană. Proiectul presupune montarea unei turbine eoliene de generație modernă, cu puterea nominală de 3 MW, alcătuită din: turn metalic tubular (înălțime tipică 100+ m, în funcție de modelul selectat), nacelă cu generator și sistem electronic de control, rotor cu pale având diametrul de ordinul 100-140 m (specific unei turbine de această clasă de putere) și un transformator de conexiune la bază;
  • un sistem de trigenerare. Pe lângă producerea de energie electrică și energie termică, sistemul va produce și aer rece, care va alimenta și un viitor Data Center (Centru de date), de 12 MWf, cu o suprafață construită de 12 845 mp. Sub această clădire poate fi amplasată o rețea de 150 foraje, la 100- 200 m adâncime, de unde se poate obține o temperatură de 15˚Celsius;
  • stație de cogenerare din biomasă. Scopul general al investiției este realizarea unei instalații de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de biomasă pentru a contribui la alimentarea rețelei termice a CET Brașov, înlocuirea consumului de gaz natural în zonele fără rețea de gaze, atingerea obiectivelor de decarbonare și tranziție verde, dezvoltarea economică locală prin utilizarea resurselor regenerabile disponibile regional. Se are în vedere folosirea procesului de gazeificare a biomasei, cu generare de gaz de sinteză (CH₄, H₂, CO), urmat de ardere într-o unitate de cogenerare compactă.

Pe lângă aceste sisteme, viitorul hub mai include: o stație de stocare a energiei electrice cu o capacitate energetică de 300 MW și o putere de livrare de 600 MWh; un campus universitar cu zone de cercetare și inovație tehnologică prin păstrarea unor părți din clădirile CET–ului, precum si a unor echipamente ce pot reprezenta obiect de studiu; o unitate de comandă, operare și control, care asigură monitorizarea, optimizarea și managementul securizat al infrastructurii fizice și digitale a întregului campus de date.

De ce un hub și de ce la Brașov? În primul rând pentru că este în centrul țării. În al doilea rând, că poate să integreze toate cele cinci energii prezentate în studiul de oportunitate, pe această platformă, fiind vorba de peste 55 de hectare, iar condițiile și necesitatea de consum de energie electrică și de energie termică le avem deja. Integrarea parcului fotovoltaic de 20 de megawați de la Stupini în acest hub energetic ar putea să fie «soluția de vis» pentru Brașov în producția de energie termică, energie electrică și credit carbon. (…). În ceea ce privește cogenerarea, faptul că ai acest sistem de cogenerare, cu motoare termice, îți creează o problemă vara, pentru că nu ai ce face cu căldura generată obligatoriu. Vrei să produci energie electrică, generezi și energie termică. Soluția, trecerea la următorul nivel, trigenerarea – asta însemnând că din energia termică produsă pe timp de vară se va produce frig, adică climatizare pentru hale, mall-uri sau autorități publice. Asta presupune că utilizând apa caldă reziduală înlocuim tot frigul produs de chillere cu compresoare, și astfel reducem consumurile energetice și, implicit, amprenta de carbon. Ăsta este primul aspect pe care vreau să îl reținem din studiul de oportunitate: Cogenerarea de înaltă eficiență trebuie obligatoriu continuată cu trigenerarea”, a explicat Emil Iakaboș.

Foto: Primăria Brașov

Leave a Reply

Your email address will not be published.