În scrisoarea adresată Președintelui Klaus Iohannis cu privire la tăierile ilegale, senatorul USR Allen Coliban, spune că România are nevoie de îmbunătățiri majore cel puțin pe două paliere: cel al culegerii și transparentizării datelor reale cu privire la exploatările forestiere și cel al instrumentelor de monitorizare și control, ce oferă funcțiuni de identificare și de combatere a tăierilor ilegale.
Astfel, Allen Coliban solicită Președintelui următoarele lucruri:
1. Să constatați importanța subiectului tăierilor ilegale din pădurile României și a impactului acestor fapte pe care îl au atât asupra unei resurse strategice cât și asupra siguranței naționale.
2. Să supuneți discuției și analizei CSAT aceste aspecte și să includeți lupta împotriva tăierilor ilegale în cadrul următoarei Strategii Naționale de Apărare a Țării (2020-2024).
3. Dată fiind importanța IFN în transparentizarea situației reale privind exploatările silvice din România și a combaterii tăierilor ilegale, precum și impactul pe care acest domeniu îl are asupra securității naționale, vă rog să luați în discuție acest subiect în cadrul CSAT și să analizați opțiunea de a prelua instituția IFN-ului în subordinea CSAT.
4. Să analizați în cadrul CSAT oportunitatea semnării unor protocoale de colaborare între instituțiile statului, în scopul îmbunătățirii mijloacelor actuale de luptă împotriva tăierilor ilegale de pădure. Un prim exemplu în acest sens ar fi integrarea sistemelor de supraveghere automată a traficului (camerele instalate pe drumurile naționale) astfel încât să identifice transporturile ilegale/multiple de lemn.
5. Să analizați în cadrul CSAT și împreună cu instituțiile abilitate situația curentă a SUMAL, stadiul realizării acestuia de către STS, întârzierile induse de către Ministerul Apelor și Pădurilor și toți ceilalți factori care au contribuit la înregistrarea unui regres în lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri, în intervalul 2016-2019. Ca urmare a acestei analize, vă rog să întreprindeți acțiuni concrete și urgente în sensul facilitării finalizării acestui instrument important de luptă cu infracționalitatea forestieră.
Senatorul expune în scrisoare și argumentele în susținerea acestor solicitări, împreună cu problemele identificate în fiecare dintre cele două direcții – cea de culegere a datelor și cea a instrumentelor de monitorizare și control.
A. Culegerea și transparentizarea datelor reale
Conform roifn.ro, „Inventarul Forestier Național (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere din România. El are ca sarcină principală desfăș urarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective şi de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare inter-sectorială.
De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecț ia pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/KP) şi pentru Convenț ia privind diversitatea biologică (CBD).
Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date.”
În prezent, rezultatele ciclului 2 al IFN au fost ținute ascuns de către Ministerul Apelor și Pădurilor și de către INCDS, deși reprezintă singurele măsurători științifice, determinate cu grad redus de eroare, de estimare a volumului total de masă lemnoasă, a capacității de creștere a pădurii și a cantității de lemn dispărute din pădurile României. Cifrele, publicate recent, arată că lemnul dispărut din păduri se ridică la peste 38 de milioane de metri cubi anual, dintre care doar 18 milioane reprezintă tăierile legale, cu acte. Diferența este colosală, reprezentând o valoare economică de peste 1 miliard de euro anual și o valoare de mediu incomensurabilă.
B. Instrumentele de monitorizare și control
SUMAL este sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase realizat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, având ca scop final trasabilitatea masei lemnoase. Acest sistem a fost conceput pe o structură modulară, incluzând funcții de comparare/suprapunere a imaginilor satelitare, funcții de verificare a transporturilor de masă lemnoasă, funcții de gestiune și de transparentizare a avizelor și a actelor de punere în valoare etc.
Parte din SUMAL, sistemul Inspectorul Pădurii a funcționat în anul 2016, permițând organizațiilor civice identificarea mai multor cazuri de tăieri ilegale de pădure. Ulterior venirii la guvernare a PSD-ALDE, Inspectorul Pădurii a fost oprit, cu promisiunea refacerii sale de către STS și a repunerii în totalitate în funcțiune până la finalul anului 2018. La un an de atunci, nu există nicio perspectivă reală de a avea Inspectorul Pădurii funcțional, măcar la nivelul anului 2016. Din informațiile pe care le dețin, Ministerul Apelor și Pădurilor nici măcar nu au dat în lucru la STS acest proiect, ținându-l blocat de mai bine de doi ani și jumătate.
În ultima vreme au apărut în mass-media mai multe informații cu privire la problemele din sistem, legate de tăierile ilegale de pădure. Vreau să amintesc aici cel puțin trei exemple:
– reportajul Recorder intitulat „Pe urmele hoților de lemn: cum funcționează sistemul de șpăgi care decimează pădurile României”;
– reportajul Recorder intitulat „Cum ascunde statul român dimensiunea jafului din păduri: tăieri ilegale de un miliard de euro dovedite științific și șterse din statistici”;
– reportajul Rise Project intitulat „Secretul sinistru pe care îl știe Ministrul”.
Leave a Reply