Refugiații ucraineni sunt în pericol de a rămâne fără adăpost din cauza unei ordonanțe de urgență care nu a fost încă adoptată, dar a ajuns în dezbatere publică într-o formă vagă.
Ministerul Afacerilor Interne a scos în dezbatere publică vineri, 24 martie, un proiect de Ordonanță de urgență care propune modificarea programului 50/20, introdus prin OUG 15/2022. Propunerea proiectului este de a înlocui suma oferită proprietarilor români (50 de lei/persoană pentru cazare, 20lei/persoană pentru mâncare, pe zi) printr-o sumă lunară fixă acordată ucrainenilor, în valoare de 2000 lei/familie pe o perioadă de patru luni, cu posibilitate de prelungire până la sfârșitul anului în anumite cazuri, posibil doar dacă persoanele fac dovada angajării și a înscrierii copiilor la școală.
Publicat în urmă cu o săptămână, fără termene, condiții și reglementări clare, proiectul a provocat o serie de reacții cu urmări grave pentru cei afectați de război. Zvonul că ar putea fi adoptată peste noapte, în regim de urgență, a determinat câțiva proprietari români să dea ucrainenilor preavize de evacuare. Persoane sosite recent din Ucraina au fost înștiințate că trebuie să părăsească apartamentul la doar două săptămâni după ce au fost găzduite. Refugiații care vin în România în această perioadă riscă să nu mai găsească cazare din cauza incertitudinii privind programul 50/20.
Ce presupune proiectul de lege?
În nota de fundamentare a proiectului de lege argumentele principale invocă lipsa fondurilor, influențarea pieței imobiliare printr-o creștere exagerată a prețurilor și scăderea ofertei pentru populația locală, dar și nivelul scăzut de angajare în rândul ucrainenilor, de doar 5%, adică 5.000 din 100.000, conform raportului citat în notă.
Proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES), care a adus însă o serie de modificări și observații, în urma analizării fundamentării, dar și a reacțiilor comunității vizate. Modificările se referă la reglementarea sumei pentru hrană, diferențierea echitabilă în funcție de numărul de persoane, includerea grupurilor vulnerabile aflate în incapacitate de muncă sau școlarizare. Consiliul atrage atenția asupra faptului că este esențială comunicarea clară și anunțarea din timp a tuturor măsurilor și a condițiilor de eligibilitate.
Deși ordonanța de urgență prevede că persoanele fizice care au găzduit persoane din Ucraina, vor beneficia de decontarea sumelor privind hrana și cazarea dacă depun cereri în acest sens, potrivit mecanismului anterior de decontare, însă, conform observațiilor CES, au fost semnalate deja cazuri în care proprietarii au informat persoanele găzduite că trebuie să evacueze locuințele:
Multe astfel de familii sunt în prezent evacuate și nu mai primesc ajutor de hrană pentru că proprietarii anticipează faptul că nu vor mai exista decontări în programul 50/20 iar întârzierile actuale de decontare sunt foarte mari. În lipsa unei comunicări clare din partea Guvernului, există foarte multe știri false, mesaje eronate sau alarme nedocumentate care circulă în grupurile de Telegram sau de social media ale ucrainenilor.
Circulă foarte multe mesaje despre programul 50/20 care induc panica
Într-o postare de pe grupul Uniți pentru Ucraina, cel mai mare grup de sprijin pentru comunitatea ucraineană din România, Vlad Gheorghe, deputat european și fondator al grupului, a postat un mesaj pentru a îndemna la calm până la adoptarea oficială a ordonanței:
Oameni buni, o rugăminte: circulă foarte multe mesaje despre programul 50/20 care induc panica. Aşa cum anunțaseră guvernanții, acest program se va modifica, într-adevăr, dar nu de mâine. Vă rog, nu mai postați şi comentați doar ca să ne alarmăm unii pe alții, nu ajutăm pe nimeni aşa, iar scopul acestui grup este tocmai să ajute. Proiectul de modificare abia a fost publicat, încă nu a ajuns pe masa guvernului, iar chiar dacă va fi adoptat în regim de urgență, va mai dura până detaliile de aplicare vor fi stabilite prin alte hotărâri de guvern.
Neliniștea iscată de lipsa unei comunicări clare vine pe fondul nemulțurii generale cauzate de întârzierea plăților în programul 50/20. Nu oamenii au creat zvonurile ci cei din guvern, scrie un comentator.
Nu este panică, este un fapt concret, comentează Dorina Karabacak, o femeie din România care găzduiește refugiați. Din octombrie până acum rata mi s-a mărit cu 75€, facturile sunt astronomice dar a trebuit să le plătesc, la fel și rata. Bani am primit doar pentru luna decembrie (pe 7 martie), iar apoi s-a dat acest OUG… Deci nu e normal să fim panicați? Nu e normal ca și cetățenii din Ucraina să fie panicați?
Jumătățile de informații creează frici
Iuliia, Anastasiia și Nelli sunt trei tinere care au ajuns în România pe 8 martie și s-au cazat în urmă cu două săptămâni într-un apartament din Brașov găsit prin programul 50/20. După ce au început să circule informații despre posibila schimbare, proprietarul le-a informat că nu mai pot sta la el. Se temea că nu își va mai primi banii.
La Centrul de refugiați din Brașov s-au cazat în această săptămână trei tinere după ce au fost evacuate de proprietar din cauza modificărilor care ar putea fi adoptate privind decontarea cheltuielilor locative, explică Ludmila Obrijanu, reprezentant DAS. Jumătățile de informații creează frici. Așteptăm să vedem ce spune legea, și noi și gazdele și persoanele din Ucraina.
Mai multe persoane au întrebat la registratura centrului de refugiați ce opțiuni au dacă vor fi evacuați. Unii sunt stabiliți în Brașov, alții au venit din Galați pentru că au auzit de aceste schimbări și caută alternative în diferite orașe.
Conform echipei centrului de primire, proiectul trebuia comunicat din timp și cu informații concrete pentru a evita un nou moment de confuzie și disperare ca în primele luni ale războiului. La un an de la izbucnirea conflictului armat din Ucraina, familiile care au fost nevoite să caute refugiu în altă țară și au ales România, se găsesc acum în situația de a căuta din nou refugiu, pentru că în varianta propusă procentul proprietăților care vor accepta aceste condiții este destul de mic, spune Andreea Vrînceanu, coordonatoarea centrului de refugiați din Brașov.
Să nu uităm că majoritatea cetățenilor ucraineni care au găsit adăpost pe teritoriul României sunt femei, copii și vârstnici. Iar soluțiile de integrare trebuie sa ofere un răspuns și pentru categoriile vulnerabile, pentru cei care nu vor avea posibilitatea să își găsească un loc de muncă fie pentru că au o dizabilitate, nu mai au vârsta potrivită pentru a se angaja, sau sunt mame singure care nu au în grija cui să își lase copiii cât timp sunt la serviciu.
Cerem predictibilitate, o perioadă de tranziție și modificări echitabile pentru Programul 50/20 – refugiați ucraineni
Ca răspuns la punerea în dezbatere, comunitatea ucraineană a pornit o petiție numită Predictibilitate pentru ucraineni în care solicita Guvernului o perioadă de tranziție înainte de adoptarea măsurilor. Inițiatorii propun soluții pentru ca modificările să fie echitabile, astfel încât suma oferită să fie adaptată în funcție de numărul de persoane din familie. Conform calculului, un cuplu ar primi 2000 lei, dar o familie cu 2 copii ar primi 4500, acesta fiind pragul maxim propus în petiție. Acest scenariu ar reduce cheltuielile la jumătate, dar ar asigura totuși o sumă decentă și pentru o familie cu copii.
În comentariile din petiție, semnatarii, majoritatea refugiați în orașe mari ca București, Brașov, Constanța, aduc în discuție faptul că nu își pot permite chirii, inclusiv utilități, cu 2000 lei, mai ales dacă este vorba de familii mai mari sau de femei singure care nu pot munci pentru că trebuie să aibă grijă de copiii lor.
Nu plănuiesc să includă dizabilitatea în grupul de persoane vulnerabile, comentează Olena Filatova, una dintre semnatarele din București. Nu pot lucra când am acasă un copil de 2 ani și un copil de 5 ani cu nevoi speciale.
Altcineva semnalează că e imposibil sa traiesti cu copii cu 2000 de lei, in conditiile in care nu au mai fost platiti bani de 3 luni deja.
Pentru mulți refugiați efectele punerii în dezbatere sub forma această vagă și cu presiunea adoptării în regim de urgență sunt cât se poate de concrete, chiar înainte ca ordonanța de urgență să fie adoptată:
Sunt o refugiată din orașul Nikolaev, Ucraina. Familia mea este dată afară din adăpost din cauza reorganizării programului, nu avem bani pentru chirie pe termen lung, spune Anna Rubanska din Constanța.
În aceeași situație e și Yulia Mitchenko, o refugiată cu trei copii: Proprietarul ne-a spus să părăsim apartamentul sau să plătim o chirie de 800 euro începând cu 1 aprilie. Sunt în România cu trei copii, nu mă pot întoarce în Ucraina. Ne evacuează pentru că nu e plătit în baza programului 50/20, scrie femeia.
Într-un articol publicat în decembrie 2022, jurnalista Ioana Pelehatăi analizează felul în care sistemul 50/20 lasă loc abuzurilor, fiind imprecis reglementat și lăsat la libera înțelegere între gazdă și refugiat. Astfel, unii proprietari care găzduiesc mai multe persoane, pot încasa o sumă dublă față de chiria pe care ar fi primit-o la prețul pieței. Nefiind reglementat, depinde de conștiința fiecăruia dacă păstrează surplusul de bani sau îi dă refugiaților cazați.
Din acest motiv, părerea generală – a autorităților locale, a ONG-urilor și a ucrainenilor – este că legea trebuie să se schimbe, într-adevăr, dar comunicată corect, aplicată diferențiat, echitabil și însoțită de măsuri complementare pentru facilitarea integrării.
Dacă în martie 2022 răspunsul la întrebarea ,,cât timp plănuiești să rămâi în România” era ,,până în vară, când se va termina războiului”, timpul ne-a arătat că un an mai târziu conflictul este încă în desfășurare și nu sunt perspective ca acesta să se încheie curând. Așadar, firesc este să ne orientăm eforturile către integrare, cu măsuri care să faciliteze învățarea limbii române, marele impediment în procesul de angajare și integrare în școală fiind acesta, bariera lingvistică, explică Andreea Vrînceanu.
*****
Acest material a fost realizat cu ajutorul unei burse în cadrul proiectului „Educația media – instrument pentru creșterea abilităților de participare civică a adolescenților (faza 2) – Sprijinirea comunităților pentru a fi mai bine protejate de infodemie”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în parteneriat cu UNICEF. Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția UNICEF.
Foto: Timea Honț
Leave a Reply