Vineri, 10 ianuarie 2020, a avut loc în Sânpetru, la hotelul Bielmann, un eveniment caritabil în memoria lui Zaharia Bârsan (11 ianuarie 1878 – 13 decembrie 1948), precum și pentru sprijinirea eforturilor de restaurare a bisericii „Sf. Nicolae” demarate de preotul paroh Iustin Gârleanu. Organizarea a fost coordonată de Genu Ariseanu și Sorina Mihaela Arhire, implicarea cuprinzând și o serie de artiști dispuși să contribuie la cauza nobilă: Claudiu Iulian Palalae, grupul ACTcept, Bogdan Gontineac, Alecs Veres, Andrei Netejoru și Bebe Beatrice.
Înainte de toate, este nevoie de puțin context: Zaharia Bârsan a fost întemeietorul Teatrului Național din Cluj și primul său director, contribuind la dezvoltarea culturii românești și la lupta pentru drepturi politice egale pentru românii ardeleni, în perioada dualismului austro-ungar. Și-a părăsit comuna de baștină pentru a studia la Universitatea din București, urmând o carieră de scriitor și mai târziu, de activist politic pentru cauza unirii Transilvaniei cu România, în 1918. Probabil cea mai faimoasă creație a sa este piesa de teatru „Trandafiri roșii”, atrăgând public din întreg imperiul dualist și din România, în special, la Sângeorz-Băi, polul de atracție al iubitorilor de teatru în perioada antebelică. După moartea sa, casa lui de pe Str. Republicii nr. 614 a ajuns monument istoric (cod: BV-IV-m-B-11924), iar o stradă a fost redenumită în memoria sa. De asemenea, Teatrul Național din Cluj a ajuns să-i poarte numele.
Spectacolul a început la 19:30, în ambianța intimă și comodă a hotelului Bielmann, liniștea făcând loc grupului de artiști format din Bogdan Gontineac, Alecs Veres, Andrei Netejoru și Bebe Beatrice, care ne-au onorat cu fragmente din „Trandafiri roșii”, romantismul și caracterul liric al operei stârnind emoție în rândul auditoriului, datorită contextului, precum și a atmosferei deja descrise. Simplitatea cadrului a accentuat gesturile, mimica și replicile artiștilor, clar vrăjiți și ei de talentul lui Zaharia Bârsan. Între timp, aflasem că nepoții au onorat gazdele cu prezența, o veste care nu are cum să nu stârnească mai multe emoții.
Fragmente din spectacolul „Trandafiri roșii”
A urmat o incursiune în contemporaneitate cu piesa „Crăciun” a grupului ACTcept, cu distribuția formată din Hella Andreea Gabor, Zoe Larisa Bădoiu, Cătălin Ionașcu, Tudor Adrian Budu și Simina Bogza. Părăsind formalismul care parcă ar predefini ideea de eveniment caritabil, al patrulea zid a fost spart, interacțiunile cu publicul căpătând tente umoristice, într-o piesă despre realitatea imorală dintr-o grădiniță românească de stat în preajma Crăciunului. Naturalețea și dinamismul actorilor și-au spus cuvântul, aceștia părând îndrăgostiți de rolurile asumate: o educatoare care cerea de-un firesc frapant „contribuții simbolice” pentru serbare din partea părinților; o familie conformistă care încearcă să gestioneze consecințele pentru copilul lor ale eșecului „tranzacției” și un om simplu și oarecum aiurit, angajat ca Moș Crăciun special pentru serbare.
Fragmente din piesa „Crăciun”
După o scurtă pauză, a urmat un spectacol de stand-up comedy, susținut de același Bogdan Gontineac, cu relatări umoristice despre experiențe din viața sa, într-un mod natural, cald și energic. Este clar că iubește scena, relația fiind bilaterală! Întrerup firul narativ cronologic, menționându-l pe Claudiu Palalae, un tânăr artist folkist cu o voce foarte bună și cu abilități de invidiat la chitară. Acesta a reușit să îmbine cursiv într-un set piese românești și străine, de la Phoenix până la Metallica, încheind manifestările artistice armonios și cu angajarea publicului în mod constant.
Fragmente din spectacolul de stand-up al lui Bogdan Gontineac
Fragmente din concertul lui Claudiu Palalae
Am lăsat la urmă momentul solemn al serii, cu părintele paroh Iustin Gârleanu oferindu-ne o lecție de istorie despre Sânpetru, biserica „Sf. Nicolae” și o descoperire frumoasă – un diptic în limba română, dar cu scrierea chirilică. Prea iubitor de istorie, și-a înfrânt timiditatea, cucerindu-ne pe toți cu discursul său, amintindu-ne cât de important este să ne protejăm identitatea, patrimoniul și valorile. A fost momentul serii în care absolut toată lumea a rezonat cel mai intens cu cauza pentru care ne-am aflat în sală. „Acesta fost începutul” – am auzit de la câțiva interlocutori, inclusiv de la Iustin Gârleanu, ferm convins că biserica va obține toate fondurile necesare pentru restaurare.
Biserica „Sf. Nicolae” din Sânpetru este în prezent, un monument istoric clasa A (BV-II-m-A-11816), ceea ce înseamnă că este un edificiu cu valoare națională și/sau universală. A fost ridicată în 1781, cu picturile murale realizate până în 1784, și a fost prima biserică din piatră a românilor din Sânpetru. A deservit inițial, o comunitate formată din 33 de familii de români, din care o menționăm pe cea a ctitorului brașovean Hagi Șandor. Stilurile arhitectonice dominante sunt barocul și neoclasicismul, cu accente brâncovenești, trădând specificul regional de secol XVIII al bisericilor românești. Are două clopote, unul din 1831, iar celălalt, din 1923, cel vechi având nevoie de restaurări care ajung la costuri de circa 2000 de euro.
Mai multe detalii despre istoria lăcașului de cult pot fi consultate AICI.
Concluzionând, evenimentul a fost un succes, toate scaunele fiind ocupate, cu artiștii și publicul simțindu-se bine. Și donațiile au fost generoase, dar nu suficiente pentru a pune biserica pe picioare! Felicitări și mulțumiri încă o dată, organizatorilor, artiștilor, gazdei și publicului generos! Vor mai urma asemenea seri caritabile, așa că este imperativă urmărirea paginii Parohiei Ortodoxe Sânpetru.
Pentru cine nu poate ajunge la evenimente, donațiile se pot face și online, pe contul:
BISERICA SÂNPETRU
IBAN: RO82RNCB0650156476320001
CUI: 38360627
Leave a Reply