Un nou raport internațional semnalizează că România se numără printre țările care vor implementa măsuri dure de austeritate în 2025, într-un context de absorbție slabă a fondurilor europene și lipsă de reforme fiscale. Autoarea analizei, Mihaela Siritanu, avertizează că această strategie riscă să adâncească criza socială și să compromită redresarea economică.
România se confruntă cu un risc major de agravare a instabilității economice, în contextul în care Guvernul a anunțat un plan de reducere a deficitului bugetar de la 8,65% din PIB în 2024 la 7% în 2025, fără măsuri clare de reformă fiscală structurală. Această strategie se bazează în principal pe tăieri de cheltuieli publice și eliminarea unor facilități fiscale, conform noului raport internațional „Austerity amid Instability: Europe’s risky fiscal gamble”, publicat de campania #EndAusterity.
Situația României – concluzii alarmante:
România se află pe lista celor peste 20 de state membre UE care, începând cu 2025, vor implementa măsuri de austeritate în valoare de peste 100 miliarde de euro. Țara noastră se remarcă negativ prin:
● Cel mai mare deficit bugetar din UE în 2024, de 8,65% din PIB, cu o țintă declarată de scădere la 7% în 2025;
● Măsuri de ajustare axate pe tăieri de cheltuieli și eliminarea unor scutiri fiscale, fără o reformă fiscală profundă sau o protecție reală a serviciilor publice;
● O rată extrem de scăzută de absorbție a fondurilor europene: doar 8% din PNRR cheltuit până în 2024, iar doar 70 din 518 obiective asumate au fost atinse;
● O structură bugetară vulnerabilă, cu investițiile publice amenințate de lipsa de spațiu fiscal și de constrângeri birocratice necorectate.
„Austeritatea nu este un plan de redresare. Este o eroare repetată care va lovi în cei mai vulnerabili și va compromite investițiile esențiale pentru dezvoltare. România are nevoie de o reformă fiscală corectă și de absorbție eficientă a fondurilor UE, nu de noi valuri de tăieri oarbe.” — Mihaela Siritanu, co-autoare a raportului.
De ce austeritatea nu funcționează:
Raportul „Austerity amid Instability” oferă o analiză riguroasă a impactului negativ al măsurilor de austeritate implementate anterior în Europa și avertizează că România riscă să repete aceleași greșeli:
● Politicile de austeritate nu reduc datoria publică, ci pot să o agraveze. În Grecia, de exemplu, după implementarea unor măsuri dure de austeritate, datoria publică a crescut de la 143% la 165% din PIB într-un singur an.
● Reducerile masive de cheltuieli duc la contracția economiei. În perioada 2010-2013, Grecia a înregistrat o scădere economică de 23,5%, iar Spania și Portugalia au intrat în recesiuni prelungite.
● Tăierile bugetare afectează grav serviciile publice și nivelul de trai. Cetățenii europeni au pierdut, în medie, 3.000 € anual din venituri, iar statul a cheltuit cu 1.000 € mai puțin per persoană în servicii publice;
● Austeritatea subminează încrederea în instituții și destabilizează democrațiile. Măsurile dure de ajustare au generat proteste de amploare și au alimentat ascensiunea partidelor populiste în numeroase state membre ale UE.
În România, o astfel de strategie riscă să blocheze investițiile în sănătate, educație, infrastructură și tranziție verde – exact domeniile în care țara are cel mai mult de recuperat.
Soluții recomandate de raport:
Raportul propune o abordare alternativă, centrată pe investiții strategice, reformă fiscală echitabilă și solidaritate europeană, împărțită pe două niveluri:
La nivel național – România trebuie să:
● Extindă calendarul de implementare a PNRR, astfel încât să permită o absorbție reală și eficientă a fondurilor, corelată cu capacitatea administrativă actuală și nevoile economiei;
● Amâne liberalizările complete a pieței de energie pentru a preveni creșteri dramatice ale facturilor și deteriorarea nivelului de trai, urmând exemplul Bulgariei;
● Adopte o reformă fiscală progresivă, care să includă impozitarea echitabilă a marilor averi și companii, digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii;
● Crearea unui fond național pentru investiții productive similar în infrastructură, sănătate, educație și tranziția verde urmând modelul german.
● Îmbunătățească absorbția fondurilor europene, prin profesionalizarea administrației publice, eliminarea blocajelor birocratice și transparență sporită;
La nivel european – este necesar să:
● Reformăm Pactul de Stabilitate și Creștere, astfel încât investițiile strategice (infrastructură, climă, digitalizare) să fie exceptate de la calculul deficitului, la fel cum se întâmpla cu cheltuielile de apărare;
● Creăm noi mecanisme de finanțare la nivelul UE, precum fonduri comune pentru tranziția verde și reconstrucția economică;
● Introducem noi surse de venit la nivelul UE, precum taxarea companiilor digitale și a tranzacțiilor financiare din afara spațiului UE, pentru a susține prioritățile comune si a crește spațiul fiscal fără a împovăra statele membre;
● Extindem spațiului fiscal prin reforme globale privind alocarea Drepturilor Speciale de Tragere (SDRs) pentru a le face mai rapide, echitabile și automate în fața șocurilor sistemice – precum pandemii, crize climatice sau recesiuni globale.
Despre autoare și campanie:
End Austerity Campaign este o coaliție internațională de peste 70 de organizații civice, academice și sindicale, care promovează politici economice centrate pe echitate, drepturi sociale și sustenabilitate. Raportul integral este disponibil pe: https://endausterity.org/wp-content/uploads/2025/05/Austerity-amid-Instability.pdf
Mihaela Siritanu este expertă în politici fiscale și dezvoltare echitabilă, activeaza in think-tank-ul Bretton Woods Project. Raportul face parte din campania End Austerity, o coaliție globală de peste 70 de organizații care promovează alternative economice sustenabile și centrate pe drepturi.
Leave a Reply