După ce a arătat situația necorespunzătoare a calității apei potabile de la Râșnov, Horia Motrescu și colegii săi din USR au făcut demersuri pentru a analiza situația din alte 15 UAT din județul Brașov. Astfel, în acest sens, au solicitat DSP Brașov punerea la dispoziție a mai multor informații printre care și buletine de analiză. Doar că DSP Brașov nu a vrut să facă publice buletinele de analiză, ci doar după ce USR a inițiat un demers în instanță.

De ce nu a vrut DSP Brașov să dea buletinele de analiză, deși știa foarte bine că sunt documente publice? Răspunsul la această întrebare trebuie cumulat cu răspunsul la o altă întrebare: de ce nu a publicat DSP Brașov rapoartele anuale cu privire la calitatea apei potabile, la nivelul județului Brașov, așa cum cere Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile? A vrut DSP Brașov să acopere situația dezastruoasă cu privire la calitatea apei potabile? Și de ce nu au făcut eforturi de a informa populația cu privire la aceste probleme?

Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile: (8) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc și publică anual Raportul județean, respectiv al municipiului București, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:

a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane;

b) informațiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puțin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 și art. 9 alin. (6) și (7);

c) situația pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârșitul anului respectiv.

În baza Legii 544, reprezentanții USR PLUS Brașov au solicitat din partea Direcției de Sănătate Publică Brașov:
– starea sistemului public de alimentare cu apă şi a instalațiilor de tratare;
– rezultatele analizelor efectuate în ultimii ani;
– măsurile impuse de autoritatea de sănătate publică județeană în urma analizelor efectuate;
– accesul populației la informațiile privind calitatea apei.

La un an de la primele demersuri au fost puse la dispoziție documentele solicitate pentru 15 UAT-uri: Șinca, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Recea, Poiana Mărului, Părău, Ormeniș, Moieciu, Mândra, Măieruș, Lisa, Jibert, Hoghiz, Hârseni și Fundata.

Horia Motrescu, vicepreşedinte USR PLUS – filiala judeţeană Braşov:

„Rezultatele centralizate de noi arată că în toate cele 15 localități pe care le-am analizat, în ultimii 3 ani s-au înregistrat neconformități faţă de indicatorii stabiliți de Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile, în sensul depășirilor indicatorilor de bacterii (care, conform legii, ar trebui sa fie ZERO), număr de colonii la 37 și 22 grade (care ar trebui să fie tot ZERO), enterococi intestinali, lipsa clorului rezidual liber din apă (ceea ce înseamnă că apa nu este dezinfectată), dar şi depășiri de ordinul sutelor de ori ale concentrației maxime admise de clor rezidual liber, etc.

Concluzia este că, în județul Brașov, acest domeniu de infrastructură a fost ignorat, iar buletinele de analiză confirmă acest lucru. Apa livrată oamenilor ca fiind apă potabilă are probleme serioase, iar în unele cazuri, este un atentat la sănătatea şi viaţa celor care o consumă.”

Câteva exemple concrete:

> 9 UAT-uri din cele 15 analizate nu au instalații de tratare a surselor de apă (Șinca, Recea, Poiana Mărului, Moieciu, Mândra, Măieruș, Hârseni, Fundata și Jibert).

> În Poiana Mărului nu s-au prelevat niciun fel de probe de apă în ultimii 4 ani, nu există niciun buletin de analiză a apei.

> La Fundata niciun buletin de analiză din ultimii 4 ani nu e conform cu indicatorii din legea privind calitatea apei potabile.

> La Hârseni s-au prelevat 3 probe în anul 2021, toate 3 neconforme cu legea. Nu avem buletine pentru anii 2018-2022.

> La Hoghiz nu există buletine de analize în 2018 și 2019, iar în anii 2020 și 2021 toate probele sunt neconforme cu legea privind calitatea apei potabile. În anul 2022 , 95% din probe sunt neconforme cu legea.

> În Lisa, apa care iese din stația Breaza nu prezintă urme de clor, dar prezintă numeroase bacterii, punând în pericol sănătatea locuitorilor. În plus, buletinele de analiză, având numai doi parametrii analizați, nu sunt relevante.

> Măieruş nu are niciun buletin de analiză conform cu legea privind calitatea apei și, deși nu are staţie de tratare, în 2019 cantitatea de clor rezidual liber era de două ori peste limita maximă admisă de lege. În anii 2020 și 2022 sunt contradicții evidente între clorul utilizat și bacteriile găsite. DSP nu a putut explica de ce.

> La Mândra avem 3 buletine în 2019 și 2 în 2021, toate neconforme.

> La Moieciu, în 2019 s-au prelevat 2 probe, ambele neconforme. În anul 2022, probele prelevate nu conțin deloc clor rezidual liber, apa care iese din stația de tratare nu prezintă urme de clor, ceea ce înseamna că apa nu este dezinfectată.