V-ați întrebat vreodată cum Google, Facebook, Twitter, Reddit, Snapchat, TikTok, Instagram, Pinterest, YouTube și alte rețele de socializare fac bani? Bineînțeles!… Și răspunsul la îndemâna e următorul: fac bani din publicitate!…
E un răspuns reconfortant pentru utilizatorul final și la începuturile rețelelor de socializare poate și cel adevărat….
Modelul acesta de business a fost implementat de Google și apoi a fost preluat de mai toate rețelele de socializare de succes, între care lider este acum Facebook.
Dacă lucrurile s-ar fi oprit doar la publicitate, n-aș fi avut motive suficiente să mai scriu acest articol. E oarecum firesc să plătești pentru un anumit serviciu, uitându-te, spre exemplu, la o selecție de produse pe care ai putea la un moment dat să le cumperi… Însă firmele amintite mai sus au depășit de mult acest nivel. Se câștigă într-adevăr din publicitate doar însă până se atinge un platou peste care nu pot trece și cu toate acestea firmele din spatele rețelelor de socializare prospera în continuare.
Eu sunt utilizator de Facebook din 2009 și nu de puține ori am afirmat public că această rețea de socializare este cel mai mare experiment psihologic (sau memetic, depinde din ce perspectivă privești lucrurile) creat vreodată…. Experiment poate fi considerat un termen oarecum blând, pe care unii îl înlocuiesc cu ușurință cu „instrument de manipulare” și pe bună dreptate.
Voi vorbi despre Facebook în cele ce urmează luându-l ca exemplu, evident aspectele prezentate regăsindu-se mai mult sau mai puțin și la alte rețele de socializare.
La începuturi, când aveam doar câțiva prieteni, lucrurile erau simple… apoi odată cu creșterea numărului acestora am început să nu le mai văd toate postările din feed și cumva asta mi se părea normal, căci mă gândeam că la cât de mult se postează pe rețea, nu e suficient timp să treci prin toate postările și atunci cumva le vedeam doar pe o parte dintre ele. Inițial aleatoriu, apoi pe cele care aveau un oarecare impact oferit de numărul de aprecieri, comentarii sau distribuiri. Apoi a devenit tot mai clar că munca de sortare revenea unor algoritmi, cu scopul declarat al creatorilor rețelelor de socializare de a filtra informația esențială pentru fiecare utilizator, de cea „neesențială”. Se oferea utilizatorului ceea ce îi plăcea, adică postări similare cu cele pe care le aprecia (Like), la care comenta și/sau pe care le distribuia. Și uite așa au început să apară bulele sociale, în care utilizatorii se înconjoară pe rețea de lucruri asemănătoare gusturilor lor: prieteni cu opinii similare, pagini și grupuri cu care are anumite afinități, surse de informare etc.
Dacă veți intra pe contul unui apropiat veți observa că altfel se vede lumea prin filtrele Facebook… Într-o prima instanță rețeaua îți oferă ceea ce vrei TU să vezi, să citești, să vezi și să auzi… Și subtil și altceva…
Atunci când ți se oferă ceea ce îți dorești în materie de informație, ca efect al propriei bule, se creează o anumită dependență. Ai tendința să revii mereu în locul digital în care te simți bine, în care ți se dă dreptate, în care ți se confirmă sau reconfirmă un oarecare statut, în care ești apreciat mai mult decât în viața de zi cu zi și atunci Facebook nu se rezumă doar la ați introduce spoturi publicitate printre postările prietenilor, el începe să vândă furnizorilor de publicitate propria ta atenție. Facebook apelează la tot felul de trucuri ca să te facă să pierzi cât mai mult timp pe rețea, pentru că tot ce faci tu acolo este monetizat: aprecieri, comentarii, distribuiri, timpul petrecut privind o anumită postare, părăsirea rețelei urmărind anumite link-uri către site-uri exterioare, revenirea ș.a.m.d. … Tu ești produsul!
Și dacă lucrurile s-ar opri doar la atât tot ar fi acceptabile… Însă se merge și mai departe și prin filtrarea selectivă a conținutului informațional pe care cineva îl primește în feed-ul personal, subtil ți se modifică percepția asupra realității. Și aici nu mă refer la a cumpăra un anumit produs, ci la lucruri mult mai grave precum polarizarea și radicalizarea față de anumite subiecte sau teme sociale precum alegerile, orientările sexuale sau religioase, complianța fata de regulile comunitare, neimplicarea în anumite proiecte de anvergură și în genere aspecte care șubrezesc democrația așa cum o cunoaștem noi azi.
Iar acestea se văd de cele mai multe ori în stradă când lucrurile o iau razna și oamenii ajung să moară aiurea.
Acum patru ani, când un partid a câștigat alegerile în România am fost șocat… Toți în jurul meu erau împotriva acestui partid și credeam că fac parte din majoritate… În realitate, cunoscuții mei și bula socială din care făceam parte reprezenta minoritatea și atunci am realizat că am o mare problemă de percepție a realității așa cum îmi era ea prezentată de Facebook.
Unii au devenit conștienți de această problemă – de manipularea realizată de rețelele de socializare, marea majoritate a utilizatorilor, însă, este total ignorantă.
Deținătorii rețelelor de socializare dau vina pe algoritmii de filtrare și pe IA (AI), care încep parcă să aibă o voință a lor proprie și mecanisme pe care oamenii nu le mai înțeleg. În mod surprinzător narcisiștii, psihopații, sadicii și în general extremiștii au mare succes pe rețele.
Unele țări au înțeles aceste tendințe și se folosesc de ele într-un soi de război rece cibernetic, reușind să influențeze într-un fel sau altul anumite evenimente sociale din țări rivale. Ajustarea activității acestor algoritmi/AI, se poate realiza prin cumpărarea de produse publicitare. Cu alte cuvinte dacă vrei să răspândești o informație falsă, plătești și îi potențezi vizualizarea în rețea. Multiplicați o asemenea acțiune cu sute sau mii de conturi false și voilà… Este atât de simplu!…
Mark Zuckerberg plusează și spune că soluția ar fi îmbunătățirea IA-urilor în vedere identificării și eliminării știrilor false (care în momentul de față se răspândesc de 6 ori mai repede în rețea decât știrile adevărate) sau a conturilor false folosite în generarea și răspândirea acestora.
Rețelele de socializare, conștient sau nu, ghidate mai mult sau mai puțin de scopuri mercantile, au creat instrumente care s-au perfecționat în a exploata vulnerabilitățile psihicului uman. IA-urile Facebook și cele ale altor rețete de socializare au învățat „să ne vâneze” defectele.
Eu știu asta, tu acum știi asta (sau poate știai dinainte), el și ea poate știu asta și cu toate acestea nu ne ștergem conturile de utilizatori. Cumva punem Facebook pe același loc cu tutunul, alcoolul, zaharul și alte lucruri care știm că ne pot face rău în cantități excesive și credem că prin propria voință putem controla consumul… Această abordare este o mare capcană! Sunt lucruri pe care nu le putem controla.
Ce e de făcut?
Leave a Reply