Programul Anghel Saligny a reintrat în atenția publică în contextul tăierilor bugetare pe care le-a anunțat guvernul condus de Ilie Bolojan. Tăierea finanțării unor proiecte a supărat liderii politici, Saligny rămânând o sursă importantă de finanțare pentru infrastructură. La finalul lunii iulie, premierul anunța că banii s-au terminat și doar o treime din proiecte mai pot primi finanțare, urmând a avea loc o prioritizare în funcție de stadiul implementării. Principalii oponenți au fost liderii PSD, care au comunicat faptul că programul Saligny este o „linie roșie” pentru rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Chiar mini-scandalul din coaliţie zilele astea are ca miză, între altele, continuarea finanţării fără mari întrebări privind rostul şi eficienţa programului.
Cert este că Guvernul nu poate plăti pentru toate proiectele, mai ales că din motive politice au fost aprobate foarte multe, fără a exista în mod evident și bugetul pentru a le plăti, ceea ce este o practică foarte veche în administraţia română. Și este evident că o parte dintre aceste proiecte nu vor fi finalizate în condiții optime sau chiar se vor degrada – costul unor calcule politice care nu au legătură cu realitatea bugetară.
Analiza de față ilustrează situația actuală a programului și punctează principalele probleme identificate.
Datele publicate de MDLPA
- Datele publicate pe site de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prezintă situația proiectelor la data de 30 iunie 2025. Precedentul raport de analiză al Expert Forum a analizat situația proiectelor la finalul lunii martie 2025
- În general, calitatea și cantitatea datelor s-a îmbunătățit în ultimii ani, ceea ce oferă o imagine mai bună asupra programului. De exemplu, au fost introduse date legate de executanți și proiectanți sau despre proiecte care au fost finalizate și recepționate.
- Cu toate acestea, nu este foarte clar care este stadiul real (fizic) de implementare al proiectelor, iar datele declarate de beneficiari par a fi pe alocuri contradictorii. De exemplu, există numeroase proiecte unde stadiul declarat de beneficiari nu se potrivește cu cel al decontărilor. Este foarte posibil ca unii beneficiari să ceară banii doar la final, de unde vine și această discrepanță.
- Practic, există două câmpuri în baza de date care definesc diferite stadii. În raportul de față am ales să folosim propriul calcul (al treilea), pentru a reflecta stadiul de decont.
- Stadiu obiectiv declarat – declarat de beneficiar
- Stadiu (finalizare) – a fost introdus recent și arată dacă proiectul respectiv a fost finalizat și recepționat.
- EFOR a calculat un al treilea stadiu, și anume acela al decontărilor, raportând valoarea contractată la cea decontată. Pentru stabilirea gradului de implementare a proiectelor de investiții, EFOR a comparat sumele decontate cu cele aprobate, întrucât stadiul obiectivului nu e foarte clar.
- Nu e clar cum se pot face calcule precise cu privire la prioritizarea proiectelor atâta timp cât stadiul declarat al proiectelor, atât cel fizic, cât și cel financiar, nu sunt foarte clare.
- Datele nu sunt unitare. De exemplu, numele firmelor sunt scrise diferit și nu toate câmpurile conțin CUI. Din 3439 de proiecte care au un proiectant, doar 2739 de proiecte au și CUI-ul aferent, ceea ce reduce eficiența acestor date. Poate părea un detaliu, însă în contextul unor analize repetate, uniformizarea datelor este un proces care consumă resurse. Preluarea în platformă a numelor firmelor și CUI-urilor de la Registrul Comerțului ar crește cel mai probabil calitatea acestora.
- EFOR va continua colaborarea cu MDLPA pentru publicarea acestor date în cadrul noului Plan de Acțiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă 2025-2027, care a fost aprobat recent. Activitatea se încadrează în angajamentul 7, ”Creșterea gradului de accesibilitate, în format deschis, a datelor privind programele de investiții finanțate din fonduri naționale
Programul infrastructură
- Valoarea totală a proiectelor aprobate pe programul pentru infrastructură este de 53 miliarde de lei, din care s-au contractat 45,8 miliarde de lei. Până la 30 iunie 2025 s-au decontat 19,5 miliarde de lei. Numărul total de proiecte aprobate este de 4.945, nu s-a modificat de la ultima raportare.
Proiecte finalizate
- Conform datelor disponibile pe site-ul MDLPA, până la 30 iunie 187 de proiecte au fost declarate ca finalizate și recepționate. Cele mai multe au fost finalizate în 2024 – 128. Cele mai multe proiecte finalizate, câte 4, figurează la Vălenii de Munte (PH) și Petroșani (HD).
- Stadiul decontărilor este diferit de cel declarat de beneficiari în mai multe cazuri și sunt înregistrate proiecte unde s-a declarat că s-a implementat 5-6% din proiect, dar s-au decontat toți banii.
| Stadiu proiect declarat de beneficiar | Stadiu decont calculat de EFOR (sumă contractată/decontată) | ||
|---|---|---|---|
| – 0% – 18 proiecte / 1546 de proiecte nu au niciun fel de mențiune – 1- 50% – 1.431 de proiecte. – 51 – 79% – 737 proiecte – 80 – 99% – 1.077 proiecte – 100% – 98 de proiecte – 38 de proiecte au status narativ precum S-AU ATRIBUIT CONTRACTELE DE SERVICII SI LUCRARI. OIL Nr.2515/17.05.2024, Lucrari executate la 16.12.2024 in valoare de 3.553.213,44 Lei (include TVA) | – 0% – 970 (plus 855 proiecte pentru care nu s-a semnat un contract) – 1- 50% – 1.200 de proiecte. – 51 – 79% – 663 proiecte – 80 – 99% – 712 proiecte – 100% – 542 de proiecte |
Deconturi
- S-au efectuat deconturi (parțiale sau totale) pentru 3.120 de proiecte.
- Pentru 970 dintre proiectele contractate nu a fost efectuat niciun decont. Dintre acestea, 509 sunt la beneficiari de la PSD și 310 de la PNL. Nu avem informații privind motivele pentru care nicio decontare nu a fost efectuată, dar pot fi diverse: nu s-au făcut lucrări, nu s-au făcut achiziții, nu s-au făcut cereri de decont sau în unele cazuri este posibil ca cererile să se facă la finalizarea proiectului. Putem observa că 325 din aceste proiecte au un proiectant selectat, iar 253 au și o firmă care execută lucrările – deci nu în toate cazurile e vorba de achiziții. Este foarte posibil ca unii beneficiari să ceară banii la final.
- Există proiecte pentru care Stadiu obiectiv declarat este peste 80%, dar pentru care nu există niciun decont plătit. Aceste date sunt declarate de către beneficiari. De exemplu, mai jos puteți vedea proiecte aflate în această situație, care au o valoare de peste 2 milioane de lei, decont zero și stadiu de implementare declarat peste 80%. Este posibil ca în unele din aceste cazuri, mai ales dacă bugetele proiectelor nu sunt foarte mari, ca deconturile să se facă la final. De asemenea, este vorba de decontări întârziate sau de firme care preferă să lucreze pe banii lor și să deconteze doar la finalul proiectului – astfel că un procent mic de decontare poate fi înșelător.
Deconturi la nivel județean
- La nivel național, s-a decontat 43% din valoarea totală.
- Cea mai bună absorbție, raportat la suma contractată este la nivelul județelor Argeș (61%), Iași (59%), Galați (56%), Giurgiu, Vâlcea, Botoșani (55%). La cealaltă extremă, sunt o treime se află Tulcea (29%), Caraș Severin (27%), Brașov (25%), Covasna (24%) și București, cu 11% – pentru lista completă la final
- 319 beneficiari au înregistrat deconturi în procent de 100% pentru toate proiectele pentru care au semnat contracte de finanțare.
Deconturile pe tip de proiect
- Din totalul de 45 de miliarde lei, 28 de miliarde au fost alocate proiectelor de infrastructură rutieră (drumuri, poduri sau drumuri + poduri), iar restul de aproximativ 17 miliarde lei au fost alocate proiectelor pentru rețele de apă și/sau canalizare.
- Cel mai mult s-a decontat pentru proiectele pentru drumuri (49%), pe când pentru cele legate de canalizare s-a decontat 37%. Pentru proiectele de apă și canalizare s-a decontat o treime din suma alocată.
Municipiul București
- În primul rând, considerăm că București nici nu ar trebui să fie beneficiar al programului, întrucât este un municipiu cu resurse semnificative, iar Saligny nu a fost gândit să finanțeze astfel de administrații. Introducerea proiectului legat de planșeul de la Piața Unirii este discutabilă și cel mai probabil arată eșecul primăriilor de a atrage fonduri din alte surse.
- La nivelul municipiului au fost aprobate 30 de proiecte, în valoare de 928 de milioane de lei, din care au fost contractate 838 milioane de lei. Sectoarele 1 și 5 au câte un proiect fiecare, Sectorul 4 are 2 (incluzând Plafonul Unirii), Sectorul 3 are 7, Sectorul 2 are 9, iar Sectorul 6 are cele mai multe (10).
- Dintre acestea, doar 10 (33%) au fost contractate, mult sub media națională la nivel județean. Sectorul 4 este singurul care are toate proiectele contractate. Sectoarele 1, 2 și 5 nu au, în schimb, niciun proiect contractat din cele 11 în valoare de 76 de milioane de lei.
- Deconturile efectuate pentru proiecte la nivelul Municipiului București însumează aproximativ 91 milioane lei, adică 11% din suma contractată.
- Cea mai mică rată de decont este la proiectul mamut de la Piața Unirii, administrat de Primăria Sectorului 4, din care s-au plătit doar 17 milioane de lei din 750 de milioane de lei.
Achiziții publice
- Din totalul de 4.945 proiecte, 3.439 aveau proiectant selectat și 3.180 aveau executant (echivalentul a 35 de mld lei contractați). La raportarea precedentă statisticile arătau astfel: 2.976 aveau proiectant desemnat (60%), iar 2.641 au executant (53%).
- Am identificat aproximativ 1.000 de contractanți unici. Din numărul total de contracte, 145 de contracte în valoare de 2,5 miliarde de lei sunt încheiate în asocieri.
- Când vine vorba de localizarea lucrărilor, nu pare a exista o practică unitară. Unele companii lucrează regional, iar altele au încheiat contracte în mai multe județe din țară – cea mai frecventă pare prima practică. În tabelul de mai jos se regăsesc județele în care au lucrat societățile al căror nume se regăsește în contractele cu cea mai mare valoare în care figurează individual sau ca lider de asociere executant.
- Tabelul de mai jos prezintă primele 50 de societăți care execută lucrări, pornind de la valoarea contractelor în care aceștia figurează individual sau ca lideri de asociere. În total aceste proiecte însumează peste 11 miliarde de lei și deconturi de 6,5 miliarde de lei.
| Firmă care execută lucrări | Valoare contractată proiecte unde firma apare ca executant individual sau lider de asociere | Valoare decontată unde firma apare ca executant individual sau lider de asociere | Nr proiecte | |
|---|---|---|---|---|
| CORNELL S FLOOR | 806.537.573 | 403.403.241 | 60 | |
| CONSTRUCTII ERBASU | 774.632.658 | 39.303.397 | 11 | |
| DANLIN XXL | 766.586.834 | 576.965.479 | 68 | |
| MEGA EDIL | 417.554.450 | 280.859.172 | 23 | |
| PROF CON INVEST | 329.762.088 | 167.748.748 | 24 | |
| FRASINUL | 312.048.575 | 109.024.269 | 9 | |
| VALAH CONSTRUCT GRUP | 288.684.691 | 214.670.844 | 26 | |
| VIACONS RUTIER | 288.621.124 | 164.342.180 | 25 | |
| ANTREPRIZA DE REP. SI LUCRARI ARL CLUJ | 253.946.020 | 114.066.833 | 18 | |
| DOMARCONS | 248.890.527 | 101.928.980 | 16 |
Aceste date nu reflectă neapărat situația exactă, întrucât unele dintre firme apar și ca parte din unele asocieri, fără a fi lideri. Pentru a simplifica, dar și pentru a păstra realismul analizei, tabelul include acele contracte în care figurează ca lider de asociere sau câștigător singur al unui contract de achiziție. În unele contracte sunt lideri, însă nu cunoaștem exact care este distribuția de fonduri între membrii asocierii – așadar am ales să trecem valoarea integrală a contractului. Așadar, acest tabel este mai degrabă o convenție pentru a înțelege care sunt firmele care câștigă cele mai multe fonduri.
Distribuția fondurilor și stadiul proiectelor pe partide
Având în vedere faptul că în iunie 2024 am avut alegeri, iar primarii și-au preluat mandatele după 27 septembrie, este dificil să estimăm cum arată schimbările de la nivelul UAT-urilor în materie de contracte semnate sau de achiziții. Menționăm că la achiziții publice sau la deconturi nu avem informații la data plăților sau finalizarea procedurii de achiziție în această bază de date. Trebuie să ne orientăm și după faptul că la ultimele alegeri PSD a obținut cele mai multe primării. Așadar, concluziile sunt orientative.
- Partidele mari au o distribuție relativ echilibrată între categoriile de performanță, cu ~10–15% în fiecare interval.
- Ponderea proiectelor aprobate, dar care nu au fost semnate:
- PSD și PNL sunt mai bine poziționate, cu ~15–17% fără contracte. Proporțional, la UAT-urile conduse de PSD se regăsesc cele mai puține proiecte aprobate, dar care nu au fost semnate.
- Independenții și PUSL au cea mai mare pondere fără contracte (36,7% și 36,4%)
- USR (25,6%), AUR (27,7%) și UDMR (26,8%), au, de asemenea, o proporție notabilă fără contracte.
- UDMR are cea mai mare cotă de decontare zero printre jucătorii majori (29,5%), în ciuda faptului că a făcut parte din coaliții guvernamentale în trecut. PSD și PNL au valori zero mai mici, dar totuși substanțiale (~18–20%).
| Partid / Procent decont | Fără contract | 100% | 80-99% | 60-79% | 40-59% | 20-39% | 1-19% | 0% | Total proiecte |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| PSD | 396 | 307 | 377 | 280 | 214 | 217 | 304 | 511 | 2.606 |
| PNL | 298 | 186 | 277 | 170 | 145 | 145 | 230 | 311 | 1.762 |
| UDMR | 98 | 27 | 38 | 22 | 26 | 18 | 29 | 108 | 366 |
| INDEPENDENT | 22 | 2 | 5 | 5 | 4 | 3 | 6 | 13 | 60 |
| AUR | 13 | 5 | 2 | 6 | 3 | 6 | 5 | 7 | 47 |
| USR | 11 | 6 | 5 | 2 | 3 | 1 | 8 | 7 | 43 |
| FD | 3 | 2 | 3 | 6 | 14 | ||||
| PUSL | 4 | 2 | 1 | 2 | 2 | 11 | |||
| PMP | 1 | 1 | 2 | 1 | 2 | 7 | |||
| AMT | 2 | 1 | 1 | 1 | 2 | 7 | |||
| FDGR | 1 | 1 | 2 | 1 | 1 | 6 | |||
| UIPS | 3 | 3 | |||||||
| REPER | 2 | 1 | 3 | ||||||
| FCM | 1 | 1 | 2 | ||||||
| PER | 2 | 2 | |||||||
| UDSCR | 1 | 1 | |||||||
| BSR | 1 | 1 | |||||||
| PROEUROPA | 1 | 1 | |||||||
| RIA | 1 | 1 | |||||||
| UCR | 1 | 1 | |||||||
| PPR | 1 | 1 | |||||||
| Total proiecte pe partid | 855 | 542 | 712 | 488 | 397 | 390 | 588 | 973 | 4.945 |
Programul gaze
MDLPA a aprobat proiecte pentru rețele de gaze în valoare de 12,9 miliarde de lei pentru 811 proiecte, din care s-au contractat 6,3 miliarde de lei și s-au decontat 1,8 miliarde de lei.
- Proporțional, cel mai mult au decontat beneficiari din județele Olt (65%), Buzău (63%), Tulcea (59%) și Gorj, respectiv Covasna (58%) din fondurile contractate. La extrema cealaltă se află Harghita și Ialomița (sub 1%), respectiv Mureș și Bistrița Năsăud, care nu au decontat niciun ban. Mehedinți și Ilfov nu au avut niciun proiect contractat.
- Un singur proiect apare ca fiind finalizat și recepționat, în 2024 – Înființarea sistemului inteligent de distribuție gaze naturale și instalații de racordare în comuna Comana, județul Giurgiu
- 204 proiecte au un proiectant desemnat, iar 169 au executant (în valoare de 4,6 mld lei).
Situatia proiectelor infrastructura pe județe, 30 iunie
| Judet | Nr proiecte | Suma alocată prin ordin | Suma contractată | Suma decontată | % decontat din contractat | Proiecte cu Proiectant | Proiecte cu executant |
|---|
| Alba | 129 | 1.169.332.156 | 1.143.054.134 | 420.619.686 | 37% | 109 | 99 |
| Arad | 110 | 1.162.703.806 | 1.012.252.730 | 405.560.759 | 40% | 80 | 71 |
| Argeș | 171 | 1.536.198.164 | 1.337.771.062 | 820.023.316 | 61% | 131 | 129 |
| Bacău | 124 | 1.413.729.513 | 1.267.589.323 | 533.720.282 | 42% | 97 | 94 |
| Bihor | 120 | 1.494.380.879 | 1.424.765.021 | 616.517.429 | 43% | 92 | 75 |
| Bistrița-Năsăud | 118 | 1.135.317.697 | 983.343.241 | 334.421.134 | 34% | 84 | 72 |
| Botoșani | 127 | 1.471.143.232 | 1.329.978.185 | 728.620.581 | 55% | 106 | 100 |
| Brăila | 64 | 839.592.059 | 752.664.606 | 225.403.241 | 30% | 46 | 41 |
| Brașov | 93 | 894.029.602 | 601.693.332 | 148.149.379 | 25% | 39 | 34 |
| București | 30 | 928.109.874 | 838.109.874 | 91.374.041 | 11% | 8 | 8 |
Situatia proiectelor gaze pe județe, 30 iunie
| Judet | Suma alocată | Suma contractată | Suma decontată | Procent | Nr Proiecte |
|---|
| Mehedinți | 218.500.000 | 6 | |||
| Ilfov | 103.926.194 | 11 | |||
| Bistrița-Năsăud | 187.235.484 | 10.000.000 | 0 | 0% | 8 |
| Mureș | 233.120.411 | 20.807.574 | 0% | 20 | |
| Caraș-Severin | 266.130.724 | 40.848.918 | 1.459.275 | 4% | 17 |
| Brașov | 141.087.790 | 42.891.808 | 1.094.480 | 3% | 14 |
| Tulcea | 218.655.305 | 51.955.305 | 30.473.972 | 59% | 19 |
| Salaj | 251.267.617 | 53.581.360 | 15.776.704 | 29% | 18 |
| Prahova | 222.161.072 | 56.580.117 | 32.321.325 | 57% | 28 |
| Timiș | 246.379.602 | 56.657.937 | 8.859.989 | 16% | 18 |
Leave a Reply