Raport de monitorizare Expert Forum | Marii finanțatori ai partidelor politice în 2024

Expert Forum a analizat finanțarea partidelor politice în 2024. Și nu a fost o analiză ușoară, mai ales că a fost cel mai bogat an din istoria partidelor politice. Statul a plătit pentru rambursările pentru campaniile electorale, precum și pentru subvențiile anuale ale partidelor politice peste un miliard de lei, din bani publici. Am analizat peste 200 de nume ale finanțatorilor principalelor partide politice, publicate în Monitorul Oficial, pentru a înțelege mai bine de unde provin banii care au ajuns masiv în campaniile de anul trecut.

În acest raport am analizat principalii donatori ai partidelor politice în 2024; raportul nu acoperă alegerile din 2025. Nu este o analiză exhaustivă, ci include doar partidele care au raportat cele mai mari valori – PSD, PNL, USR, AUR și PUSL. Nu sunt incluse toate numele publicate în Monitorul Oficial, ci doar peste anumite limite de relevanță.

În sensul acestui raport, marii finanțatori sunt cei care au dat cei mai mulți bani și ale căror nume au fost publicate în Monitorul Oficial. Partidele sunt obligate să publice anual în Monitorul Oficial, până la 30 aprilie, o serie de informații precum total cotizații, cotizanți peste 10 SMB, donații peste SMB, împrumuturi persoane fizice/juridice peste 100 SMB . Mare parte dintre aceste date sunt acoperite de raport.

Citiți raportul integral

Toate graficele pot fi consultate în format interactiv pe portalul banipartide.ro

Nu ne-am uitat pe contribuțiile declarate în campaniile electorale, care au reprezentat subiectul unor rapoarte anterioare, ci doar peste fondurile care au intrat direct la partid. Cu toate acestea, aceste fonduri sunt foarte importante, mai ales în contextul în care au fost transferate ulterior în campanii. PSD a fost folosit, de exemplu, mare parte din aceste fonduri pentru a-și finanța campaniile. Doar din împrumuturi au strâns 100 de milioane de lei. Trebuie menționat că banii partidului pot fi folosiți mai puțin la locale sau parlamentare, unde reprezintă doar o completare a fondurilor declarate de candidați în circumscripții. Cu toate acestea, la prezidențiale și la europarlamentare, în teorie, un partid ar putea finanța integral campaniile electorale.

Marii finanțatori ai partidelor politice – principalele concluzii

Partidele s-au folosit mult mai mult de finanțări private decât de subvenții, cum au făcut în anii trecuți. Scopul este de a obține rambursări din bani publici în timp ce folosesc și banii din subvenții. Efectul este încărcarea bugetului de stat și folosirea subvențiilor în mod netransparent pentru campanii.
Deși am identificat relativ puține cazuri de finanțatori care nu ar putea justifica o donație sau împrumuturi conform declarației de avere, aceștia există. Desigur, nu deținem detalii financiare detaliate, însă simple corelații ne ridică semne de întrebare cu privire la modul în care unele persoane donează aproape toții bani pe care îi câștigă unui partid sau chiar mai mult decât ar putea justifica. Aceste calcule matematice ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă și pentru autorități. Am marcat aceste nume unde există posibile întrebări cu roșu bold.
Am identificat puține cazuri în care un finanțator a transferat bani către două sau mai multe partide. În doar câteva cazuri am identificat persoane sau firme afiliate la un partid care au donat la altul. Aceste date trebuie puse și în context, pentru astfel de donații s-au făcut inclusiv la câțiva ani distanță. Un astfel de caz este FCSB SA, controlat de George Becali, care a direcționat și la AUR și la PSD. Un deputat PSD a finanțat în 2024 și PSD și PNL. Recent, am identificat un caz în care liderul social democraților din Consiliul Județean Iași a finanțat printr-o firmă liberalii. Finanțarea mai multor partide în același timp este un mod bun de a cumpăra influență sau a de a paria pe mai multe partide în cazul în care unul nu iese câștigător.
În câteva cazuri nu am găsit niciun fel de informație despre finanțatorii care au dat până la 660.000 de lei la partide – 30 de cazuri. Deși este foarte posibil să fie persoane private, fără prea multe urme în spațiul online, arătăm că totuși în majoritatea covârșitoare a cazurilor există măcar informații minimale despre finanțatori.
Am identificat finanțatori în câteva cazuri, care pare că au împrumutat bani de la alte persoane pentru a îi da partidului.
În câteva zeci de cazuri împrumuturile nu figurau în declarațiile de avere – este posibil ca o parte dintre ele să fi fost returnate și atunci să nu mai existe obligativitatea publicării, dar întrucât nu avem aceste informații la îndemână am notat unde a fost cazul.
La persoane juridice am identificat mai multe firme care sunt înființate foarte recent, cum ar fi martie sau aprilie 2024 și care împrumută partidul după o lună cu o sumă pe care evident nu au cum să o obțină din activitatea economică. Majoritatea sunt legate de PSD. Așadar, probabil aceste fonduri provin de la asociați care transferă bani către partid. De notat că o persoană juridică poate împrumuta partidul cu o sumă mai mare, dar poate fi și o formă de a evita o donație sau împrumut transparent prin crearea unor societăți paravan. Oricum, o astfel de practică nu este neapărat una transparentă și poate ridica semne de întrebare cu privire la sursa banilor și motivul donației.
În cazul firmelor cu venituri foarte mici sau active aproape inexistente care au împrumutat sau au donat la partid vedem 2 tipologii – 1) pare că firmele au primit un împrumut (au datorie în situația fiscală din 2024) și 2) datele din situația financiară nu explică nicicum cum putea direcționa firma respectivă 1,6 milioane sau mai puțin. Menționăm că nu avem acces la toate informațiile financiare ale unei firme sau la alte date care ar putea face lumină în această situație, astfel că aceste concluzii se bazează doar pe datele publice, de la Ministerul de Finanțe. Oricum, astfel de practici ridică semne de întrebare. Ne întrebăm de ce ar dona sau împrumuta mulți bani o firmă care de-abia supraviețuiește dacă nu așteaptă ceva în schimb.
La persoane juridice am identificat mai multe rețele de finanțatori care au donat prin mai multe firme, dar și privat. În unele cazuri se ridică întrebarea dacă nu a fost depășit pragul prevăzut de lege, care nu permite unei persoane care este asociat/acționar să direcționeze bani fără a ține cont de o limită.
- Jean Sasu (co-proprietar NUBA, asociat la mai multe firme) a împrumutat PSD ca persoană fizică și prin firme cu 3,7 milioane, la care se adaugă un împrumut al unei firme deținute de soția sa, Ana Maria Sasu, de 1,6 milioane de lei. Unele din firmele prin care a finanțat partidul sunt înființate cu puțin timp înainte de data împrumutului și au venituri limitate, cu siguranță mai mici decât împrumuturile. Vezi EUPHORICH WORLD, ISC ESTATE, Youth Essentials, Trade Sphere Brokers. În plus, TRADE SPHERE BROKERS deținută de Laura Niculae, care se ocupă de organizarea de evenimente la NUBA, a finanțat PSD cu 1,6 milioane de lei.
- Alexandru și Ana Maria Besciu au împrumutat PSD prin BAV IT BUSINESS CONSULTING, respectiv Youth Essentials (pe care le dețin separat), cu 3,2 milioane de lei. Numele acestora sunt menționate în legătură cu familia Sasu.
- Un alt caz este cel familiei Moise (Elena Moise/Sebastian Moise/Ionela Dicu), care au împrumutat PSD atât personal, cât și prin firme. Fondurile au mers către PSD. Vezi Redpoint Management Solutions, Elite Architectural Design
- Tot la PSD a împrumutat bani Vali Porojan (650.000 lei), administratoarea Fabricii de Zahăr Luduș, care fusese acționară până în 2020 la firma TRANSILVANIA JUU TAKU GROUP – S.R.L., care a a împrumutat la rânduș său partidul cu 1.6 milioane de lei.
- Mai multe firme deținute de Mihai Tufan sau Emilia și Mihai Anastasescu, oameni de afaceri care conduc firme cu venituri semnificative au donat către PSD. – vezi CEMART INVEST, CEMROM și ELSID
- Mai multe persoane din conducerea Rotary Construcții, o firmă importantă de construcții, au împrumutat partidul cu câte 600.000 de lei – vezi Rotaru Daniela, Marcu Mirel Alexandru, Rotaru Mihai Leonard
- Mai multe persoane din Constanța, din jurul Grupului Polaris au donat către PSD – vezi Maria Lățea, Târşoagă Ionuţ Nicolae
- Au împrumutat PSD persoane care au legături economice cu Mihai Cristian Ciolacu, care este conform presei nepotul fostului premier Marcel Ciolacu – vezi Sandu Adriana Denisa/Solar Energy și EVOFARM LOGISTIC
- În cazul PNL am văzut că au existat diverse împrumuturi între membri de partid, unul dintre cei mai activi finanțatori fiind Cristian Bușoi sau Rareș Bogdan.
- În cazul PUSL vedem cum majoritatea finanțatori sunt conectați cu Dan Voiculescu, familia acestuia sau firme din portofoliul său.

Deși este legal, ne întrebăm totuși de ce firmele sau oamenii de afaceri – mulți care nu sunt cel mai probabil membri de partid – au fost atât de generoși cu partidul într-un an electoral. Mai ales în contextul în care donațiile de la persoane fizice rămăseseră mai degrabă o excepție în anii trecuți. Notăm că unele dintre aceste firme sau alte societăți deținute de persoane care apar în această listă primesc la rândul lor bani de la partide, în timpul campaniei sau din subvenții. Așadar, poate fi vorba și de un sistem în care banii se învârt între diverse entități.
AEP nu a realizat un control anual al partidelor politice, cum ar fi trebuit să facă potrivit legii. Astfel, mare parte dintre acești bani nu au fost verificați, dar au fost rambursați de la stat. Este de înțeles faptul că întrucât s-au organizat patru alegeri într-un an nu a permis unei instituții care are 14 angajați la nivel central care se ocupă de acest control să își facă treabă în paralel cu verificările pentru alegeri. În același timp, discutăm despre mai bine de 700 de milioane de lei care au fost rambursați din bani publici, iar rezultatele controalelor le vom vedea cel mai probabil în 2026.
Rămâne de asemenea îngrijorător faptul că verificarea originii fondurilor este limitată, dacă nu există o plângere sau un scandal. Conform legii, AEP nu este mandatată să verifice din oficiu sursa banilor, ci doar să controleze tranzacțiile și legalitatea acestora. Poate iniția investigații mai detaliate dacă identifică posibile nereguli. Există anumite controale care se fac de către bănci și de către ONPCSB, dar și verificări ce se fac de către ANI cu privire la declarațiile depuse de candidați, aleși sau funcționari. Dar dacă o persoană sau o entitate introduc bani obținuți ilicit în acest circuit, credem că verificările extinse sunt mai degrabă o excepție.

Reamintim că EFOR a publicat în 2021 și 2024 rapoarte în care arată că există finanțatori sau candidați care nu ar fi putut justifica banii transferați la partid sau în campanie conform datelor existente în declarațiile de avere. Deși au fost trimise la ANI și la AEP nu există niciun fel de urmare, conform informațiilor pe care le deținem noi.

Decizia CCR Nr 297 din 29 mai 2025 legată de declarațiile de avere și interese reprezintă o provocare majoră pentru transparență. Astfel, probabil este ultimul an în care vom reuși să facem o astfel de analiză, în condițiile în care declarațiile nu vor mai fi făcute publice ca până acum.
Conform Legii 334/2006, campaniile electorale nu pot fi finanțate de firme care cu 12 luni înainte de începerea campaniei electorale, au desfășurat activităţi finanţate din fonduri publice. Aceeași interdicție nu se aplică evident și pentru finanțarea partidelor politice, iar legea ar trebuie amendată pentru a extinde această restricție, mai ales în contextul în care banii partidelor sunt transferați în campanii.

Recomandări

Reglementarea publicării numelor donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații sau partidele politice în timpul campaniei electorale (peste anumite valori), pentru a înțelege cine finanțează alegerile și dacă aceștia coincid cu donatorii către partide din afara campaniei. Conform legii actuale, aceste informații nu sunt publice, ceea ce înseamnă că nu avem nicio idee cu privire la surse fondurilor dintr-o campanie.
Consolidarea mecanismelor de verificare a originii finanțelor politice – nu este suficient să înțelegem cum circulă banii, ci și de unde provin aceștia și creșterea colaborării între instituțiile relevante.
Introducerea unor bariere financiare superioare pentru finanțare, pe persoană sau entitate juridică, nu doar pe tip de finanțare și pe partid. Cu alte cuvinte, o persoană nu ar trebui să poată plăti mai mult de o anumită sumă. Ideal, legea ar trebui să limiteze finanțarea cu sume mai mari decât propriile venituri, mai ales în contextul în care nu vorbim de alegeri, ci de finanțarea partidelor. Un model ar putea fi impunerea unui procent din venit, pe an.
Legea ar trebuie să reglementeze mai clar rapoartele de venituri și cheltuieli anuale, întrucât în acest moment acestea nu mai conțin informații despre finanțatorii partidelor, iar limitele pentru publicarea datelor în Monitorul Oficial sunt prea ridicate.
Parlamentul ar trebui să reglementeze cât mai curând transparența declarațiilor de avere și interese ca urmare a deciziei CCR din mai 2025, pentru a contribui inclusiv la transparența finanțării politice.

Situația veniturilor partidelor politice în 2024

În 2024, veniturile partidelor au fost cele mai mari de până acum, mai ales în contextul în care au avut loc patru runde de alegeri. Așadar, partidele s-au mobilizat să obțină cât mai mulți bani de la donatori și prin cotizații. Deși nu avem o statistică oficială, datele colectate de EFOR arată că partidele politice ale căror declarații fiscale sunt publicate pe pagina web a Ministerului Finanțelor arată că veniturile au fost de aproximativ 957 de milioane de lei (din care 353 mil reprezintă PSD), iar cheltuielile de 1,109 miliarde de lei – unele partide au cheltuit pentru campanie, dar rambursările s-au făcut în 2025, ceea ce explică discrepanța. Din acest total, 382 de milioane lei reprezintă subvenții. Analiza nu include PNL, care nu publicase datele până în acest moment, contrar legii. Am putut identifica date pentru 82 de partide politice; chiar dacă unele partide nu au fost incluse în listă, cu siguranță nu afectează totalul, întrucât toate partidele mari sunt incluse.

Deși acest raport nu acoperă în detaliu veniturile și cheltuielile partidelor politice în 2024, graficele de mai jos arată creșterile de venituri relevante comparative cu anii anteriori. Totalul cotizațiilor a fost cel mai mare de până acum la principalele partide analizate, chiar dacă în unele cazuri cotizațiile peste 10 SMB au fost mai mari în alți ani decât în 2024. Per total, PSD a strâns 22 de milioane (din care 1,25 mil sub 10 SMB), iar PNL 14 milioane. La donații cel mai bine au stat USR și PNL. La împrumuturi, cel mai bine a stat PSD – 47 milioane de lei peste 100 SMB, la care se adaugă 19,7 milioane din împrumuturi sub 330.000 lei. PNL
De asemenea, observăm că a revenit în forță un fenomen estompat de mulți ani, și anume împrumuturi și donații obținute de la persoane juridice. PSD, de exemplu, a obținut 3,2 milioane din donații mari de la firme, în contextul în care obținuse 1,1 milioane în 2014 și 5 milioane în 2008. De asemenea, a obținut împrumuturi de 37 de milioane de lei. Și PNL a avut o traiectorie similară, iar anul trecut a primit 2,6 milioane de lei. USR nu a avut venituri de la persoane juridice. PNL a declarat puține fonduri din împrumuturi – un singur împrumut de la o persoană juridică (500.000 lei), 450.000 lei de la o persoană fizică și 531.562 lei; această statistică este poate determinată și de situația financiară precară în care s-a aflat partidul, mai ales în a doua jumătate a anului. Cu toate acestea, provin majoritar din zona Constanța.

Persoane fizice

Cea mai mare parte provine din donațiile mari provin de la persoane fizice, în contextul în care PNL a declarat 130 de milioane de lei, care includ și contribuțiile candidaților care sunt aleși ai partidului pentru campanie. PSD a declarat în schimb 47 de milioane de lei împrumuturi de la persoane fizice, USR a declarat 9 milioane, iar AUR 5 milioane. PNL a declarat 3,6 milioane de lei cotizații peste 10 SMB și PSD 1,3 milioane.

La PSD majoritatea banilor au ajuns la sediul central. La PNL, după sediul central, cei mai mulți bani au intrat în conturile filialelor Argeș, Galați, Maramureș și Botoșani (între 4 și 4,6 milioane de lei). La USR 5,5 milioane au ajuns la sediul central, iar 1,2 milioane la Iași. La AUR toți banii au mers la sediul central. La REPER, 2,3 milioane lei din 2,5 milioane de lei au ajuns la sediul central.

Persoane juridice – împrumuturi și donații

La PSD aproape 3 sferturi din bani au fost declarați înainte de alegerile prezidențiale, în octombrie și noiembrie. La AUR toți banii au fost declarați pe 29 și 30 octombrie. La PNL 1,4 milioane au fost declarate înainte de alegerile europarlamentare/locale.

La PSD, 37 din 40 de milioane de lei au fost declarate la sediul central, iar 2,5 milioane de lei la Prahova. La PNL, jumătate din bani (1,3 milioane de lei) provin de la Constanța, 248 mii de lei de la Brașov și 175 mii lei de la Botoșani. La AUR banii au mers către sediul central.

Limitări ale analizei

Am analizat peste 200 de nume, persoane fizice și juridice. Unele nume sunt comune sau nu sunt concludente, deci nu putem ști exact cine sunt finanțatorii. Acolo unde a existat un potențial de confuzie am notat, iar unde nu am găsit niciun fel de informație despre persoana respectivă nu am creat un profil. Există câteva astfel de cazuri, însă reprezintă o proporție nesemnificativă. Având în vedere că nu avem acces la date personale precum CNP, care ne-ar ajuta să stabilim mai clar identitatea unei persoane, ne-am bazat pe date circumstanțiale, care generează o marjă de eroare. Am comparat aceste date cu informațiile disponibile public care privesc persoane cu același nume, acolo unde acest lucru a fost posibil, în încercarea de a construi un profil probabil al donatorului. Pentru orice fel de erori ne puteți scrie la office@expertforum, pentru a revizui textul.
Acest raport nu include certitudini sau investigații financiare bazate pe documente care nu sunt publice. Ce putem face noi, ca organizație care lucrează exclusiv cu date publice, este doar să punctăm niște indicatori de posibile nereguli și să le transmitem instituțiilor relevante, pentru a analiza cu atenție dacă într-adevăr ipotezele noastre se pot verifica.
Analiza se bazează doar pe date din surse deschise, incluzând Monitorul Oficial, rapoartele de venituri și cheltuieli ale partidelor politice, presă, portalul banipartide.ro, declarațiile de avere și interese, paginile web ale unor instituții, Registrul Comerțulului/termene.ro/totalfirme.ro, site-ul DNA, portalul instanțelor, site-ul Ministerului Finanțelor, portalul data.gov.ro (date financiare)
Faptul că majoritatea fondurilor au ajuns la sediul central limitează capacitatea de a crea profilul unor donatori care provin din afara Bucureștiului.
Din motive care țin de cantitatea mare de informații, analiza nu include toate persoanele ale căror nume sunt publicate conform art. 49 și 51 din Legea 334/2006, ci doar o selecție care cuprinde cele mai mari donații, cotizații, împrumuturi, peste pragurile de declarare în Monitorul Oficial.
Declarațiile de avere nu reflectă neapărat venituri la zi – în special pentru salarii sau alte venituri cuprinse în ultima secțiune a declarație – ci acestea sunt pentru anul anterior. Așadar, analiza este mai degrabă o estimare când vine vorba de venituri și ne-am bazat cât mai mult pe celelalte secții – de exemplu, banii din conturi sau datoriile – pentru a înțelege care este nivelul de venituri.
Nu știm dacă toate informațiile legate de situațiile financiare de pe mfinante.gov.ro sunt la zi. De exemplu, unele entități figurează cu raportări în 2025, dar nu există datele pentru 2024 publicate pe site. Un astfel de caz e la SOS România.
Nu știm exact când se returnează împrumuturile. În unele cazuri partidele au menționat, însă în majoritatea cazurilor nu știm dacă banii s-au dat înapoi până când s-au publicat datele (aprilie 2025).

Reguli relevante

Pentru a înțelege mai bine care sunt regulile după care se ghidează acest proces, le explicăm mai jos pe cele mai importante:

Limitele financiare anuale pentru fondurile plătite către un partid sunt următoarele: echivalentul a 200 de salarii minime brute (SMB) pentru donații și împrumuturi de la persoane fizice, 500 SMB pentru donații și împrumuturi persoane juridice, 48 SMB pentru cotizații. În 2024, SMB a fost 3.300 lei, deci limitele sunt: 660.000 de lei, 1.650.000 lei și 158.400 lei – vezi grafic mai jos
Limitele se calculează pe partid și tip de venit, nu există o limită superioară de persoană. În teorie, o persoană poate acorda donații, împrumuturi și cotizații unuia sau mai multor partide. În același timp, poate da bani și pentru campania electorală, unde limitele sunt similare. În 2024, o persoană/entitate a putut acorda pentru partide și pentru fiecare din cele 4 campanii electorale.
O persoană poate dona ca persoană fizică, dar și printr-o firmă, care este entitate juridică. Important este că legea stabilește o limită superioară pentru persoanele care dețin mai multe societăți comerciale, direct sau indirect, prin care ar putea da bani partidelor politice – ”Art. 7 – (4) din Legea 334/2006 Valoarea totală a sumelor de bani care fac obiectul împrumuturilor acordate partidelor politice de către persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană ori de un grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăşi limitele prevăzute la alin. (1) – (3).” Similar se aplică reglementări pentru donații.
Persoanele juridice nu pot dona pentru un candidat, doar pentru un partid, în afara campaniei electorale.
Legea interzice acceptarea sub orice formă, directă sau indirectă, de către partidele politice, a donaţiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau de la firmele care au datorii exigible mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat.
Contribuțiile din partea membrilor de partid pentru campanie se înregistrează ca donații. – 38 alin. (4) din Legea 334/2006, Sumele de bani primite de la candidații propuși pentru alegeri de un partid politic sunt considerate donații și li se aplică în mod corespunzător prevederile prezenței legi. Așa se explică, de exemplu, de ce PNL a declarat donații de 130 de milioane în 2024.
Partidele pot transfera aceste fonduri în campanie, în limitele maxime pentru cheltuieli, și le pot recupera prin rambursări de la bugetul de stat, dacă obțin mai mult de 3% din voturi și depun o cerere la AEP. De exemplu, limita pentru cheltuieli la prezidențiale este de 20.000 de SMB, ceea ce înseamnă 66 de milioane de lei în 2024.
Rambursările se fac, potrivit legii, în 90 de zile de la data alegerilor, după verificarea rapoartelor de venituri și cheltuieli. Partidele sau candidații pot returna toate fondurile unui donator.