Industria rețelelor inautentice pe TikTok – Alegerile prezidentiale 2025 (2)
Ce putem observa în cazul alegerilor prezidențiale din România 2025?
Campaniile electorale online din România au intrat într-o nouă eră, dominată de o industrie, a promovării politice prin rețele inautentice. Deși TikTok interzice publicitatea politică oficială, în practică asistăm la o explozie de conținut mascat, coordonat și favorabil unor candidați, creat cu scopul de a simula susținerea populară și de a influența percepția publică. Această practică nu doar că dezechilibrează competiția electorală, ci pune sub semnul întrebării integritatea procesului democratic.
Dacă vrei să fii în joc pe TikTok ca actor politic în 2024 trebuie să îți creezi rețele de conturi care îți amplifică vizibilitatea, adică o infrastructură digitală care face ca mesajul tău politic să aibă cât ai mult trafic. Asistăm astfel la o potențială normalizare a comportamentului inautentic ca strategie dominantă de campanie. În era post-Georgescu, probabilitatea de viralizare pentru actori onești este infimă în comparație cu cei care folosesc rețele coordonate de conturi pentru a manipula percepția publică.
De ce se întâmplă asta? Pentru că este mai eficient – și legal ambiguu – să angajezi o agenție de marketing care creează zeci, sute sau chiar mii de conturi care promovează un anumit candidat. Astfel se influențează artificial percepția publicului despre cine e „popular” sau „de încredere”. Problema care apare aici e următoarea: cum mai poate un candidat onest, care vrea să respecte regulile jocului, să aibă o campanie online competitivă? Răspunsul e că nu prea poate. Alegând să comunici doar de pe contul propriu, îți asumi deliberat un dezavantaj într-o cursă digitală dezechilibrată.
Considerăm că aceasta este o eroare logică fundamentală. Nu poți susține că o rețea socială nu este politizată în perioade electorale, când însăși socializarea implică dezbaterea unor teme de interes public. În discuțiile cu platformele primim explicații tehnice sau formale , dar realitatea din teren arată complet diferit.
Mai mult decât atât, legislația românească interzice finanțarea campaniilor de către terți.Rezultatul e că toți banii trec prin contul unui candidat și nicio altă cheltuială nu e permisă. Deși e mai ușor aşa pentru autoritățile care fac control, în realitate terții există și finanțează campania electorală. Concluzia e că aceștia ar trebui mai degrabă reglementați, mai ales în epoca digitală în care campaniile nu se mai fac doar pe hârtie sau prin reclame inspide la televizor. Faptul că România interzice terții nu înseamnă că ei nu există și nu acționează în context politic.
Contextul național și activitatea autorităților
Este totuși important să privim lucrurile în context. Pe de o parte vorbim despre activitate online cu impact mare, care se realizează în unele cazuri prin încălcarea legislației privind publicitatea politică și finanțarea campaniei electorale. Este dificil de evaluat cât exact din activitatea din mediul online este legală și cât nu este întrucât nu avem uneltele necesare de a monitoriza toată activitatea candidaților și a susținătorilor acestora – nici nu ar fi realist să ceri unei entități private să facă asta.
Pe de altă parte, Guvernul a reglementat publicitatea politică la începutul anului, alocându-i BEC sarcina complicată de a ordona eliminarea de conținut. Ce remarcăm în schimb este activitatea BEC care nu pare mereu proporțională cu problema reală. BEC a decis eliminarea unui număr relativ mare de postări, pe baza sesizărilor primite de la cetățeni și de la partide, mai ales de la AUR. Cu toate acestea, cu rețele organizate situația este mai problematică, dacă nu există o plângere. Chiar și așa, BEC nu soluționează plângeri decât dacă se trimit linkuri exacte pentru postările incriminate. Dacă un cont are 200 de postări potențial ilegale, iar la BEC ajung 5 dintre ele, deciziile nu se referă și la restul de 195.
Logica este următoarea:
- Guvernul a emis OUG 1/2025 prin care a stabilit reguli privind publicitatea politică, în mod netransparent și fără pic de consultare.OUG e parțial preluat din Regulamentul UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. Acesta introduce obligații pentru actorii politici de a marca publicitatea politică și intră în vigoare în cea mai mare parte în octombrie. Guvernul a preluat o parte din Regulament, care se referă exclusiv la publicitatea plătită și l-a transpus pentru toată activitatea din campanie.
- Cea mai mare problemă este cea legată de definiția actorului politic. Calitatea actorului politic este definită în Regulament în art. 3, care a intrat în vigoare deja. De reținut este că nu orice persoană care scrie despre un candidat sau despre campanie ar trebui să devină actor politic. Iar faptul că cineva devine actor politic nu înseamnă că nu poate posta, ci înseamnă că trebuie să marcheze reclama.
- Regulamentul face referire în special la activitatea plătită sau la actorii care au o legătură cu partidul politic sau campania și deci acționează cumva structurat și repetitiv, în legătură cu partidul. Comunicările care reprezintă activitate jurnalistică de informare a publicului, sau opinie publică exprimată în nume personal de către alte persoane decât actorii politici nu constituie materiale publicitare politice, după cum este statuat în Regulament și în HAEP 9.
- EFOR, ca parte a coaliției Vot Corect a încercat să afle mai multe despre modul în care se iau aceste decizii, însă nu am putut, întrucât BEC nu s-a putut întâlni cu noi din cauza agendei aglomerate, cauzate în mare tocmai de valul de plângeri de acest tip. Ce știm este că se iau prin aprobarea membrilor – deci nu decide secretariatul – dar la numărul mare de decizii luate este greu de crezut că se discută în detaliu. Este adevărat și că pentru unele dintre aceste decizii nu este nevoie de prea multă dezbatere, fiind mai respinse pe motive tehnice. Nu știm totuși cât de colegial se iau deciziile, pentru că ședințele BEC nu sunt publice.
- De asemenea, trebuie să remarcăm că sunt anumite persoane sau entități care au o activitate foarte intensă de sesizare. De exemplu, numele A.S. apare de vreo 133 de ori – posibil să apară și sub alte forme, de genul S.A. Partidul AUR apare de 44 de ori – AUR fiind un partid care teoretic militează pentru libertatea cuvântului, dar pare că are o activitate foarte intensă în a face sesizări.
- În unele cazuri e discutabil ce se consideră a fi publicitate politică: de exemplu prin decizia 65D, BEC a solicitat eliminarea unui materiale care ”îndeamnă alegătorii să scrie cu pixul pe buletinul de vot numele unei persoane care nu figurează în lista candidaților la alegerile prezidențiale din anul 2025, constituind astfel un îndemn indirect de a nu alege niciunul dintre candidați la alegerile prezidențiale, însă nu este etichetat conform prevederilor în vigoare.”În schimb, prin Decizia 330D BEC a decis că critica la adresa primarului Nicușor Dan, candidat la prezidențiale, din partea premierului Marcel Ciolacu – actor politic conform definiției – nu încalcă legea. BEC a mai comunicat faptul că: ”Deosebit, în ceea ce privește plângerile care au reclamat comunicările din mediul online asumate de către actorii politici care dețin funcții elective ori alte funcții publice, BEC a statuat că, situațiile în care materialele postate fac referire la modul de îndeplinire a atribuțiilor în exercitarea funcțiilor deținute în prezent ori în trecut de către candidați, fără a conține un îndemn direct ori indirect de a vota ori de a nu vota, nu califică respectivele materiale drept materiale publicitare politice.” Adică un actor politic, care poate influență foarte mare, poate scrie despre un candidat care a exercitat o funcție anterior sau exercită una că face o treabă grozavă sau groaznică, dar nu zice direct votați/nu votați, iar electoratul nu este influențat. Considerăm că această interpretare poate fi o excepție arbitrară de la regulă.
- Pe de altă parte, pornind de la o lege neclară, BEC a mai adăugat mai departe criterii, care pot fi discutabile. Pe lângă definițiile deja existente dacă ești celebritate sau postezi regulat devii actor politic. Este foarte discutabil cum au fost introduse aceste criterii – BEC afirmă că din practică – și ce înseamnă postare repetată. Dacă cineva postează zilnic despre un candidat devine actor politic, chiar dacă nu se încadrează în definiție? Pentru că regulamentul nu face referire la repetitivitatea mesajului. BEC a comunicat că dacă o persoană postează ”în mod preponderent şi repetitiv, aspect constatat direct şi nemijlocit de către BEC, materiale de propagandă electorală, atunci persoanele fizice dobândesc calitatea de actori politici cu potențial de influențare a electoratului”. De acord că o persoană cu vizibilitate mare, care postează insistent, poate avea o influență, însă se ridică o serie de întrebări fundamentale: ce înseamnă repetitiv și preponderent?Unele postări au fost eliminate întrucât ar fi fost postate de persoane care pot influența votanții. Cum definim celebritatea și de unde începe ea? Contează numărul de postări, de urmăritori, de interacțiuni, de preluări sau cine este persoana respectivă? Înțelegem și susținem faptul că nu vrem să repetăm anul electoral 2024, cu influenceri care promovează fără limite candidați și finanțare netransparentă, dar toate aceste criterii ar fi trebuit reglementate clar de la început, nu definite pe parcurs de către BEC, care nu ar trebui să inventeze legislație.
- Credem că și o parte din conținutul promovat prin intermediul podcasturilor sau de către influenceri poate fi într-o zonă gri. De exemplu, au existat mai multe sesizări legate de postări ale influencer-ului Vlad Mercori, care a produs o serie de materiale despre Nicușor Dan, pornind de la activitatea sa de primar. Acestea au fost considerate de către BEC (vezi decizia 766) ca fiind materiale realizate în cadrul unui demers jurnalistic. Aici se pune întrebarea ce este un demers jurnalistic. Dar dacă o astfel de persoană realizează materiale negative doar despre un candidat, mai poate fi considerat ca informare jurnalistică?
- Judecând după aceste exemple, nu este foarte clar unde este standardul de decizie, în condițiile în care postările unor cetățeni au fost date jos, iar altele, cu impact, evident politice nu sunt afectate și sunt exceptate de la marcare.
Pe scurt, o legislație care în practică era necesară a fost aprobată printr-un proces netransparent și conduce la decizii discutabile câteodată, care au potențialul de a afecta libertatea de exprimare și egalitatea de șanse a candidaților. Guvernul României a reușit să eșueze în a clarifica în ce context se aplică legislația și ce este un actor politic. La nivel european au existat discuții îndelungate cu privire la Regulament și cui ar trebui el să se adreseze. Deși considerăm că trebuie să existe reglementări cu privire la publicitatea online – mai ales când aceasta este noua realitate – ele ar fi trebuit dezbătute public și definite clar de la început, nu inventate pe parcurs. Sperăm că procesul de implementare a regulamentului în România va fi unul consultativ, pentru a evita astfel de discuții ulterior. De altfel, EFOR a propus un angajament în noul plan de acțiune al Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în acest sens. Înțelegem că BEC nu poate refuza plângerile, pentru că ele sunt reglementate de lege, dar poate evita decizii și interpretări controversate. Și nu în ultimul rând, statul român ar trebui să aibă o perspectivă proporțională cu privire la monitorizarea activității ilegale – n-ar trebui să ceară numai eliminarea punctuală a unor postări, dar mai ales să acționeze pentru eliminarea unor rețele extinse care acționează ilegal.
Considerente generale: Cine domină TikTok-ul politic?
Am identificat peste 600 de videoclipuri care par să aibă un comportament coordonat neautentic.
Despre rețelele inautentice din spatele celor mai vizibili candidați la prezidențiale
Am monitorizat, în ultimele 30 de zile, hashtag-urile principale asociate fiecărui candidat la alegerile prezidențiale din 2025. În analiză au fost incluse majoritar videoclipurile care au depășit 10.000 de vizualizări, pentru a maximiza relevanța și impactul acestora.
Am identificat un total de 270 de videoclipuri inautentice de promovare a candidatului George Simion, respectiv 180 de videoclipuri provenite din rețele inautentice care promovează pozitiv candidatura lui Crin Antonescu.
În cazul celorlalți candidați – Nicușor Dan, Victor Ponta și Elena Lasconi – numărul de videoclipuri de acest tip este semnificativ mai redus (sub 50 de apariții). Totodată, în aceste cazuri, atribuirea conținutului ca fiind „de promovare” a fost mai dificilă: o parte dintre conturile inautentice postau și critici sau mesaje contradictorii, ceea ce face imposibilă delimitarea clară între sprijin și influență negativă.
Prin comparație, George Simion și Crin Antonescu beneficiază – intenționat sau nu – de rețele digitale care generează conținut inautentic, predominant pozitiv, care domină spațiul asociat hashtag-urilor relevante pentru numele lor.
Această dinamică ridică întrebări serioase despre transparența campaniilor electorale în mediul digital, despre echitatea șanselor în competiția politică, dar și despre responsabilitatea platformelor care tolerează , implicit sau explicit, proliferarea acestor practici. Mai mult, aceasta este doar o parte din peisajul mai mare, pe care nu îl putem monitoriza în întregime.
Analiza vizibilității: George Simion
De menționat că în top 20 de conturi care creează conținut cu hashtag-ul #georgesimion apar și conturi care nu îl susțin direct pe acesta, ci promovează alți candidați. Este vorba despre conturile @din.cmpulung (Elena Lasconi), @prezentul.i.viito și @scopul.comun (ambele asociate campaniei lui Crin Antonescu).
Aceste conturi utilizează hashtag-ul #georgesimion în propriile videoclipuri, o practică frecvent întâlnită în campania digitală din 2025. Probabil, scopul acestui comportament este de a expune conținutul propriu publicului care urmărește un alt candidat – o formă de „hijacking” al vizibilității asociate cu hashtag-urile populare.
Pentru acuratețea analizei, vizualizările generate de aceste conturi nu au fost atribuite lui George Simion, ci au fost calculate în dreptul candidaților pe care îi promovează explicit în conținut.
O altă dimensiune relevantă a campaniei politice este reprezentată de conturile de influenceri care promovează candidați politici. În unele cazuri, aceștia pot fi susținători autentici cu audiență mare, în altele – conturi care par a fi influenceri, dar care reproduc conținut coordonat, folosind pattern-uri specifice rețelelor inautentice.
În acest moment, nu există un cadru transparent sau standardizat de verificare care să permită diferențierea clară între un susținător real și un cont inautentic care pretinde a fi o persoană reală. Simpla existență a unei adrese de e-mail asociate contului nu poate fi considerată o garanție de autenticitate, mai ales în contextul în care acele conturi viralizează conținut politic în perioada unei campanii electorale.
Această lipsă de claritate îngreunează evaluarea corectă a peisajului digital electoral și ridică semne de întrebare legate de responsabilitatea platformelor în a oferi transparență privind sursa și scopul conținutului politic de impact.
Până la stabilirea unor criterii clare, rămânem într-o zonă gri în care influența aparentă se poate construi artificial, iar opiniei publice i se poate oferi o imagine distorsionată a sprijinului electoral real.
Analiza vizibilității: Nicușor Dan
În cazul candidatului Nicușor Dan, am identificat un număr redus de conturi cu comportament inautentic coordonat (CIB – Coordinated Inauthentic Behaviour) care îi promovează campania. Estimările noastre arată sub 50 de astfel de conturi, o prezență semnificativ mai redusă comparativ cu George Simion și Crin Antonescu.
Analiza conținutului publicat sub hashtag-ul principal #nicusordan arată că multe dintre videoclipurile aflate în trending nu sunt de susținere, ci promovează alți candidați sau îl discreditează pe Nicușor Dan. (tendință valabilă și pentru Victor Ponta și Elena Lasconi)
În top 10 videoclipuri care folosesc acest hashtag #nicusordan, singurul cont care susține explicit candidatul este contul oficial @nicusordanpmb.
Analiza vizibilității: Crin Antonescu
În cazul lui Crin Antonescu pagina oficială este neglijată la nivel de conținut, având doar 17 000 de urmăritori. Prin comparație, toți ceilalți candidați care au șanse conform sondajelor să intre în turul 2, au cel puțin 100 000.
Cum reușește atunci conținutul despre canditatul Crin Antonescu să se afle în topul vizibilității și să obțină 118 milioane de vizualizări în ultimele luni care fac trimitere la conținut majoritar pozitiv? Prin cadrul rețelele inautentice de promovare. Pe lângă rețeaua AUR, videoclipurile de susținere inautentice care promovau candidatul Crin Antonescu au fost cele mai numeroase, doar în ultimele 30 de zile am identificat 180 astfel de videoclipuri.
În ultimele 30 de zile, candidatul Crin Antonescu a beneficiat de o vizibilitate semnificativă, susținută de un număr restrâns de conturi care au generat conținut pozitiv sau favorabil.
Cel mai vizibil cont a fost @ct.un.munte, care a acumulat aproape 5 milioane de vizualizări, reprezentând aproximativ 33% din totalul vizualizărilor asociate conținutului de susținere inautentic analizat de noi. Acestuia i se alătură @prezentul.i.viito (peste 3 milioane de vizualizări) și @scopul.comun (peste 2,3 milioane).
Alte conturi cu impact semnificativ includ @vremuri.noi (1,3 milioane), @romania.noi.putem (944.000) și @viitorul.nostru0 (739.000). Restul conturilor din top au generat individual sub 400.000 de vizualizări.
Per ansamblu, aceste conturi au generat un total de 14.940.515 vizualizări, 124.136 comentarii și 53.460 distribuiri în doar 30 de zile. Nivelul ridicat de engagement și concentrarea distribuției pe câteva surse indică o posibilă strategie de amplificare coordonată în mediul digital.
Analiza vizibilității: Elena Lasconi
În ultimele 30 de zile, majoritatea videoclipurilor inautentice pozitive asociate cu Elena Lasconi au fost produse de un număr restrâns de conturi.Contul @o.femeie.preedint a generat cel mai mare volum de vizualizări, cu aproximativ 2.095.000 de vizualizări, urmat de @din.cmpulung, care a acumulat în jur de 1.764.000 de vizualizări. Alți contribuitori relevanți includ: @anne__005 – 367.000 vizualizări, @loms8284 – 246.000 vizualizări, @guessnewsroom – 240.000 vizualizări
Restul conturilor analizate au avut o vizibilitate semnificativ mai scăzută, fiecare înregistrând sub 200.000 de vizualizări, cu cel mai mic cont atingând aproximativ 17.000 de vizualizări.
O altă tendință observată în analiza rețelelor de promovare este utilizarea deliberată a hashtag-urilor asociate cu alți candidați de către conturi care susțin un competitor. Spre exemplu, în topul general al videoclipurilor asociate cu hashtag-ul #elenalasconi, se regăsesc conturi precum @ct.un.munte, @vremuri.noi sau @romania.noi.putem, conturi pe care le-am atribuit susținerii pentru Crin Antonescu.
Această practică sugerează o strategie de amplificare digitală de bază prin care conturile încearcă să expună conținutul propriu către publicul altui candidat. Deși nu este o încălcare a regulilor platformei, această tactică afectează claritatea și relevanța fluxurilor de informații, contribuind la o formă de confuzie intenționată prin care capturezi atenția audienței din altă bulă.
Analiza vizibilității: Victor Ponta
Tactica de promovare pe care o regăsim pentru Victor Ponta diferă de cea a celorlalți candidați. Dacă restul au rețele mai mari sau mai mici dedicate promovării candidaților, pare că Victor Ponta este promovat prin două tehnici, promovarea propriului cont și conturi de divertisment folosite și de alți politicieni.
Să ne uităm la folosirea conturilor de divertisment, care promovează și alți politicieni precum George Simion, Ana Maria Gavrilă, Călin Georgescu, promovează și candidatul Victor Ponta.
În cazul contului @Swapera, pe care l-am identificat în decembrie 2024 ca promovând conținut exclusiv de divertisment, a început să o promoveze și pe Ana Maria Gavrilă înainte de alegerile parlamentare. Ne-au și răspuns e-mailului pe care l-am trimis la adresa din bio-ul contului de TikTok: o postare costă 200 de euro. Doar 3 videoclipuri publicate de @Swapera au generat 135.900 de vizualizări pozitive, sugerând o practică nedeclarată de publicitate politică.
Spre deosebire de ceilalți candidați, Victor Ponta pare să fi mizat strategic pe dezvoltarea propriului cont oficial de TikTok. În ultimele 30 de zile, pagina sa se regăsește în peste 50 dintre cele mai vizualizate 100 de videoclipuri din hashtag-ul #victorponta, cu un total de peste 17 milioane de vizualizări.
Este singurul candidat din eșantionul analizat care obține un asemenea nivel de vizibilitate direct din propriul cont.
Nu avem, în acest moment, suficiente date pentru a determina dacă această creștere este exclusiv organică (așa cum presupunem că s-a întâmplat în cazul Elenei Lasconi sau George Simion după alegerile prezidențiale din noiembrie) sau dacă asistăm la o amplificare coordonată de rețele inautentice în aceste cazuri.
Cu toate acestea, pentru a pune în context aceste cifre, observăm că în ultimele 30 de zile candidatul George Simion cu 1.3 milioane de urmăritori are 7 073 766 vizualizări pe conținut propriu, Nicușor Dan are 8 061 292 vizualizări pe propria pagină.
În comparație cu alți candidați analizați, strategiile de promovare inautentică de tip impersonare, conturi duplicate sau rețele de susținere dedicate nu par să constituie o componentă centrală a modului în care candidatul Victor Ponta este promovat pe TikTok. Deși au fost identificate câteva astfel de conturi, acestea nu au înregistrat o vizibilitate semnificativă sau o capacitate virală comparabilă cu rețelele altor candidați.
Candidatul este vizibil și prin conținut negativ, care reinterpretează sau satirizează declarații recente. Un exemplu relevant îl reprezintă hashtag-ul #puiemonta, care a acumulat aproximativ 718.400 de vizualizări în perioada ianuarie–aprilie 2025. Conținutul asociat face adesea referire la:declarațiile controversate privind inundarea satelor românești pentru a salva Belgradul, perioada în care Victor Ponta a ocupat funcția de prim-ministru,precum și asocierile cu Partidul Social Democrat (PSD).
Leave a Reply