Primarul Allen Coliban consideră că nu este oportun drumul de legătură dintre strada Cărămidăriei și Drumul Poienii

Ieri a avut loc dezbaterea organizată de Primăria Brașov cu privire la drumul de legătură strada Cărămidăriei – Drumul Poienii. Această dezbatere a fost organizată în cadrul proiectului de actualizare a studiului de fezabilitate pentru acest drum. Procesul de actualizare al SF-ului a fost început în 2019.

Primul lucru care trebuie precizat este că dezbaterea s-a făcut în absența oricărui document cu privire la realizarea acestui drum. Rezumatul pus la dispoziție de Primărie nu poate fi considerat documentație. Mai mult, în timpul dezbaterii la care au participat aproximativ 90 de persoane (inclusiv primar, proiectant și angajați ai Primăriei), primarul și reprezentanți ai Primăriei au spus că documentele nu puteau fi făcute publice deoarece nu au fost recepționate și nu sunt proprietatea Primăriei. E corect, doar că se face referire la o parte din documente. Sunt și documente care puteau fi făcute publice, documente emise de Primărie pentru acest proiect: tema de proiectare și caietul de sarcini. Apoi, Primăria mai putea publica SF-ul vechi și memoriul (acesta a făcut obiectul consultării la APM Brașov).

Memoriul l-am publicat încă din ianuarie 2021, dar celelalte documente nu au fost făcute publice și ar trebui să le publice Primăria Brașov împreună cu raportul dezbaterii de ieri.

Mai trebuie spus că dezbaterea aceasta a fost organizată de Primăria Brașov la fel ca cea despre podul hobanat de pe Gării din iunie 2021, cu scopul de a aduna puncte de vedere împotriva realizării acestui drum. În această dezbatere îl vedem pe primarul Allen Coliban asumându-și o poziție clară împotriva realizării acestui drum, repetând de câteva ori că proiectul nu este oportun.

Dar cel mai important aspect cu care rămân după această dezbatere este legat de situația Rezervației Stejerișul Mare. În timpul dezbaterii, proiectantul (reprezentantul Prinfo SRL) a precizat că drumul nu trece prin rezervație, ci este undeva la limita acesteia. Și că această informație o are de la ANANP. Nici proiectantul și nici Primăria Brașov nu au spus cu exactitate care sunt limitele Rezervație Stejerișul Mare.

Actualizarea listei consolidate a ariilor protejate la care se face referire în adresa ANANP a fost pusă în dezbatere de Ministerul Mediului în data de 4 martie 2020. La acest link găsiți HG-ul, nota de fundamentare și două anexe. Documentul sau documentele care ar trebui să apară la Limitele Ariilor Naturale Protejate lipsesc („Pagina nu a fost gasita”).

Dar haideți să ne uităm pe memoriul pe care l-am publicat în ianuarie 2021. La pagina 81 scrie: „Potrivit Agentiei Nationale pentru Protecţia mediului, proiectul este amplasat în cadrul rezervaţiei naturale Stejărişul Mare, ale cărei limite nu au o bază legală.” Și atașez imaginea preluată din memoriu.

În ceea ce privește situația Rezervației Stejerișul Mare, Primăria Brașov și primarul Allen Coliban sunt cei mai în măsură să clarifice situația și să facă tot posibilul pentru a nu fi reduse limitele rezervației de la 293 de ha la 16,30 ha. Încă din februarie 2020 am scris că ariile protejate Muntele Tâmpa și Stejerișul Mare ar putea reveni în administrare locală. Dacă primarul George Scripcaru nu a vrut și a inițiat acest proiect distructiv, drumul de legătură, rămâne întrebarea de ce primarul Allen Coliban nu preia administrarea celor două arii protejate.

În Legea nr. 220 din 15 noiembrie 2019 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului, care modifică ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, se precizează că la articolul 18, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Articolul 18
(1) Administrarea ariilor naturale protejate și a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în rețeaua națională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
a) structurile teritoriale din cadrul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate;
b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea/subordinea, după caz, a unor regii autonome, companii și societăți naționale, autorități ale administrației publice locale, servicii descentralizate ale administrației publice centrale, instituții științifice de cercetare și de învățământ din sectorul public și privat, asociații de dezvoltare intercomunitară, muzee, constituite potrivit legii și aflate în relație contractuală cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;
c) Administrația Rezervației Biosferei «Delta Dunării», aflată în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, pentru Rezervația Biosferei «Delta Dunării».

Agenția Metropolitană Brașov (AMB) a fost custode al celor două arii în perioada 2011 – 2018, până la momentul trecerii la ANANP.

În Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, la Anexa I, Rezervația Stejerișul Mare figurează cu o suprafață de 16,30 ha.

Atașez o planșă extrasă tot din memoriu în care se văd limitele suprafeței de 16,30 ha ale Rezervației.

Până nu de mult, final de 2019, început de 2020, încă mai exista panou informativ cu Rezervația Stejerișul Mare chiar în zona străzii Cloșca, deasupra cimitirului Șprenghi, panou care astăzi nu mai există.

O altă problemă care a ieșit la iveală în timpul dezbaterii este aceea a accesului la rezervorul de apă de pe Drumul Poienii. Aici vorbim de două drumuri de acces, de-o parte și de alta a rezervorului, ambele cu intrare din Drumul Poienii. Un drum de acces către rezervor a fost blocat de dezvoltatorul de imobiliare al proiectului Belveo, iar cel pentru cel de-al doilea drum de acces expiră dreptul de servitute, după cum a precizat primarul Allen Coliban în dezbatere.

Din aceste cauze, Primăria Brașov se află în situația de a face, pe bani publici, un nou drum de acces la rezervor, în lungime de 224 m se desprinde spre dreapta din DN1E la km 2+662 (cota 705,83) și ocolește de la vest la est proprietatea, până în zona rezervorului.

Vedeți în imaginea următoare acest drum de acces pentru rezervor.

Și astfel ajungem la o altă problemă, cea legată de Traseul Galben. Proiectantul a precizat că Traseul Galben nu este afectat de către drumul de legătură. Verificând planșa drumului de legătură și harta Traseului Galben vedem două puncte în care avem intersectare. Pe de o parte, drumul de legătură taie Traseul Galben în zona în care se face intersectare cu Drumul Poienii, la intersecția cu Piscului și Aleea Dealul Spirii. Pe de altă parte, drumul de acces la rezervorul de apă se intersectează cu Traseul Galben, pe partea vestică a rezervorului.

Atașez și o hartă pe care am marcat locurile de intersectare. Harta am preluat-o de pe site-ul Munții Noștri.

Un alt aspect ține de modul în care este afectată viața sălbatică de existența drumului de legătură. Proiectantul a precizat că viața sălbatică nu va fi afectată pentru că au fost prevăzute podețuri. Verificând planșa drumului de legătură vedem că există un pod și un viaduct, ambele amplasate înspre capătul de la intersectarea cu Drumul Poienii. În memoriu găsim ceva mi mult enunțat: „Pentru a permite circulaţia animalelor sălbatice de pe o parte pe cealaltă a drumului, la traversarea văilor şi ravenelor mai adânci s-au prevăzut podete cu secţiunea dreptunghiulară şi dimensiuni suficiente pentru tranzitarea acestora de animale mari”, pag. 115.

În ceea ce privește stadiul realizării documentației, proiectantul a precizat că se lucrează la un studiu pentru evaluarea impactului de mediu.

În cadrul dezbaterii s-a ridicat și problema de ce se face acest drum și pentru cine.

La întrebarea de ce, un răspuns a fost acela de decongestionare a Drumului Poienii și a Centrului Vechi (Lungă, Livada Poștei, Eroilor și altele). Decongestionarea Drumului Poienii nu poate fi asigurată prin acest drum de legătură, în contextul în care intersectarea acestuia cu Drumul Poienii se face la aproximativ 2,8 km de Livadă și la aproximativ 9,2 km de parcarea din Poiană. Dacă se urmărea decongestionarea ar fi fost propuse alte drumuri. În cadrul dezbaterii au fost aduse în discuție trei propuneri: una, de la Schaeffler, de pe strada Stejarilor până în Poiana Mică și parcarea etajată. Următoarele două aduse în discuție sunt incluse în PMUD:

TM17: Realizarea unui drum între Cristian și Poiana Cristianului (în Poiana Brașov), pag. 257
TM18: Realizare drum Râșnov spre Poiana Brașov, șosea prin Cheișoara, pag. 258

Varianta TM18 poate fi cea mai potrivită în contextul în care nu mai traversează nici Râșnovul și nici Brașovul, iar cel mai mare câștig este faptul că ar putea fi legat de porțiunea de autostradă de la Comarnic la Râșnov.

În cazul acestor propuneri se naște următoarea întrebare: de ce a ales administrația Scripcaru să facă un proiect care nu este inclus în PMUD în contextul în care avea deja două propuneri incluse?

La întrebarea pentru cine se face acest drum de legătură, au venit două răspunsuri, unul pentru a deservi dezvoltările imobiliare actuale și viitoare, iar al doilea făcea trimite la Butuza, ca variantă de acces la domeniul Știrbey.

Pe partea de decongestionare, proiectantul a precizat că drumul de legătură reduce prezența mașinilor în Livada Poștei cu aproximativ 200 de mașini per oră, făcând trimitere la un studiu de trafic. Trebuie spus că studiul de trafic a fost pus la dispoziție de Primăria Brașov. Iată un alt document pe care îl are Primăria și nu l-a făcut public.

Decongestionarea traficului înseamnă în cazul acestui proiect că acele 200 de mașini per oră vor fi mutate din Livadă în strada Cărămidăriei și vor traversa intersecția cu strada Amurgului. Despre această intersecție, proiectantul a spus că există o rezervă de trafic de aproximativ 7%. De cealaltă parte, locuitori din zona Cărămidăriei-Amurgului, prezenți la dezbatere, au spus că zona este deja aglomerată, mai ales că este și circulație de camioane care vin de la carieră.

O altă informație care rămâne după această dezbatere este aceea că drumul, în lungime de 2,9 km, costă 140 de milioane de lei. Valoarea este una ridicată și este dată de dificultatea terenului și a intervențiilor care ar trebui făcute. Despre bani și despre prioritizarea investițiilor în municipiul Brașov, Paul Ciocan aduce două idei. Pe de-o parte, grădinița de pe Ioan Popasu din Tractorul costă undeva la 3 milioane de lei, iar în contextul deficitului de locuri la grădinițe, o prioritate ar putea fi alocarea pentru construirea unor noi grădinițe. Pe de altă parte, cei 140 de milioane de lei sunt aproape 30 de milioane de euro, bani care ar putea fi alocați pentru realizarea Parcului IUS, adică realizarea unui parc de aproximativ 12 ha și nu scoaterea din fond forestier a 4,6 ha.

Aș vrea să mai punctez și un aspect ce ține de partea organizatorică. Primăria Brașov a programat o oră și jumătate, depășită cu mult, evident, și intervenții de 2-3 minute. Ambele sunt complet nepotrivite în contextul în care ai 150 de înscrieri la dezbatere și aproape 90 de participanți. Restricționarea intervențiilor la 2-3 minute și întreruperea pe motiv că se depășește timpul sunt complet nepotrivite atunci când luările de cuvânt sunt la subiect.

În final, mesajul participanților la dezbatere este acela că drumul de legătură nu este dorit.