Primăria Brașov și OAR au lansat concursul internațional de soluții cu tema „Reconversie zone abandonate în zone verzi - Zona industrială Rulmentul”

Primarul Allen Coliban și președintele Ordinului Arhitecților din România, arh. Ștefan Bâlici, au anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, lansarea concursului internațional de soluții cu tema „Reconversie zone abandonate în zone verzi – Zona industrială Rulmentul”. Este un moment important pentru transformarea acestei platforme industriale, mai ales prin prisma faptului că acest concurs trebuie să vină cu cea mai bună variantă de amenajare a unei zone de relaxare, cu păstrarea clădirilor valoroase din punct de vedere al patrimoniul istoric, dar și industrial.

„Lansarea acestui concurs de soluții este un moment foarte important din mai multe perspective. În primul rând, avem o platformă industrială mare, de 50 de hectare, pe care acest concurs de soluții o va analiza pentru a oferi cel mai bun scenariu de reconversie, o platformă industrială ce se află deja în mijlocul zonei locuite, într-o zonă în expansiune, în zona Tractorul nou. Este o platformă industrială care are nevoie de o viziune și, totodată, de proiecte individuale, pentru amenajarea unui parc și pentru reconversia clădirilor ce urmează a fi păstrate. Este o platformă care face parte din istoria industrială a orașului, chiar dinaintea perioadei comuniste, prin hangarele fabricii în care se produceau fostele IAR-uri, ulterior fiind transformată în platforma Rulmentul, o platformă pe care aproape fiecare dintre noi avem o conexiune în familie sau între prieteni, care au fost angajați ai acestei platforme. Este de asemenea, important faptul că un astfel de proces de conversie trebuie corect fundamentat și din perspectiva costurilor și totodată, din perspectiva surselor de finanțare pe care le putem atrage, inclusiv finanțări nerambursabile, parte din acest proces de conversie”, a explicat primarul Allen Coliban.

Conform temei de proiectare realizate de către Ordinul Arhitecților din România, în baza contractului cu Primăria Brașov, participanții la concurs trebuie să îndeplinească 3 obiective principale, respectiv stabilirea unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen mediu și lung pentru regenerarea Platformei industriale Rulmentul*, care se va transpune într-un Plan Urbanistic Zonal; realizarea unui proiect pentru amenajarea unui parc, cu o suprafață de aproximativ 11 hectare și documentația tehnică pentru reabilitarea ansamblului Hangar 6. La acestea se adaugă și un obiectiv secundar, cel de elaborare documentații pentru punerea în siguranță a clădirilor de patrimoniu existente.

„Primul obiectiv al concursului este definirea unei viziuni de dezvoltare și de conversie pe termen mediu și lung a acestei platforme. Viziunea asta de dezvoltare se transpune apoi, tehnic, într-o documentație de urbanism PUZ, Plan Urbanistic Zonal, care reglementează din punct de vedere funcțional și morfologic, dimensional, cantitativ, modul de construire sau de utilizare a clădirilor existente. O astfel de documentație este obligatorie pentru a putea merge mai departe și, apoi, punct cu punct, clădire cu clădire sau zonă cu zonă să se poată realiza proiectele de conversie funcțională și de reutilizare a clădirilor existente sau de construcții noi, vom vedea. Ăsta e un punct, viziunea. Al doilea punct este realizarea unui parc. Terenul neconstruit și cu câteva construcții care sunt incluse în perimetrul acestui nucleu, definit prin tema de concurs, care acoperă 11 hectare, deci tot acest teritoriu va fi transformat într-un parc public. Prin concurs vom avea, la final, contractarea lucrărilor de proiectare pentru parcul public. Al treilea obiectiv este conversia uneia dintre clădirile istorice valoroase, ansamblul Hangarului 6, din cadrul seriei de hangare care au aparținut Flotilei de aviație. O clădire cu caracteristici istorice, valori importante, dar în același timp importantă și ca poziționare în sit, este un cap de perspectivă, capătul axei structurante a sitului și, în felul acesta, prin activarea prima oară a acestei clădiri, se va putea pune în mișcare întregul sit. Mai adaug încă ceva, în privința intervențiilor care vor rezulta de pe urma concursului se numără și punerea în siguranță a clădirilor existente. Participanții la concurs vor trebui să propună și soluții pentru punerea în siguranță a acestor clădiri, astfel încât să putem desfășura treptat acest proces de reconversie, de regenerare urbană la scară mare”, a declarat arhitectul Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Conform regulamentului de concurs, termenul limită pentru depunerea proiectelor este 4 octombrie, 2024. Conform președintelui OAR, în perioada următoare se va organiza o vizită pe teren pentru proiectanți și vor avea loc mai multe sesiuni de întrebări și răspunsuri pentru cei care participă la acest concurs.

Un juriu internațional va fi format din peisagiști, urbaniști și arhitecți din mai multe țări, cum ar fi Germania, Ungaria, Italia, Elveția și România.

În data de 15 octombrie juriul va anunța câștigătorul acestui concurs de soluții, precum și celelalte proiecte premiate, astfel:

Premiul I = Încheierea contractului de proiectare pentru cele trei obiective principale și cel secundar. Valoarea contractului de proiectare este de 11.324.520,00 lei, fără TVA;
Premiul II = 209.243,70 lei, fără TVA;
Premiul III = 125.210,09 lei, fără TVA;
Mențiune 1 = 41.848,74 lei, fără TVA;
Mențiune 2 = 41.848,74 lei, fără TVA;
Mențiune 3 = 41.848,74 lei, fără TVA.

Perioada de pregătire a unui astfel de concurs durează câțiva ani

Președintele OAR, arhitectul Ștefan Bâlici, a explicat de ce pentru implementarea unor astfel de proiecte este necesară o perioadă mai lungă de timp, atât pentru pregătirea concursurilor de soluții, cât și pentru implementarea lor, dând exemple din Belgia, Germania sau Franța, dar și din țara noastră.

„Organizarea unor astfel de concursuri de soluții presupune elaborarea unor studii de fundamentare serioase care nu se pot face toate în același timp, ci în succesiune. E vorba de studiile de teren, identificarea tuturor corpurilor de clădire și a amenajărilor și transpunerea lor pe suportul topografic, pe care urmează apoi să fie elaborat proiectul. Este vorba, tot la categoria studii de teren, de studiul geotehnic, deci foraje și cercetare în privința naturii terenului de fundare, că de asta depinde și alegerea soluțiilor structurale pentru orice construcție sau conversie a unei clădiri existente. Apoi, expertiza tehnică a clădirilor care există pe teren și releveu, adică măsurători și transpunere în desen a tuturor clădirilor, pentru că toate acestea constituie baza obligatorie pentru proiectare. De asemenea, s-a adăugat studiul istoric de fundamentare, care identifică valorile de patrimoniu cultural, adică valori istorice și estetice care există acolo, specifice patrimoniului industrial. Se adaugă studiul peisagistic, pentru că între timp, după o perioadă așa lungă de abandon, întreg acest teritoriu s-a denaturat și are valori peisagistice care au fost identificate, și un studiu privind contaminarea terenului, pentru că și aici alegerea funcțiunilor și a soluțiilor de proiectare depinde și de contaminarea care există ca urmare a activității industriale. Orice sit industrial e contaminat într-un grad sau altul, deci e un alt factor care trebuie avut în vedere. Toate aceste studii sunt de durată și, de asemenea, de durată este și procedura administrativă de pregătire a documentației pentru concurs: tema de concurs, regulamentul pe care le-a realizat Ordinul Arhitecților prin consultanții săi de specialitate. Toate adunate conduc într-adevăr la o astfel de perioadă, dar, așa cum am precizat și mai devreme în intervenția mea, este un lucru obișnuit. Concursurile pe care noi le realizăm în țară, cu consilii județene și primării, ne arată că perioada de pregătire poate să se întindă pe câțiva ani în situațiile mai complexe”, a precizat Arh. Ștefan Bâlici, președinte OAR.

*****

* Această platformă industrială se află în municipiului Brașov, pe strada 13 Decembrie nr. 96, și face parte din fosta platformă industrială Brașov Nord, constituită în jurul întreprinderilor Tractorul și Rulmentul.

Fosta platformă industrială Rulmentul reprezintă una dintre cele mai importante rezerve imobiliare a orașului. Suprafața platformei industriale inițiale este de aproximativ 52ha. Aceasta înseamnă: — de 40 de ori mai mare ca Piața Sfatului — de 12 ori mai mare ca parcul Titulescu — aproape cât cetatea veche a Brașovului. Din această suprafață 32.54ha sunt în proprietatea Municipiului Brașov și Statului Român.

Pe amplasament se păstrează un patrimoniu imobil semnificativ din punct de vedere al arhitecturii industriale, dar și al potențialului de (re)conversie, construit de-a lungul mai multor decenii (începând cu anul 1935 și terminând cu începutul anilor ’90). Pe teritoriul fostei platforme Rulmentul se găsesc clădiri cu o valoare istorică importantă (hangarele pentru avioane construite în 1936).

Suprafața fostei platforme industriale cuprinde 28 de corpuri de clădire, realizate într-una dintre cele cinci etape de funcționare productivă, dintre care cele mai vechi în anii 1935-38, pentru adăpostirea Flotilei 1 Bombardament (pavilion administrativ, hangare, atelierele pentru montaj și turnul de control, în vecinătatea aerodromului care ocupa întreaga suprafață până la fabrica IAR).

*****

Evoluția istorică a Platformei Rulmentul

Fondul construit și/sau amenajat existent de pe Platforma Rulmentul (cele 28 de corpuri de clădire, instalațiile și amenajările exterioare) este rezultatul unor transformări succesive de-a lungul a șase decenii, reflectând șase etape de funcționare.1

Etapa 1 – 1935-1941 Primele construcții datează din anul 1935, odată cu înființarea bazei aeriene Flotila 1 Bombardament pe terenurile fabricii Industriei Aeronautice Române (I.A.R., ulterior redenumită Tractorul) și în vecinătatea Aerodromului utilizat în comun cu aceasta. În etape succesive sunt construite mai multe corpuri de clădire: șase construcții cu deschideri mari (Hangarele 1-6 / C10-C15), pavilionul administrativ cu grădina de fațadă, turnul de control și mai multe anexe. În această primă etapă, pe amplasament se desfășoară activități legate exclusiv de aeronautică.

Etapa 2 – 1941-1959 În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Brașovul este bombardat în repetate rânduri. Cele mai mari daune sunt cauzate de bombardamentul din 6 mai 1944 în urma căruia sunt distruse clădirile fabricii I.A.R, clădirile Flotilei 1 Bombardament rămânând neafectate. Ca măsură de urgență, în Hangarul 6 este înființată și începe să funcționeze o secție provizorie de reparații avioane. După încheierea războiului, în hangarele existente (și fără a le aduce modificări) își începe activitatea Uzina de Reparat Material Volant, cu profil dublu: reparația și fabricația de avioane și motoare de avion. În această etapă, pe amplasament este introdusă activitatea de producție, care funcționează o perioadă în paralel cu cea legată de aeronautică.

Etapa 3 – 1959-1970 Întreprinderea Rulmentul Brașov – uzină independentă pentru producția de rulmenți – este înființată în 1959, pe amplasamentul Uzinei, ca urmare a planului național de creștere a industriei adoptat după schimbarea regimului politic. Noua întreprindere își organizează activitatea în clădirile existente fără mari investiții suplimentare, în afara celor legate de adaptarea spațiilor existente la noua activitate. În această perioadă, se realizează tranziția definitivă către activitatea de producție.

Etapa 4 – 1970-1977 Începând cu anul 1970, programul de producție prevede o sporire masivă a activității industriale la Rulmentul, cu necesitatea unor investiții masive în extinderea dotărilor productive. Planul de Sistematizare elaborat în acel an răspunde îndeaproape cerințelor tehnico-economice, prevăzând ridicarea a 10 noi corpuri de clădire dispuse pe întreg amplasamentul, precum și extinderea unora dintre construcțiile existente. De asemenea, este extinsă rețeaua de cale ferată la configurația actuală și sunt realizate fundații suplimentare pentru acomodarea utilajelor grele în interiorul halelor.

Etapa 5 – 1977-1990 În 1977 este întocmit un plan general de dezvoltare a Platformei care presupune extinderea a trei secții, demolarea turnului de control al Flotilei 1 de Bombardament și construirea unui centru de studii pe amplasamentul acestuia. Cele mai recente construcții de pe Platformă datează de la începutul anilor 1990, fiind rezultatul unei documentații aprobate în anul 1988.

Etapa 6 – post-1990 După anul 1989, circumstanțe nefavorabile de ordin economic conduc la declinul și, în final, la falimentul întreprinderii. Uzinele Rulmentul încetează activitatea în anul 2007, odată cu dizolvarea societății. În anii următori proprietatea este dezmembrată, o parte din aceasta ajungând în proprietate privată.

*****

Foto: Primăria Brașov