Un material scris de Prof. Dr. Gabriel Bădescu pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Prof. Dr. Gabriel Bădescu este Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai. Principalele domenii de studiu: politică comparată, societatea civilă, capital social, politici educaționale, politici climatice, inegalități sociale.
Președinția României reprezintă o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție în materie de educație, securitate națională și discurs public cu privire la impactul schimbărilor climatice și ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.
De ce este importantă Președinția României pentru politicile climatice?
În arhitectura instituțională a României, Președinția are un rol esențial în stabilirea direcțiilor strategice, inclusiv în domeniul politicilor climatice. Chiar dacă deciziile administrative și legislative privind clima sunt gestionate preponderent de guvern și parlament, Președinția exercită o influență majoră prin mai multe canale:
- Definirea priorităților naționale și europene
Președintele poate plasa schimbările climatice în centrul agendei naționale, asumând leadership-ul în acest domeniu și folosindu-și poziția pentru a promova integrarea priorităților climatice în toate politicile sectoriale. - Reprezentare internațională
Președintele României participă la reuniuni internaționale de rang înalt, precum Consiliul European, ONU sau COP. Prin vocea sa, România poate susține obiective climatice ambițioase, influențând negocierile globale și pozițiile europene. - Mediere și consens politic intern
Într-un peisaj politic fragmentat, Președintele poate juca un rol de mediator și facilitator al consensului între forțele politice, societate civilă și mediul de afaceri, pentru a asigura stabilitatea și coerența pe termen lung a politicilor climatice. - Promovarea și susținerea inițiativelor strategice
Președinția poate iniția și susține platforme de dialog, strategii naționale sau parteneriate public-private în domeniul tranziției verzi, creând impulsul politic necesar accelerării măsurilor climatice. - Exemplu de leadership public
Prin luări de poziție, discursuri și inițiative simbolice, Președintele poate modela percepțiile publice, educa opinia publică și încuraja schimbările comportamentale necesare pentru atingerea țintelor climatice.
Ce ne spune istoria recentelor președinții despre politicile climatice și rolul președintelui?
Din 2004 în istoria recentă a României am putut observa două tipuri de abordări prezidențiale. Una așa-zisă de „Președinte- jucător”, implicat cu electoratul și societatea civilă iar cealaltă mai prudentă. Ce este de remarcat însă că ultimii 2 președinți au avut o agendă de politici prioritizand educația și cu rezultate, unde zona consultare publică a mers bine în termen de actori politici însă au existat frustrări din partea experților și societății civile care ar fi vrut schimbări mai concrete și notabile.
Președinția ca instituție a avut de suferit în urma lipsei de staff și expertiză adecvată, istoric a pierdut constant din buget și se confruntă cu deficiențe pe partea de resurse umane, ceea ce o obligă sa fie deschisă la societate civilă cu experți.
Președintele poate pune subiecte pe agenda publică, inclusiv subiecte legate de urgența climatică pe care o traversăm. Președintele anterior a adus subiectul schimbărilor climatice pe un loc destul de înalt în prioritățile politice ale mandatului său, organizând grupuri de lucruri de experți din cadrul guvernului și din afara sa pentru a analiza situația educației pentru climă, dar și necesitatea unei abordări holistice a schimbărilor climatice. Faptul că avem acum un comitet interministerial, la centrul Guvernului, care se ocupă de subiecte transversale cu impact asupra mediului și climei (CISC) se datorează prioritizării politice pe care a făcut-o acesta. La fel și faptul că avem acum o Săptămână Verde în toate școlile din României.
Deci Președintele poate aduce subiectul în atenția politică internă și, în plus, Președintele României în particular conduce delegația țării la Consiliul European, unde se discută periodic prioritățile politice mari ale Uniunii Europene. Va fi important în ce fel șeful delegației unei țări estice mari, cum e Românie, vede viitorul decarbonizării și al Pactului Verde European, cu ce țări se aliază pe subiecte sensibile și divizive, cum ar fi Directiva privind Taxarea Energiei, blocată de ani buni de zile la nivelul consiliului.
Un viitor dificil te anticipat – Cât de conectat va fi viitorul președinte cu guvernul?
Aceste alegeri ne pun într-o postura unică, unde după primul tur electoratul român a decis o alegere dintre 2 candidați din afara establishmentului politic românesc al ultimilor 35 de ani.
Dat fiind contextul politic actual unde ne aflăm într-o situație cu un guvern interimar până la alegerea unui nou președinte, acesta va trebui să poată construi un guvern cu care poate coopera. Acesta va fi un element esențial în trasarea direcției pe care România o va adopta in ceea ce privește politicile climatice, de mediu, tranzitia energetica ș.a.m.d.
Un exemplu relevant este situația din Polonia, devenită în actualul context geopolitic European un lider regional. Revenind la contextul din România, aici putem observa că parte a nemulțumirii unei bune parte a electoratului din România este faptul că la nivel European vocea noastră, prin intermediul Președintiei, este percepută ca fiind una pasivă si articulată necorespunzător. România are un potențial energetic regional semnificativ, poate juca un rol determinant în zona Europei de Sud Est iar aici Președintele poate juca un rol cheie. De notat este faptul că Președintele României spre deosebire de miniștri are avantajul timpului, unde vreme de 5 ani poate croi un traseu pe termen mediu-lung.
Aceste alegeri pot fi fundamentale pentru politicile climatice ale României
Deși temele de mediu au avut o vizibilitate redusă în campania electorală, rezultatul alegerilor prezidențiale are un potențial impact major asupra direcției pe care România o va urma în următorii cinci ani în domeniul politicilor climatice. Diferențele dintre candidați în ceea ce privește raportarea la politicile europene de mediu, împreună cu atribuțiile constituționale ale Președinției, susțin importanța acestui moment electoral. Experiența anterioară a candidaților, capacitatea de colaborare cu viitorul guvern și deschiderea față de societatea civilă vor influența decisiv modul în care România va răspunde provocărilor legate de tranziția verde și de adaptarea la schimbările climatice.
Leave a Reply