Guvernul României a adoptat vineri Ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestuia permite începerea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.
„Această ordonanță cu un caracter tehnic este în sine unul dintre jaloanele asumate de România în PNRR și reprezintă instrumentul esențial pentru profesioniștii din instituțiile care și-au asumat rolul de coordonatori de reforme sau investiții. Totodată, acest act normativ stabilește în mod clar rolul pe care-l va avea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în derularea proiectelor și decontarea sumelor de la Comisia Europeană”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.
Ordonanța de urgență adoptată astăzi reglementează în detaliu cadrul instituțional pentru implementarea PNRR și stabilește fluxurile financiare, de monitorizare, verificare și control a utilizării fondurilor alocate.
Astfel, MIPE va exercita toate atribuțiile de monitorizare, verificare, control și constatare, întocmire și semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate.
Ordonanța a stabilit instituțiile cu rol în coordonarea și implementarea reformelor și investițiilor, definind responsabilitatea fiecăreia pe tot traseul proiectelor.
O noutate față de proiectul inițial al ordonanței o reprezintă implicarea Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în implementarea unor investiții din domeniile (educație, sănătate și social). Mecanismul de implementare se va derula sub monitorizarea directă a ministerelor responsabile de aceste investiții și a MIPE.
Actul normativ reglementează modalitatea de alocarea fondurilor către instituțiile care coordonează implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare și prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum și a finanțării naționale, dacă este cazul.
Concret, ministerele și celelalte instituții vor comunica trimestrial către MIPE și Ministerul Finanțelor sumele de care au nevoie pentru realizarea reformelor și investițiilor finanțate din PNRR.
Sumele aferente împrumutului, disponibile în contul Ministerului Finanțelor deschis la BNR, vor fi utilizate în funcție de necesităţile de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor asociate în cadrul PNRR.
De asemenea, prezentul act normativ stabilește activitățile pe care trebuie să le îndeplinească instituțiile care coordonează realizarea de reforme și investiții.
Reamintim că Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.
România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima transă din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni.
Reamintim că din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.
Leave a Reply