Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov anunță suspendarea activității

Azi, 26 august 2025, orele 12:00, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov s-a
întrunit Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Braşov.

Adunarea Generală a fost convocată de către Secția de procurori a Consiliului Superior
al Magistraturii în baza art.23 alin. 1 din Legea nr. 305/2022, art.108 comb. cu art. 55 alin.4 din
Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară şi art. 17 alin. 6 din Regulamentul de Ordine
Interioară al Parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr.1106/2023 a Secţiei pentru procurori din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

La Adunarea Generală au participat 9 procurori, dintre care unul on-line, din totalul de
13 procurori aflaţi în activitate în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov,
constatându-se întrunită condiţia de cvorum prev. de art. 17 alin. 3 din Regulamentul de
Ordine Interioară al Parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr.1106/2023 a Secţiei pentru
procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Adunarea generală a fost prezidată de către d-nul prim procuror Adrian RADU.
Ordinea de zi stabilită de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a
fost exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în
vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au exprimat următorul punct de vedere:
În mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistrații reprezintă o țintă a
atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media care caută soluții de redresare
economică și de îmbunătățire a vieții sociale prin culpabilizarea magistraților, promovând
eronat dar tendențios și insistent ideea că din cauza magistraților există dificultăți economice
și bugetare în țară, respectiv că magistrații ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce
restul cetățenilor ar fi desconsiderați. Nu se ține deloc seama de responsabilitățile, de
interdicțiile și incompatibilitățile pe care magistrații le au față de restul cetățenilor! Tot ce
contează sunt doar trei întrebări-lozincă: ce salariu are judecătorul X?; la ce vârstă s-a
pensionat procurorul Y?; cu ce pensie a ieșit procurorul Y?.

Înainte de toate, trebuie reamintit că România, prin Constituție, recunoaște separația și
echilibrul puterilor în stat, acestea fiind: puterea executivă, puterea legislativă și puterea
judecătorească. Dacă forțele politice exercită primele două puteri, puterea judecătorească este
exercitată de magistrați judecători și procurori. Dacă primele două puteri sunt responsabile
cu calitatea vieții din punct de vedere economic și social, preocupându-se de sporul
economic, prin atragerea investițiilor și protejarea agenților economici, și de instituirea unor
reguli sociale care să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure respectarea obligațiilor luate
față de ei, puterea judecătorească este cea care menține sau reface echilibrul în societate atunci
când el este pus în pericol de diverși actori. Ca toate cele 3 puteri să își atingă menirea lor
constituțională este nevoie, ca între ele, să existe respect, iar principala cale de a respecta pe
cineva este dialogul. În același timp este nevoie să primească încrederea cetățenilor, aceasta
fiind fundamentul unui stat de drept și democratic. Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie să
se impună celorlalte două prin forță și niciuna nu trebuie subminată (de dragul unor câștiguri
de moment) pentru că mai devreme sau mai târziu se va pierde încrederea cetățenilor,
inclusiv de către puterea „agresoare”. Dar pentru a se bucura de încrederea cetățenilor
reprezentații celor 3 puteri este nevoie de predictibilitatea legislativă și de securitate juridică.

Revenind la scopul convocării, se constată că la acest moment dispozițiile din Legea nr.
303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la pensiile de serviciu, ca
urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor
constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a
previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale
magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene pentru îndeplinirea angajamentelor din
Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.): vârsta de pensionare crește gradual
(câte 4 luni pe an) până la 60 de ani; baza de calcul este 80% din venitul brut din ultimele 48
de luni; vechimea necesară pensionării este de 25 de ani doar în funcțiile de judecător,
procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat asistent şi personal de specialitate
juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice
prevăzute de legislația anterioară. Modificarea aceasta, pentru noi, este consecința unui
dialog constructiv și reprezintă predictibilitate legislativă și securitate juridică.

Din motive care cu greu pot fi justificate și mai ales înțelese (chiar și de către specialiști
obiectivi în drept sau în economie), a fost readusă în spațiul public necesitatea unei noi
reforme a pensiilor de serviciu ale magistraților. Este prematur să fie analizate consecințele
reformei de la finalul anului 2023 și care se aplică de numai 1 an și aproape 8 luni! Este
contraproductiv să se refacă calculele acestor pensii când totalul pensiilor de serviciu din
sistemul judiciar reprezintă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din
România, iar magistrații pensionari însumează puțin peste 5.000, adică numai 2,81% din
numărul total de peste 215.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu și doar 0,0001% din
numărul total de pensionari. De aceea principalul efect al acestei noi inițiative a fost acela că
mulți dintre magistrații care se aflau încă în activitate dar care îndepliniseră deja condițiile de
pensionare potrivit legii anterioare s-au temut pentru situația lor și de câteva luni au creat un
nou val de pensionări care pune presiune pe noi, cei care nu ne putem pensiona până la 55-60
de ani potrivit legii în vigoare.

De fapt, prin acest proiect legislativ se deființează de facto, atât din punct de vedere al
cuantumului pensiei cât și din punct de vedere al vârstei de pensionare, pensia de serviciu
pentru magistrați, ceea ce intră în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale și cu
reglementările europene care statuează că nivelul pensiei magistraților trebuie să fie cât mai
apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisidicțională și
care stabilesc că este nevoie de o etapizare suficient de lungă pentru implementarea unei
astfel de modificări. Amintim aici Decizia C.C.R. nr. 900/15.12.2020 cu privire la stabilirea
bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, în care Curtea a statuat că „legiuitorul
este ținut să respecte principiul independenței justiției, sub aspectul securității financiare a
magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care
magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii
Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, Curtea de Apel București, obligatorie
erga omnes, instanța europeană a stabilit un nou principiu propriu, respectiv „garantarea
unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat”, dar și Decizia
nr. 467/2023, din care rezultă obligația constituțională a legiuitorului vizând vechimea
efectivă în funcție de 25 de ani care „trebuie realizată în timp și treptat în funcție de criterii
raționale, ținându-se seama în mod tranzitoriu – ca vechime asimilată – de vechimea necesară
stabilită de lege la data la care s-a realizat accesul în funcțiile prevăzute de art.I pct.1 [cu
referire la art.221 alin.(1)] din legea criticată. Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii
unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine
componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme
tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea
iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei
instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite
pentru acordarea pensiei de serviciu”.

Pe de altă parte, această așa-zisă reformă riscă să creeze, pe termen mediu și lung,
probleme pe care observăm că nici forțele politice aflate la putere și nici instituțiile media
implicate în campania „împotriva privilegiilor magistraților” nu le observă ori refuză cu
obstinație să le ia în seamă dar care erodează ceea ce afirmam la început ca fiind fundamentul
tuturor celor 3 puteri: ÎNCREDEREA CETĂȚENILOR.

În clipa de față, celelalte 2 puteri constituționale, executivă și legislativă, și cea de-a
„patra putere în stat”, mass-media, desfășoară un atac concertat asupra celei de-a treia puteri
(judecătorească) influențând publicul prin campanii virulente, folosind informații scoase din
context sau chiar greșite, riscând echilibrul în stat. Orice părere care vituperează magistrații
este validată prin distribuiri nenumărate!

Față de aceste nedreptăți și de inițiative brauniene, magistrații au obligația să reziste și
să rămână ultimul obstacol constituțional împotriva destabilizării țării. Ei trebuie să utilizeze
doar căile și măsurile permise de legislație pentru a-și respecta statutul și obligațiile de
rezervă, respectiv incompatibilitățile. Însă aceste lucruri nu trebuie să îi oprească adopte
forme de protest prin care să își manifeste public îngrijorarea pentru direcția către care se
îndreaptă societatea și să îndemne celelalte puteri constituționale, mass-media și cetățenii țării
să reconsidere modul în care se raportează la magistrați și la rolul pe care aceștia îl au în
societate.

În raport cu cele ce preced, Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului
de pe lângă Tribunalul Braşov, în unanimitate,

H O T Ă R Ă Ş T E :

Art.1. Adoptarea următoarelor forme de protest pe perioadă nedeterminată:

a) Suspendarea activității Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, urmând a fi soluționate doar
cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a
arestului la domiciliu, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele
privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații
operative care nu suportă amânare;

b) Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;

c) Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.

Art.2. Publicarea prezentei hotărâri pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Brașov și la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov în vederea
preluării de către instituțiile de presă și a aducerii conținutului ei la cunoștința cetățenilor.

Art.3. Prezenta hotărâre va fi comunicată Președintelui României, Guvernului
României, Senatului României, Camerei Deputaților a României în vederea îndemnării la un
dialog constructiv între reprezentanții puterilor executive și legislative și cei ai puterii
judecătorești.

Art.4. Prezenta hotărâre va fi comunicată Consiliului Superior al Magistraturii și
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituții centrale care reprezintă
interesele procurorilor, pentru a fi avută în vedere în cadrul dialogului interinstituțional.