Observațiile Agent Green cu privire la Noul Cod Silvic al României

Agent Green a depus ieri comentariile tehnice la proiectul de Lege privind Noul Cod Silvic aflat în dezbatere publică la ministerul mediului. Pe lângă termenul scurt alocat comentariilor din partea publicului pe timp de concedii, organizația consideră că proiectul de lege va încuraja tăierile abuzive, va transforma pădurea României într-o plantație agricolă și va restricționa accesul liber al publicului, chiar și la picior.

În urma consultării Proiectului de Lege privind Noul Cod Silvic, ce a fost anunțat public la data 01.08.2023 pe site-ul oficial al Ministerului Mediului și a putut fi descărcat de aici, Agent Green vă supune atenției următoarele:

Solicităm prelungirea duratei de consultare publică ținând cont de complexitatea proiectului. Conform Deciziilor Comitetului de Aplicare al Convenției de la Aarhus și Deciziilor statelor membre ale Convenției nu este legală consultarea publicului pentru o perioadă de doar câteva zile pe perioada de concedii. În acest sens: ACCC/C/2008/24 (ECE/MP.PP/C.1/2009/8/Add.1) privind Spania și Decizia IV/9f privind respectarea de către Spania a obligațiilor stabilite de Convenție, precum și comunicarea ACCC/C/2010/51 (ECE/MP.PP/C.1/2014/12) privind conformitatea de către România;
Solicităm prelungirea duratei de consultare publică și în afara perioadei de concedii, începând cu luna septembrie, minimum 15 zile de prelungire, așa cum prevede Jurisprudența Convenției de la Aarhus, pag. 65 și 188 – https://unece.org/DAM/env/pp/compliance/CC_Publication/ACCC_Case_Law_3rd_edition_eng.pdf;
Solicităm organizarea de dezbatere publică pe marginea acestui subiect în afara perioadei de concedii, începând cu luna septembrie;
Dl Dănuț Iacob – persoana de contact specificată pe site-ul oficial al Ministerului în legatură cu acest proiect complex nu răspunde la telefon și nici solicitărilor noastre trimise prin mesaje, în timpul perioadei de consultare publică, în timpul programului de lucru;
Vă punem la dispoziție observațiile și sugestiile Agent Green cu referire la acest document (menționăm că acestea sunt doar o parte, timpul de consultare publică fiind insuficient pentru analizarea unui document atât de complex) . Pentru ușurința parcurgerii observațiilor noastre vom specifica mai jos articolul și paragraful la care facem referire, adăugând într-un tabel cu două coloane varianta din NCS, iar alături varianta sugerată de noi:

Varianta specificată în NCS	Observații Agent Green
Art.1. Fondul forestier național
(2) Terenurile cu destinație forestieră sunt cele cuprinse în amenajamente silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieşiri efectuate și/sau actelor administrative emise în condițiile legii. (3)f)-terenuri cu folosințe specifice administraţiei silvice: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje; (3)g)-terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;	(2) Terenurile cu destinație forestieră și limitele aferente sunt cele cuprinse în amenajamente silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieşiri efectuate și/sau actelor administrative emise în condițiile legii. (3)f)-terenuri cu folosințe specifice activităților cinegetice: terenuri destinate producerii de furaje și locurile de administrare a hranei pentru speciile de faună; (3)g)– terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, ~~fazanerii~~, păstrăvării, ~~crescătorii de animale de interes vânătoresc,~~ drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
Art.2. Definiția pădurii
(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație. (2) Sunt asimilate pădurilor: a) b)	(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,3 ha, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație. (2) Sunt asimilate pădurilor: a) b) +c) Suprafețele acoperite cu vegetație forestieră neincluse în FFN care îndeplinesc condițiile specificate la alin.(1)
Art. 6. Principii de gestionare durabilă a pădurilor
h) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operațională în gestionarea pădurilor; i)… j) promovarea și protecția rolului sanogen, educativ, turistic și recreativ al pădurii.	h) asigurarea în deplină transparență a nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operațională în gestionarea pădurilor; i)… j) promovarea și protejarea rolului protector, sanogen, educativ, turistic și recreativ al pădurii. +k) separarea și gestionarea pădurii în funcție de toate cele 3 roluri principale ale acesteia: ecologic-conservativ, social-recreativ și economic.
Art. 7. Forme de proprietate
(7) Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani.	(7) Nu se datorează impozit/taxă pe teren și pe venit pentru suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, ~~cele certificate~~, ~~precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani.~~ +(8) Proprietarii de terenuri forestiere care renunță benevol la recoltarea produselor principale și a celor rezultate din lucrările de conservare planificate în amenajament, beneficiază de asemenea de scutiri la plata impozitelor și taxelor pentru suprafața neparcursă cu tăieri.
Art.10. Autoritatea publică centrală pentru silvicultură
Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, denumită în continuare Autoritatea, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale și reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii.	Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, denumită în continuare Autoritatea, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale și reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii cu rol de reglementare, coordonare și control.
Art. 11. Garda Forestieră Națională
(1) În subordinea Autorității funcționează Garda Forestieră Națională, instituție publică înființată ca organ de specialitate al Autorității, cu personalitate juridică, având ca atribuție principală exercitarea controlului aplicării legislației silvice.	(1) În subordinea Autorității funcționează Garda Forestieră Națională, instituție publică înființată ca organ de specialitate al Autorității, cu personalitate juridică, căreia îi revine ~~ca atribuție principală~~ în exclusivitate atribuția de exercitare a controlului aplicării legislației silvice.
Art. 12. Ocoalele silvice
(1) Administrarea sau, după caz, prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN, se realizează prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:	(1) Administrarea sau, după caz, prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN și pentru celelalte care necesită intervenții similare se realizează prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
Art. 13. Conducerea, organizarea și funcționarea ocoalelor silvice
(3) Conducerea și reprezentarea legală a ocolului silvic de regim, altul decât cel prevăzut la alin. (2), sunt asigurate de șeful ocolului silvic, numit prin decizia proprietarului unic, a consiliului de administrație ori a adunării generale, după caz. (4) Șefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 12 alin. (1) trebuie să fie absolvenți de studii superioare de lungă durată sau studii de licență și masterat, în domeniul silviculturii, cu vechimea de minimum 5 ani ca ingineri în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în vigoare. (6) În situația în care numirea șefului ocolului silvic de regim se face cu încălcarea prevederilor alin. (2) – (4), proprietarul/asociația de proprietari care a constituit ocolul silvic are obligația de a numi alt șef de ocol, în termen de 45 de zile de la data notificării făcute de Autoritate, sub sancțiunea suspendării autorizației de funcționare a ocolului silvic, până la data conformării, cu menținerea obligației de a asigura paza și integritatea FFN.	(3) Conducerea și reprezentarea legală a ocolului silvic de regim, altul decât cel prevăzut la alin. (2), sunt asigurate de șeful ocolului silvic, numit după promovarea unui concurs/examen prin decizia proprietarului unic, a consiliului de administrație ori a adunării generale, după caz. (4) Șefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 12 alin. (1) trebuie să fie absolvenți de studii superioare de lungă durată sau studii de licență și masterat, în specializările silvicultură sau exploatări forestiere , cu vechimea de minimum 6 5 ani ca ingineri în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în vigoare. (6) În situația în care numirea șefului ocolului silvic ~~de regim~~ se face cu încălcarea prevederilor alin. (1) – (5), ~~proprietarul/asociația de proprietari care a constituit ocolul silvic~~ entitatea responsabilă are obligația de a intra în legalitate ~~numi alt șef de ocol~~, în termen de cel mult 30 45 de zile de la data notificării făcute de Autoritate, sub sancțiunea suspendării autorizației de funcționare a ocolului silvic, până la data conformării, cu menținerea obligației de a asigura paza și integritatea FFN.

Art. 16. Educație
(3) Statul promovează și susține gestionarea durabilă a terenurilor din FFN, scop în care asigură cadrul de transfer de cunoștințe specifice de natură tehnică, juridică, economică, socială și de mediu.	(3) Statul promovează și susține gestionarea durabilă a terenurilor din FFN și a pădurilor în general, scop în care asigură cadrul de transfer de cunoștințe specifice de natură tehnică, juridică, economică, socială și de mediu.
Art. 17. Cercetarea-dezvoltarea și inovarea în silvicultură
(5) Instalarea suprafețelor experimentale din FFN se poate face numai cu înștiințarea administratorului pentru terenurile din FFN proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru celelalte cazuri. (6) Utilizatorii de suprafețe experimentale de durată din FFN, public și privat, cu informarea prealabilă a proprietarilor sau administratorilor, înscriu aceste suprafețe în Catalogul public național al suprafețelor experimentale înființat de Autoritate și gestionat de aceasta direct sau printr-o entitate care are ca obiect principal de activitate activitatea de cercetare științifică și inovare, acreditate de ASCD. (7)…	(5) Instalarea suprafețelor experimentale din FFN se ~~poate face numai~~ face de regulă cu înștiințarea administratorului pentru terenurile din FFN proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru celelalte cazuri. (6) Utilizatorii de suprafețe experimentale de durată din FFN, public și privat, cu informarea prealabilă a proprietarilor sau administratorilor, înscriu aceste suprafețe în Catalogul public național al suprafețelor experimentale înființat de Autoritate și gestionat de aceasta direct sau printr-o entitate care are ca obiect principal de activitate activitatea de cercetare științifică și inovare, acreditate de ASCD.(7)… +(8) Fac excepție de la prevederile alin. (5) și (6) temele de cercetare ale căror rezultate riscă să fie compromise din cauza dezvăluirii locațiilor de culegere a datelor.
Art. 23. Obligații ale proprietarilor cu privire la respectarea regimului silvic
(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de peste 10 ha au, pe lângă celelalte obligații prevăzute în mod expres în prezenta lege, și următoarele obligații: a)… … k)…	(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de peste 10 ha au, pe lângă celelalte obligații prevăzute în mod expres în prezenta lege, și următoarele obligații: a)… … k)… +l) să realizeze evaluarea adecvată pentru intervențiile prevăzute de amenajamentul silvic pentru terenurile din FFN care se suprapun cu situri de importanță comunitară +m) să respecte prevederile planurilor de management ale ariilor protejate peste care se suprapun și măsurile de conservare stabilite pentru habitate și specii
(4) Proprietarii de terenuri din FFN cu o suprafață de maxim 10 ha, inclusiv, au, pe lângă celelalte obligații prevăzute în mod expres în prezenta lege, și următoarele obligații: a)… … d)…	(4) Proprietarii de terenuri din FFN cu o suprafață de maxim 10 ha, inclusiv, au, pe lângă celelalte obligații prevăzute în mod expres în prezenta lege, și următoarele obligații: a)… … d)… +e) să realizeze evaluarea adecvată pentru lucrările de regenerare a pădurii pentru terenurile din FFN care se suprapun cu situri de importanță comunitară +f) să respecte prevederile planurilor de management ale ariilor protejate peste care se suprapun și măsurile de conservare stabilite pentru habitate și specii
(7) Proprietarii vegetației forestiere din afara FFN au următoarele obligații: a)… … b)…	(7) Proprietarii vegetației forestiere din afara FFN au următoarele obligații: a)… … b)… +c) să respecte prevederile planurilor de management ale ariilor protejate peste care se suprapun și măsurile de conservare stabilite pentru habitate și specii
Art. 25. Drepturi ale proprietarilor
(1) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de maxim 10 ha inclusiv au, pe lângă celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege, și următoarele drepturi: a) de a recolta un volum de lemn de maxim 5 mc/an/ha, în funcție de caracteristicile structurale ale arboretului, în baza înscrierii în sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase;b) de a reporta pentru anii următori cantitățile nerecoltate conform lit. a), în scopul executării corespunzătoare a lucrărilor silvotehnice conform caracteristicilor structurale ale arboretului; c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din volumul prevăzut anual pentru anii următori, conform înregistrărilor din sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase; d) de a fi scutiți de la plata impozitelor pe teren în condițiile art. 7 alin. (7);	(1) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de maxim 10 ha inclusiv au, pe lângă celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege, și următoarele drepturi: a)de a recolta în lipsa amenajamentului un volum de lemn de maxim 1 mc/an/ha, rezultat din lucrările de igienizare a pădurii în baza înscrierii în sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, numai dacă suprafața este situată în afara zonelor de non intervenție silviculturală; b) de a reporta pentru anii următori cantitățile nerecoltate conform lit. a), ~~în scopul executării corespunzătoare a lucrărilor silvotehnice conform caracteristicilor structurale ale arboretului;~~ c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din volumul prevăzut anual pentru anii următori, conform înregistrărilor din sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, cu excepția suprafețelor din FFN incluse în tipul funcțional TI sau în zonele de non-intervenție din ariile protejate, conform planurilor de management, respectiv în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine d) de a fi scutiți de la plata impozitelor pe teren și pe venit în condițiile art. 7 alin. (7);
(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de peste 10 ha au, pe lângă drepturile prevăzute în prezenta lege, următoarele drepturi pentru recoltarea de produse lemnoase: a)de a alege sortimentul țel în pădurile cu rol de producție, conform prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, în cazul în care se elaborează amenajamente silvice conform prevederilor art. 63 alin. (3); b) de a recolta lemn conform prevederilor amenajamentelor silvice; c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice;	(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de peste 10 ha au, pe lângă drepturile prevăzute în prezenta lege, următoarele drepturi pentru recoltarea de produse lemnoase: a)de a alege sortimentul țel în pădurile cu rol de producție, conform prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, în cazul în care se elaborează amenajamente silvice conform prevederilor art. 63 alin. (3). Este interzisă înlocuirea tipului natural fundamental de pădure cu plantații din alte specii; b) de a recolta lemn conform prevederilor amenajamentelor silvice; c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice cu excepția suprafețelor din FFN incluse în tipul funcțional TI sau în zonele de non-intervenție din ariile protejate, conform planurilor de management, respectiv în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine;
Art. 27. Contractul de pază și servicii silvice minimale
(2) Contractul de pază și servicii silvice minimale poate fi încheiat de proprietar, succesorul în drepturi sau oricare dintre coproprietari, chiar și fără acordul celorlalți coproprietari. Persoanele înscrise în Registrul agricol pot încheia contract de pază și servicii silvice minimale cu un ocol silvic cu privire la terenul din FFN al cărui proprietar era defunctul de pe urma căruia procedura succesorală nu a fost finalizată. Contractul se încheie după efectuarea controlului de fond de către ocolul silvic în prezența titularului contractului.	(2) Contractul de pază și servicii silvice minimale poate fi încheiat de proprietar, succesorul în drepturi sau oricare dintre coproprietari, chiar și fără acordul celorlalți coproprietari. Persoanele înscrise în Registrul agricol pot încheia contract de pază și servicii silvice minimale cu un ocol silvic cu privire la terenul din FFN al cărui proprietar era defunctul de pe urma căruia procedura succesorală nu a fost finalizată. Contractul se încheie după efectuarea controlului de fond de către ~~ocolul silvic~~ garda forestieră în prezența titularului contractului.
Art. 31. Asigurarea pazei și a serviciilor silvice minimale pentru terenurile cu proprietar neidentificat
(2) Cu excepția stațiunilor și bazelor experimentale și științifice, notificarea prevăzută la alin. (1) se transmite concomitent şi ocolului silvic nominalizat să asigure paza și serviciile silvice minimale pentru această suprafaţă și care efectuează un control de fond/evaluează, în condiţiile legii, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru terenul care nu beneficiază de servicii silvice minimale. (3) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) asigurarea pazei și a serviciilor silvice minimale de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după evaluarea de către reprezentantul ocolului silvic nominalizat, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier. (6) Pentru suprafeţele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice minimale, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.	(2) Cu excepția stațiunilor și bazelor experimentale și științifice, notificarea prevăzută la alin. (1) se transmite concomitent şi ocolului silvic nominalizat să asigure paza și serviciile silvice minimale pentru această suprafaţă ~~și care efectuează un control de fond/evaluează~~, după care urmează efectuarea controlului de fond și evaluarea în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier pentru terenul care nu beneficiază de servicii silvice minimale. (3) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) asigurarea pazei și a serviciilor silvice minimale de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după evaluarea de către cel din urmă ~~reprezentantul ocolului silvic nominalizat~~, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.(6) Pentru suprafeţele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice minimale, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către cel din urmă ~~ocolul silvic~~, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
Articolul 32. Administrarea FFN proprietate a statului
(4) Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri din FFN proprietate publică a statului pe care le administrează și pentru înființarea de crescătorii de vânat și complexuri de vânătoare, în condițiile legii. (5) Veniturile Romsilva se constituie din: g) alocații de la bugetul de stat pentru susținerea activității de administrare a FFN proprietate publică a statului, pentru finanțarea administrării ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și pentru finanțarea Direcției de creștere, exploatare și ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2002 privind desființarea Societății Naționale «Cai de Rasă» – S.A. și preluarea patrimoniului acesteia de către Romsilva; (6) d)Ocoale silvice de regim care funcționează ca regii autonome de interes local, în cazul terenurilor izolate, pe bază de contract cu Romsilva. (7) Pentru terenurile izolate din FFN proprietate publică a statului, paza și serviciile minimale pot fi asigurate și de către ocoalele silvice de regim, pe bază de contract cu Romsilva.	(4) Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri din FFN proprietate publică a statului pe care le administrează și pentru înființarea de crescătorii de vânat și complexuri de vânătoare, în condițiile legii. (4)Romsilva este institutie bugetara ale carei venituri proprii sunt reprezentate de contravaloarea prestațiilor de specialitate efectuate și din alte surse conform obiectelor sale de activitate. (5) Romsilva realizează în numele statului venituri din următoarele surse: g) alocații de la bugetul de stat pentru susținerea activității de administrare a FFN proprietate publică a statului pentru finanțarea Direcției de creștere, exploatare și ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2002 privind desființarea Societății Naționale «Cai de Rasă» – S.A. și preluarea patrimoniului acesteia de către Romsilva;~~(6) d)~~~~Ocoale silvice de regim care funcționează ca regii autonome de interes local, în cazul terenurilor izolate, pe bază de contract cu Romsilva.~~ ~~(7)~~ ~~Pentru terenurile izolate din FFN proprietate publică a statului, paza și serviciile minimale pot fi asigurate și de către ocoalele silvice de regim, pe bază de contract cu Romsilva~~.
Art. 37. Ocupații
(1) Soluționarea ocupațiilor evidențiate ca atare în amenajamentele silvice se face pe cale amiabilă sau judiciară. În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, respectiv de la data evidențierii în amenajamentul silvic, administratorii terenurilor din FFN proprietate publică au obligația de a demara procedurile judiciare pentru soluționarea ocupațiilor. (3) În raport cu durata obiectivului/lucrării, ocuparea prevăzută la alin. (1) poate fi aprobată pe o perioadă de maxim 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.	(1) Soluționarea ocupațiilor evidențiate ca atare în amenajamentele silvice se face pe cale amiabilă sau judiciară. În termen de ~~5 ani~~ 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, respectiv de la data evidențierii în amenajamentul silvic, administratorii terenurilor din FFN proprietate publică au obligația de a demara procedurile judiciare pentru soluționarea ocupațiilor. (3) În raport cu durata obiectivului/lucrării, ocuparea prevăzută la alin. (1) poate fi aprobată pe o perioadă de maxim 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe cel mult două perioade succesive de maximum 10 5 ani.
Art. 39. Reducerea suprafeței FFN
(1) Este interzisă reducerea suprafeței FFN cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 și 41 în care scoaterea definitivă este permisă fără compensare cu terenuri. Orice act contrar este nul de drept.	(1) Este interzisă reducerea fizică și/sau scriptică a suprafeței FFN cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 și 41 în care scoaterea definitivă este permisă fără compensare cu terenuri. Orice act contrar este nul de drept.
Art. 40. Scoaterea din FFN fără compensare
(1)b) realizării Programului naţional de dezvoltare a turismului «Schi în România», la solicitarea unităților teritorial-administrative; (1)c) amplasării/extinderii componentelor Rețelei naționale de supraveghere meteorologică și necesare amplasării/extinderii infrastructurii de telecomunicații speciale, la solicitarea Administrației Naționale de Meteorologie, respectiv a Serviciului de Telecomunicații Speciale; (1) h) pe care sunt amplasate capacități de extracție gaze naturale aferente lucrărilor de interes național de extracție a gazelor naturale, la solicitarea entității beneficiare;	(1)b) ~~realizării Programului naţional de dezvoltare a turismului «Schi în România», la solicitarea unităților teritorial-administrative;~~ 1)c) amplasării/extinderii componentelor Rețelei naționale de supraveghere meteorologică ~~și necesare amplasării/extinderii infrastructurii de telecomunicații speciale,~~ la solicitarea Administrației Naționale de Meteorologie, ~~respectiv a Serviciului de Telecomunicații Speciale;~~ ~~(1) h)~~ ~~pe care sunt amplasate capacități de extracție gaze naturale aferente lucrărilor de interes național de extracție a gazelor naturale, la solicitarea entității beneficiare;~~
Art.41. Scoaterea din FFN cu compensare
(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează cu un teren care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a)are suprafața de cel puțin 3 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din FFN; b)valoarea terenului cu care se realizează compensarea este de 5 ori valoarea terenului care face obiectul scoaterii din FFN.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru suprafețele de sub 50 mp, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situație în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, situație în care nu achită cheltuielile de instalare și întreținere a vegetației forestiere până la realizarea stării de masiv. (10) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive ori a ocupărilor temporare din FFN și sunt permise numai în situația în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrișări.	(3)Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează cu un teren care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) are de cel puțin 3 5 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din FFN ; b)valoarea terenului cu care se realizează compensarea este minim de 6 ori valoarea terenului care face obiectul scoaterii din FFN. +c) nu este grevat de sarcini;(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru suprafețele de sub 50 mp, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situație în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 6 ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, situație în care nu achită cheltuielile de instalare și întreținere a vegetației forestiere până la realizarea stării de masiv. (10) Amenajările din materiale ecologice necesare pentru realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive ori a ocupărilor temporare din FFN și sunt permise numai în situația în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrișări.
Art. 42. Proprietatea și destinația terenurilor care au făcut obiectul scoaterii din FFN
(3) Se interzice schimbarea destinației obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani de la data recepției finale a obiectivului. Constatarea revine în sarcina Gărzii Forestiere competente teritorial.	(3) Se interzice schimbarea destinației obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN ~~mai devreme de 5 ani de la data recepției finale a obiectivului.~~ Constatarea revine în sarcina Gărzii Forestiere competente teritorial.
Art. 44. Aprobarea scoaterilor definitive din FFN și a ocupărilor temporare a terenurilor din FFN
(1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din FFN, în condițiile prevăzute la art. 38, 40 și 41, cu acordul proprietarului și avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice, în cazul proprietății private și proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Romsilva, al INCDS, al instituțiilor de învățământ de stat cu profil silvic sau al ocolului silvic înființat de RAPPS, după caz, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, se aprobă de către: conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de până la 1 ha inclusiv; conducătorul Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de la 1 ha până la 10 ha inclusiv; Guvern, la propunerea Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de peste 10 ha, precum și pentru alte situații prevăzute de lege.	(1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din FFN, în condițiile prevăzute la art. 38, 40 și 41, cu acordul proprietarului și avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice, în cazul proprietății private și proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Romsilva, al INCDS, al instituțiilor de învățământ de stat cu profil silvic sau al ocolului silvic înființat de RAPPS, după caz, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, se aprobă de către: conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de până la ~~1 ha~~ 250 m.p. inclusiv; conducătorul Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de la ~~1 ha~~ 250 m.p. până la 10 ha inclusiv; Guvern, la propunerea Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de peste 10 ha, precum și pentru alte situații prevăzute de lege.
Art. 45. Obligații financiare în cazul terenurilor scoase definitiv din FFN
(1) Pentru terenurile scoase definitiv din FFN, în cazurile prevăzute la art. 40 și 41, obligațiile financiare sunt următoarele: a) . .. e)(2) Obligațiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din FFN. (3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din FFN se face în prezența reprezentantului Gărzii Forestiere competente teritorial, numai după achitarea obligațiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), după caz, în termen de maximum 180 zile de la data aprobării scoaterii definitive.	(1) Pentru terenurile scoase definitiv din FFN, în cazurile prevăzute la art. 40 și 41, obligațiile financiare sunt următoarele: a) . .. e) +f) Taxa reparatorie pentru refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate se va introduce în metodologia prevăzută la Art. 49; (2) Obligațiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. ~~b)-e)~~ b)-f) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din FFN. (3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din FFN se face în prezența reprezentantului Gărzii Forestiere competente teritorial, numai după achitarea obligațiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. ~~b)-e)~~, b)-f) după caz, în termen de maximum 180 zile de la data aprobării scoaterii definitive.
Art. 46. Obligații financiare pentru terenurile care se ocupă temporar din FFN
(1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din FFN necesare realizării obiectivelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), obligațiile financiare sunt următoarele: a) … e)(4) Obligațiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de ocupare temporară din FFN.	(1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din FFN necesare realizării obiectivelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), obligațiile financiare sunt următoarele: a) … e) +f) Taxa reparatorie pentru refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate se va introduce în metodologia prevăzută la Art. 49; (4) Obligațiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. ~~b)-e)~~ b)-f) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de ocupare temporară din FFN.
Art. 47. Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor cu destinație forestieră
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2): a)terenurile necesare construcției de drumuri forestiere și realizării de lucrări de corectare a torenților; c)terenurile necesare depozitelor de material lemnos cu o suprafață de maxim 1 ha; g)terenurile destinate extinderii zonei de siguranță: a liniilor electrice existente și a infrastructurii de transport rutier şi feroviar. (5) Actualizarea categoriilor de folosință identificate cu ocazia elaborării/revizuirii amenajamentului silvic este scutită de plata taxelor prevăzute la alin. (2).	(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2): a)terenurile necesare ~~construcției de drumuri forestiere și~~ realizării de lucrări de corectare a torenților; c)~~terenurile necesare depozitelor de material lemnos cu o suprafață de maxim 1 ha;~~ g)~~terenurile destinate extinderii zonei de siguranță: a liniilor electrice existente și a infrastructurii de transport rutier şi feroviar.~~ ~~(5)~~ ~~Actualizarea categoriilor de folosință identificate cu ocazia elaborării/revizuirii amenajamentului silvic este scutită de plata taxelor prevăzute la alin. (2).~~
Articolul 54. Schimbul de terenuri
(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale iau măsuri de lichidare a enclavelor și de corectare a perimetrului FFN și de comasare a terenurilor pe care le administrează prin schimburi de terenuri pe bază de acte autentice.	(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale iau măsuri de lichidare a enclavelor și de corectare a perimetrului FFN și de comasare a terenurilor pe care le administrează prin schimburi de terenuri pe bază de acte autentice. De asemenea Statul poate face un schimb cu terenuri private din FFN, pentru a intra în posesia unor suprafețe private de pe care recoltarea masei lemnoase este interzisă prin amenajamentele silvice, prin includerea acestora în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine sau în zonele de non-intervenție prin planurile de management ale ariilor protejate, în scopul evitării plății permanente a compensațiilor.
Art. 56. Condiții ale schimbului de terenuri
(1)c)să asigure majorarea suprafețelor împădurite din zonele deficitare în păduri.	(1)c)să asigure majorarea suprafețelor împădurite ~~din zonele deficitare în păduri.~~ + d) să asigure trecerea în proprietate publică a terenurilor private din FFN pentru care recoltarea masei lemnoase este interzisă în cazurile Art. 54 (1), în scopul evitării plăților compensatorii permanente pentru proprietarii acestora.
Art. 58. Accesul în scop recreativ pe terenurile din FFN
(1) Accesul persoanelor pe terenurile din FFN se realizează pe propria răspundere a acestora și fără a se produce prejudicii. (2) În FFN este permis accesul pedestru al persoanelor. (3) Proprietarii de păduri private pot restricționa condițiile de acces pedestru prin afișarea acestor restricții la loc vizibil. (4) Structurile de administrare pot restricționa temporar accesul pentru asigurarea condițiilor de siguranță a persoanelor, prin afișarea acestor restricții. (6) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele amenajate, pe propria răspundere şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul terenului/proprietar, după caz. În pădurile proprietate privată proprietarul poate restricționa condițiile de acces cu bicicleta prin afișarea acestor restricții la loc vizibil. (7) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu acordul administratorului, pentru pădurile proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.(9) Accesul public în FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracțiune animală este interzis. (10) Prin excepție de la prevederile alin. (9), evenimentele sportive, utilitare, de recreere şi turism care au un organizator desemnat și care implică folosirea acestor mijloace motorizate se pot organiza numai în afara ariilor naturale protejate, pe trasee special marcate, și numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri. (11) Prin excepție de la prevederile alin. (9), accesul cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracțiune animală pe drumurile forestiere în scop de tranzitare poate fi permis în condițiile stabilite de către proprietar/administrator atunci când drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement, dacă acest lucru nu pune în pericol integritatea FFN.	(1) Accesul pe terenurile din FFN fără a se produce prejudicii este garantat de stat și se realizeaza pe propria răspundere a persoanelor. (2) Liberul acces pedestru în FFN este permis necondiționat; ~~(3)~~ ~~Proprietarii de păduri private pot restricționa condițiile de acces pedestru prin afișarea acestor restricții la loc vizibil.~~ ~~(4)~~ ~~Structurile de administrare pot restricționa temporar accesul pentru asigurarea condițiilor de siguranță a persoanelor, prin afișarea acestor restricții.~~ (6) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele amenajate, pe propria răspundere şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul terenului/proprietar, după caz. În pădurile proprietate privată proprietarul poate restricționa condițiile de acces cu bicicleta prin afișarea acestor restricții la loc vizibil. (7) a) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu ~~acordul~~ avizul consultativ al administratorului, pentru pădurile proprietate publică a statului, sau cu ~~acordul~~ implicarea în decizie cu rol consultativ a proprietarului în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate. b) Pe traseele turistice marcate este interzisă realizarea de căi de colectare (drumuri de scos-apropiat) a masei lemnoase sau de drumuri forestiere, precum și marcarea și extragerea arborilor cu marcaj turistic. Se va păstra o bandă de min. 50-100m lățime de ambele părți a traseelor marcate, în care arborii nu vor fi extrași. Această bandă poate fi delimitată sub forma unor subparcele distincte în amenajamentele silvice și va fi permisă doar degajarea arborilor căzuți pe traseul turistic. Excepție vor face traseele marcate realizate pe drumuri forestiere existente anterior celor turistice. (9) Accesul public în FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare ~~sau cu tracțiune animală~~ este interzis.(10) Prin excepție de la prevederile alin. (9), strict în activitatea organizatorică extra competitionala a evenimentelor sportive, utilitare, de recreere şi turism care au un organizator desemnat poate fi permisă pe termen limitat folosirea unor mijloace motorizate numai în afara ariilor naturale protejate, pe trasee special marcate, și numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri. (11) Prin excepție de la prevederile alin. (9), accesul cu vehicule cu mijloace de autopropulsare ~~sau cu tracțiune animală~~ pe drumurile forestiere în scop de tranzitare poate fi permis în condițiile stabilite de către proprietar/administrator atunci când drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement, dacă acest lucru nu pune în pericol integritatea FFN și nu afectează starea de conservare a habitatelor.
Secțiunea 7. Accesul pe terenurile din FFN
Art. 59. Accesul în fondul forestier în scopul exercitării administrării, controlului, activităților economice și cercetării științifice. a) … g)	Art.59. Accesul în fondul forestier în scopul exercitării administrării, controlului, activităților economice, cercetării științifice și documentării temelor de interes social. a) … g) +h) persoane din cadrul asociațiilor nonguvernamentale care promovează principii ecologiste, jurnaliști, activiști, avertizori publici și voluntari recunoscuți public pentru implicarea lor în problemele mediului înconjurător.
Articolul 63. Elaborarea amenajamentelor silvice
(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor. (12) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publică a statului se elaborează în condițiile art. 17 alin. (7), iar cheltuielile aferente se suportă de administratorul acestora, cu excepția cazului prevăzut la art. 32 alin. (6) lit. d) din prezenta lege, caz în care costurile vor fi suportate de Romsilva.	(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor și a ghidului de bune practici aferent. (12) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publică a statului se elaborează în condițiile art. 17 alin. (7), iar cheltuielile aferente se suportă de administratorul acestora, ~~cu excepția cazului prevăzut la art. 32 alin. (6) lit. d) din prezenta lege, caz în care costurile vor fi suportate de Romsilva.~~
Art. 64. Evaluarea de mediu și avizarea amenajamentelor silvice
(2) Emiterea actului administrativ de mediu pentru amenajamente silvice se realizează cu respectarea termenelor prevăzute de legislația specifică privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, dar nu mai mult de 75 de zile de la data organizării ședinței de preavizare a soluțiilor tehnice – Conferința a II-a de amenajare. (4) Informațiile de interes public din amenajamentul silvic se publică de către Autoritate pe un portal cu acces public dedicat acestui scop. (5) Informațiile menționate la alin. (4) se stabilesc prin ordin al conducătorului Autorității.	(2) Emiterea actului administrativ de mediu pentru amenajamente silvice se realizează cu respectarea termenelor prevăzute de legislația specifică privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, dar nu mai mult de 90 de zile de la data organizării ședinței de preavizare a soluțiilor tehnice – Conferința a II-a de amenajare. Orice intervenție neprogramata în FFN cu impact asupra mediului care decurge sau nu din aplicarea unui amenajament silvic, se supune în mod distinct procedurilor de evaluare de mediu. (4) Amenajamentul silvic în integralitate constituie document de interes public și este postat de Autoritate pe un portal dedicat acestui scop.(5) ~~Informațiile menționate la alin. (4) se stabilesc prin ordin al conducătorului Autorității.~~
Articolul 65. Aprobarea amenajamentelor silvice și intrarea acestora în vigoare
(1) Amenajamentele silvice și modificările acestora se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității. (2) Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării acestuia și este valabil până la data de 31 decembrie a anului al zecelea sau, după caz, al anului al cincilea de aplicare. Primul an de aplicare este anul în care amenajamentul silvic a fost aprobat. (3) Amenajamentele silvice în vigoare își păstrează valabilitatea până la data aprobării noului amenajament, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului următor expirării acestuia. Până la data intrării în vigoare a noului amenajament silvic, în amenajamentul silvic care își păstrează valabilitatea sunt permise următoarele activități și acțiuni: a)Acordarea de compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, ca urmare a funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de lemn; b)Realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor, a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor tinere prevăzute în amenajamentul silvic și a lucrărilor de protecție a pădurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale și extraordinare;c)Punerea în valoare și exploatarea masei lemnoase pe picior rămase neexploatate, până la volumul aferent posibilității stabilite prin amenajamentul silvic, și transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobării noului amenajament silvic și neexploatate integral până la data aprobării noului amenajament silvic.	(1) Amenajamentele silvice și modificările acestora se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității. (2) Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aparitiei în Monitorul Oficial a Ordinului de aprobare și este valabil până la data de 31 decembrie a anului al zecelea sau, după caz, al anului al cincilea de aplicare. Primul an de aplicare este anul în care amenajamentul silvic a fost aprobat. (3) Amenajamentele silvice în vigoare își păstrează valabilitatea până la expirarea termenului pentru care a fost întocmit. ~~data aprobării noului amenajament, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului următor expirării acestuia~~. Până la data intrării în vigoare a noului amenajament silvic, ~~în amenajamentul silvic care își păstrează valabilitatea~~ sunt permise următoarele activități și acțiuni: a)Acordarea de compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, ca urmare a funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de lemn; b)Realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor și a lucrărilor de întreținere și completare a plantatiilor, de ajutorare a regenerărilor naturale, de degajari și de protecție a pădurilor a lucrărilor îngrijire și conducere a arboretelor tinere prevăzute în amenajamentul silvic și a lucrărilor de protecție a pădurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale si extraordinare; c)Punerea în valoare și exploatarea masei lemnoase pe picior rămase neexploatate, până la volumul aferent posibilității stabilite prin amenajamentul silvic, și transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobării noului amenajament silvic și neexploatate integral până la data aprobării noului amenajament silvic.
Art. 66. Norme și ghiduri tehnice pentru gestionarea durabilă a pădurilor
(3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu. (4) Acceptarea de către proprietarul de pădure a unor opțiuni din ghidurile de bune practici prevăzute la alin. (3) este încurajată prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiară și/sau compensatii pentru proprietari, definite la art. 121-122, și de sprijin ale proprietarilor, definite la art. 123.	(3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu. (4) Autoritatea elaborează protocoale diferențiate pe niveluri de protectie funcție de care aplica instrumentele de stimulare financiară și/sau compensatii pentru proprietari, definite la art. 121-122, și de sprijin ale proprietarilor, definite la art. 123.
Art. 68. Informarea și conștientizarea proprietarilor terenurilor din FFN
(1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN prin acțiuni de informare și conștientizare a proprietarilor.	(1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN și a pădurilor ,în general, prin acțiuni de informare și conștientizare a proprietarilor.
Art. 71. Aplicarea tratamentului tăierilor rase
(4) În cazul produselor extraordinare, suprafața parchetului este determinată de mărimea suprafeței pe care se constituie aceste produse. (5) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici în ariile naturale protejate este interzis, cu excepția arboretelor cu cicluri scurte de producție.	(4) În cazul produselor extraordinare care presupun îndepărtarea întregii vegetații forestiere de pe cuprinsul suprafeței, mărimea parchetului este de maxim 3 ha fără a putea fi alaturat la o distanța mai mica de doua lungimi de arbore de alte taieri asemănătoare. (5) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici în ariile naturale protejate este interzis, cu excepția arboretelor cu cicluri scurte de producție unde suprafața maximă compactă care poate fi parcursa se limitează la 1 ha.
Art. 72. Reguli de recoltare a posibilității
(3) a) … c)d)cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânță în arborete cu baza în cvercinee; e)cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic. (4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăși prin recoltarea produselor accidentale I, extraordinare și a tăierilor ilegale, cu luarea în considerare a acestora la elaborarea noului amenajament silvic pentru FFN proprietate publică a statului, sau la nivel de proprietar pentru celelalte cazuri. (5) Produsele accidentale și extraordinare se recoltează integral din fondul forestier; în situația în care volumul produselor accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior apariției acestora depășește posibilitatea, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmește documentația potrivit metodologiei aprobate prin ordin al Autorității și o transmite spre aprobare Gărzii forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislația specifică protecției mediului. (8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiași proprietăți. (9) Volumul masei lemnoase prevăzut la alin. (5), care depășește posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.	(3) a) … c)d)~~cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânță în arborete cu baza în cvercinee;~~ e)~~cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic.~~ ~~(4)~~ Prin excepție de la prevederile alin. (1) posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăși prin recoltarea produselor accidentale I, extraordinare și a tăierilor ilegale, cu luarea în considerare a acestora la elaborarea noului amenajament silvic pentru FFN proprietate publică a statului, sau la nivel de proprietar pentru celelalte cazuri. (5) Produsele accidentale și extraordinare se recoltează integral din fondul forestier în limita posibilității; în situația în care volumul produselor accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior apariției acestora depășește posibilitatea actualizată , ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmește documentația potrivit metodologiei aprobate prin ordin al Autorității și o transmite spre aprobare Gărzii forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislația specifică protecției mediului. (8) Precomptarea se realizează doar pentru amenajamentul în curs de aplicare respectand ordinea: propriete; subunitate de gospodărire; unitate de producție/ protectie (9) Volumul masei lemnoase prevăzut la alin. (5), care depășește posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului în limita rezervei din posibilitatea decenala rămase nerecoltată.
Art. 73. Regimul și regenerarea arboretelor
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, de anin, precum și zăvoaiele, în care este admis regimul crângului.	(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, de anin, precum și zăvoaiele, în care este admis regimul crângului doar atunci cand ele nu constituie obiectul lucrărilor speciale de conservare.
Art. 74. Condiții de executare a regenerării pădurilor
(1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult doi ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale/extraordinare de pe suprafețe compacte de peste 0,5 ha. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive de vânt şi zăpadă, de factori biotici şi tăierile unice în fondul forestier din Lunca şi Delta Dunării. În cazul acestora, în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială și completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la tăiere.	(1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult doi ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale/extraordinare. Condiția este valabilă și pentru terenurile cu care se realizeaza compensarea și schimbul prevăzute la Art. (41). 7) și respectiv Art. (56). 4) în acesta situație cronometrarea incepand de la data aprobării tranzactiei ~~de pe suprafețe compacte de peste 0,5 ha.~~ (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive de vânt şi zăpadă, de factori biotici ~~şi tăierile unice în fondul forestier din Lunca şi Delta Dunării.~~ În cazul acestora, în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială și completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de ~~5 ani~~ 3 ani de la ~~tăiere~~ data producerii fenomenelor care le-au afectat.
Art. 76. Materiale forestiere de reproducere
(2) În vederea conservării și ameliorării diversității genetice a pădurilor, Autoritatea asigură trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere.	(2) În vederea conservării și ameliorării diversității genetice a pădurilor, Autoritatea asigură transparența trasabilității materialelor forestiere de reproducere.
Art. 77. Asigurarea respectării obligației de regenerare a pădurilor
(1) În cazul în care proprietarul nu își îndeplinește obligația privind lucrările de regenerare prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (4) lit. c) din prezenta lege din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial poate dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar. (6) În situația terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligația de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum și ocolul silvic nominalizat, care va întocmi devizul lucrărilor.	(1) În cazul în care proprietarul nu își îndeplinește obligația privind lucrările de regenerare prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (4) lit. c) din prezenta lege din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial ~~poate~~ ~~dispune ocolului silvic executarea~~ efectuează controlul anual al regenerărilor și dispune ocolului silvic declanșarea lucrărilor de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar. (6) În situația terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligația de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră ~~dispune executarea lucrărilor de~~ efectuează controlul anual al regenerărilor, și dispune ocolului silvic declanșarea lucrărilor de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum și ocolul silvic nominalizat, care va întocmi devizul lucrărilor.
Art. 78. Pășunatul în FFN
(3) Nu poate fi aprobat pășunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în arboretele incluse în tipurile funcționale I și II. (6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție.	(3) Nu poate fi aprobat pășunatul ~~în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în arboretele incluse în tipurile funcționale I și II.~~ pe suprafețele încadrate în categoria de folosinta “Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi“ (6) Se interzice trecerea animalelor domestice ~~prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere,~~ pe suprafețele încadrate în categoria de folosinta “Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi“ , în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție.
Art. 80. Combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor
(2) Proprietarii și deținătorii de păduri au obligația de a executa lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor.	(2) Proprietarii și deținătorii de păduri au obligația de a executa lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor după parcurgerea în prealabil a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, speciilor și habitatelor.
Articolul 82. Forme și modalități de conservare și ameliorare a biodiversității
(2) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin: a)… … i)…	(2) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin: a)… … i)… +j) identificarea, includerea în tipul funcțional TI și excluderea de la orice formă de intervenție a celor mai valoroase ecosisteme forestiere dpdv ecologic
Art. 83. Prevederi minime obligatorii pentru conservarea și ameliorarea biodiversității
(2) Măsurile cu caracter voluntar sunt stabilite în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).	(2) Măsurile cu caracter ~~voluntar~~ opțional sunt stabilite în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. ~~(3)~~(4).
Art. 86. Ecosisteme forestiere și alte elemente cu valoare ridicată de conservare
(1)c) arboretele din rezervațiile naturale cu regim strict de protecție; e) arboretele din zonele strict protejate și de protecție integrală ale ariilor naturale protejate;	(1)c) arboretele din rezervațiile naturale ~~cu regim strict de protecție;~~ e) arboretele din ~~zonele strict protejate și de protecție integrală ale~~ ariile naturale protejate; +g) păduri seculare cu compoziție și structură naturală, cu vârsta peste vârsta exploatabilității (de la 125 ani), caracter plurien sau relativ plurien și intervenții antropice de intensitate redusă +h) alte ecosisteme rare sau periclitate (pinul negru, alun turcesc, liliac sălbatic etc), respectiv habitate prioritare +i) arboretele de pe malurile cursurilor de apă și din zonele umede și mlăștinoase +j) arboretele crescute pe carst, grohotișuri și stâncării
Articolul 87. Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate
(1) Se înființează Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează periodic prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii științifice aprobate de Autoritate. (2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară și se înscriu, cu acordul proprietarului, în Catalogul național al ecosistemelor strict protejate.	(1) Se înființează Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează periodic prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii științifice aprobate de Autoritate. Toate pădurile incluse în Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate vor fi desemnate arii protejate de interes național, european sau internațional, în termen de 3 ani de la includerea acestora, în cazul în care nu sunt desemnate deja la momentul includerii. (2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară și se înscriu, ~~cu acordul proprietarului~~, în Catalogul național al ecosistemelor strict protejate.
Art. 89. Asigurarea conservării și ameliorării biodiversității pădurilor
(2) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având în vedere cu prioritate menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate.	(2) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având în vedere cu prioritate menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri ~~este instrument de~~ are ca principal scop planificarea pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate și va prelua prevederile planului de management al ariilor naturale protejate, respectiv măsurile de conservare prevăzute pentru acestea.
Art. 90. Comunitățile dependente critic de pădure din arii naturale protejate
La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate și stabilirea măsurilor prevăzute de acestea, se va ține cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiționale pentru comunitățile dependente critic de pădure, așa cum sunt definite în prezenta lege.	La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate și stabilirea măsurilor prevăzute de acestea, se va ține cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiționale pentru comunitățile dependente critic de pădure, așa cum sunt definite în prezenta lege, astfel incat sa fie asigurat necesarul local de produse lemnoase și nelemnoase.
Art. 92. Reguli de organizare a pazei
(8) f)amenajările, infrastructura specifică, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare;j)utilizarea instrumentelor și tehnologiilor moderne de supraveghere și monitorizare a FFN, după caz.	(8) f)amenajările, infrastructura specifică, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază, de comunicații şi de alarmare j)utilizarea instrumentelor și tehnologiilor moderne de supraveghere și monitorizare a FFN, ~~după caz.~~ +(12) Se instituie Planul verde pentru protejarea pădurilor, în continuare Planul verde, ca mecanism standby de cooperare interinstitutionala în scopul prevenirii , depistării, sancționării și deferirii către justitie, după caz a faptelor care încalcă legislația silvica. +(13)Autoritatea va încheia protocoale de colaborare la nivel central cu toate autoritățile statului competente să participe la acțiunile enumerate la Art. (12). +(14) Planul verde va fi conectat la SNUAU 112 și se declanșează prin apelarea numărului unic sau din inițiativa oricărei instituții semnatare a protocolului. +(15) În ariile naturale protejate cu structuri de administrare dedicate, paza FFN se va realiza de către personalul structurii de administrare, prin rangeri, care vor beneficia de suportul unităților de poliție și jandarmerie
Art. 93. Obligațiile generale ale personalului silvic cu atribuții de pază
Personalul silvic cu atribuții de pază are următoarele obligații generale în timpul serviciului: să cunoască locurile și punctele vulnerabile din fondul forestier în pază, pentru a preveni producerea faptelor de natură să aducă prejudicii fondului forestier; să păzească suprafețele de fond forestier nominalizate în planul de pază; să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit fapte care pot fi încadrate ca infracțiuni, contravenții silvice, ori alte fapte ilicite în fondul forestier aflat în pază; să constate contravenţiile silvice şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege; să sesizeze poliția în legătură cu fapte de natură a prejudicia fondul forestier aflat în pază și să-și dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliție; să poarte în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție și armamentul cu care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege; să execute alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit regulamentului și planului de pază; să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu alarmează ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru astfel de situaţii şi acţionează imediat pentru localizarea şi stingerea incendiului.	Personalul silvic cu atribuții de pază are următoarele obligații generale în timpul serviciului: să cunoască locurile și punctele vulnerabile din fondul forestier în pază, pentru a preveni producerea faptelor de natură să aducă prejudicii fondului forestier; să păzească suprafețele de fond forestier nominalizate în planul de pază; să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit fapte care pot fi încadrate ca infracțiuni, contravenții silvice, ori alte fapte ilicite în fondul forestier aflat în pază; ~~să constate contravenţiile silvice şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege;~~ să solicite de îndată declanșarea Planului verde ori de câte ori observa fapte de natură a prejudicia FFN aflat în paza; să poarte în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție și armamentul cu care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege; să execute alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit regulamentului și planului de pază; să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu alarmează ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru astfel de situaţii şi acţionează imediat pentru localizarea şi stingerea incendiului.
Art. 94. Regulamentul de pază
(1) Regulamentul de pază elaborat conform art. 92 alin. (3) trebuie să cuprindă cel puțin următoarele obligații ale personalului silvic cu atribuții de pază: să execute patrulări și să desfășoare activități de prevenire și de combatere a faptelor penale și contravenționale care ar putea aduce atingere integrității FFN; să constate nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea masei lemnoase și a tăierilor fără drept; să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu, să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru a interveni în astfel de situaţii; să ia măsuri de prevenire și combatere a depozitării de deșeuri de orice tip pe terenurile din FFN; să ia măsuri de asigurare a integrității FFN împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieţilor şi lăstarilor, precum şi a oricăror fapte ilegale; să controleze circulaţia materialului lemnos în FFN pentru care asigură paza în vederea stabilirii provenienţei şi legalităţii transportului de materiale lemnoase; să stabilească prejudiciul produs în FFN aflat în pază și să acţioneze pentru identificarea autorilor acestor fapte.	(1) Regulamentul de pază elaborat conform art. 92 alin. (3) trebuie să cuprindă cel puțin următoarele obligații ale personalului silvic cu atribuții de pază: să execute patrulări și să desfășoare activități de prevenire și de combatere a faptelor penale și contravenționale care ar putea aduce atingere integrității FFN; să ~~constate~~ identifice și să raporteze la timp nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea masei lemnoase și a tăierilor fără drept; să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu, să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru a interveni în astfel de situaţii; să ia măsuri de prevenire și combatere a depozitării de deșeuri de orice tip pe terenurile din FFN; să ia măsuri de asigurare a integrității FFN împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieţilor şi lăstarilor, precum şi a oricăror fapte ilegale; ~~să controleze circulaţia materialului lemnos în FFN pentru care asigură paza în vederea stabilirii provenienţei şi legalităţii transportului de materiale lemnoase;~~ să stabilească prejudiciul produs în FFN aflat în pază ~~și să acţioneze pentru identificarea autorilor acestor fapte.~~
Art. 96. Răspunderea personalului cu atribuții de pază
(1) Personalul silvic cu atribuţii de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în situaţia în care, în maximum 24 de ore de la propria constatare a pagubelor, nu depune o informare scrisă către ocolul silvic. (2) Conducătorul ocolului silvic are obligația de a sesiza în 24 de ore de la primirea informării scrise menționate la alin. (1) unitățile de poliție sau de parchet competente teritorial.	(1) Personalul silvic cu atribuţii de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în situaţia în care nu solicita de îndată în momentul constatării declanșarea Planului verde. (2) Conducătorul ocolului silvic are obligația de a informa de îndată toate structurile partenere din Planul verde despre primirea de rapoarte interne sau petiții referitoare la încălcarea legislației silvice și la conduita personalului silvic.
Art. 97. Utilizarea instrumentelor și tehnologiilor moderne de monitorizare
(1) Pentru asigurarea integrității FFN, prevenirea și combaterea activităților ilegale și asigurarea trasabilității lemnului recoltat din pădure, precum și pentru administrarea mijloacelor de probă, administratorii de fond forestier instalează sisteme de monitorizare video cu arhivare de minim 30 de zile. (2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de monitorizare video sunt obligate să asigure accesul la aceste sisteme și accesul la informațiile stocate, la cererea Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale, a Gărzilor Forestiere, poliției și Jandarmeriei. (3) În măsura posibilităților tehnice, Autoritatea asigură conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informatizat integrat de urmărire a trasabilității materialelor lemnoase.	(1) Pentru asigurarea integrității FFN, prevenirea și combaterea activităților ilegale și asigurarea trasabilității lemnului recoltat din pădure, precum și pentru administrarea mijloacelor de probă, administratorii de fond forestier instalează sisteme de monitorizare video cu arhivare de minim 30 180 de zile. (2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de monitorizare video sunt obligate să asigure permanent accesul live la și accesul la informațiile stocate, tuturor autorităților cooptate în Planul verde. (3) ~~În măsura posibilităților tehnice~~, Autoritatea asigură conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informatizat integrat de urmărire a trasabilității materialelor lemnoase.
Art. 99. Produsele pădurii
(1) … (5)	(1) … (5) +(6)Potențialul de produse nelemnoase este reglementat prin amenajamentul silvic.
Art. 100. Sprijinirea comunităților dependente de produsele pădurii
(2) Comunitățile locale dependente de produsele pădurii sunt consultate prin reprezentanții legali cu privire la gestionarea pădurilor de care depind în situația impunerii unor restricții suplimentare cerințelor din amenajamentele silvice.	(2) Comunitățile locale dependente de produsele pădurii sunt consultate direct și prin reprezentanții legali cu privire la gestionarea pădurilor de care depind în situația impunerii unor restricții suplimentare cerințelor din amenajamentele silvice. Rolul lor în procesul decizional ramane unul consultativ.
Art. 101. Atestarea agenților economici care efectuează exploatarea lemnului
(4)c) la exploatarea lemnului din parchetele de curățiri;	(4)c) ~~la exploatarea lemnului din parchetele de curățiri;~~
Art. 102. Impactul exploatării lemnului
(1) În organizarea activității de exploatare a lemnului se urmărește reducerea impactului, exprimat ca durată și intensitate, asupra ecosistemului forestier.	(1) În organizarea activității de exploatare a lemnului se urmărește reducerea impactului, exprimat ca durată, intensitate și efecte asupra ecosistemului forestier.
Art. 103. Autorizația de exploatare
(1) Exploatarea lemnului se realizează pe baza autorizației de exploatare înregistrată în sistemul informatic integrat și emisă, după caz, de ocolul care asigură administrarea sau serviciile silvice sau de personalul silvic prevăzut la art. 35. (6) Titularii autorizațiilor de exploatare sunt direct răspunzători pentru prejudiciile produse în șantierul de exploatare a lemnului.	(1) Exploatarea lemnului se realizează pe baza autorizației de exploatare înregistrată în sistemul informatic integrat și emisă~~, după caz, de ocolul care asigură administrarea sau serviciile silvice sau de personalul silvic prevăzut la art. 35.~~ de Autoritate prin serviciul de reglementare. (6) Titularii autorizațiilor de exploatare sunt direct răspunzători pentru prejudiciile produse în șantierul de exploatare a lemnului, pe traseele de evacuare a materialului lemnos si in platforma primara.
Art. 104. Marcarea arborilor
(1) … (7)	(1) … (7) +(8)Autoritatea se va preocupa ca în termen de cel mult 3 ani, sa testeze și să adopte o tehnologie modernă digitală pentru marcarea arborilor. +(9)Renuntarea la actuala metoda se va produce concomitent cu implementarea noii tehnologii menționate la Art. 9.
Art. 105. Riscul normal și prejudiciile asociate exploatării lemnului
(1) Volumul arborilor vătămați sau distruși prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăși echivalentul a 3% din volumul autorizat la exploatare.	(1) Volumul arborilor vătămați sau distruși prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăși echivalentul a 3% 1% din volumul autorizat la exploatare.
(4) Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere, a lucrărilor de artă şi malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise de normele tehnice, se face prin asigurarea riscului la asiguratori autorizați sau prin depunerea unei cauțiuni în valoare de 5% din valoarea contractului în contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizației de exploatare . (5) Este obligatorie notificarea în termen de 5 zile a ocolului silvic despre prejudicii care decurg din riscul normal al activității de exploatare apărute asupra arborilor care nu sunt destinați extragerii.	(4) Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere, a lucrărilor de artă şi malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise de normele tehnice, se face prin asigurarea riscului la asiguratori autorizați sau prin depunerea unei cauțiuni în valoare de 5% 10% din valoarea contractului în contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizației de exploatare . (5) Este obligatorie notificarea în termen de ~~5 zile~~ 24 de ore a ocolului silvic despre prejudicii care decurg din riscul normal al activității de exploatare apărute asupra arborilor care nu sunt destinați extragerii.
Art. 110. Reguli de valorificare a lemnului
Valorificarea lemnului de pe terenurile din FFN proprietate publică se face în conformitate cu regulamentul de valorificare aprobat prin hotărâre de Guvern și se realizează ținând cont de următoarele obiective:	(1)Valorificarea prin vanzare a produselor lemnoase și nelemnoase specifice FFN va fi plasată exclusiv în competența unei structuri comerciale independente de Autoritate care va operationaliza Bursa produselor pădurii. (2) Înființarea și Regulamentul de funcționare și valorificare pentru structura menționată la Art. (1) vor fi aprobate prin Hotarare de Guvern. (4)Valorificarea lemnului de pe terenurile din FFN proprietate publică se face în conformitate cu regulamentul de valorificare aprobat prin hotărâre de Guvern și se realizează ținând cont de următoarele obiective:
Art. 113. Accesibilizarea FFN
(5)… a) între 5- 20% din valoarea masei lemnoase vândute și încasate în condițiile legii, provenite din produse principale și accidentale I;	(5)… a) între ~~5- 20%~~ 1-5%din valoarea masei lemnoase vândute și încasate în condițiile legii, provenite din produse principale și accidentale I;
Art. 114. Proiectarea și construirea drumurilor forestiere
(1) Proiectarea și construirea drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj și nu afectează calitatea apei, a solului și a habitatelor. (3)Pentru construirea /reabilitarea/refacerea drumurilor forestiere nu este necesară obținerea autorizației de construire, prin derogare de la art. 2 alin (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.	(1) Proiectarea și construirea drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj și nu afectează calitatea apei, a solului și a habitatelor și speciilor. ~~(3)~~Pentru construirea /reabilitarea/refacerea drumurilor forestiere nu este necesară obținerea autorizației de construire, prin derogare de la art. 2 alin (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. +(6) Drumurile temporare de exploatare (căi de colectare sau de scos-apropiat) vor fi planificate la elaborarea amenajamentului silvic și vor fi incluse în acesta. De asemenea se va realiza evaluare adecvată pentru realizarea acestor drumuri temporare.
Art. 115. Întreținerea și utilizarea drumurilor forestiere
(2) Deținătorii drumurilor forestiere care nu se află în proprietatea statului pot să-și adopte propriile regulamente de utilizare și transport pe aceste drumuri forestiere.	(2) Deținătorii drumurilor forestiere care nu se află în proprietatea statului pot să-și adopte propriile regulamente de utilizare și transport pe aceste drumuri forestiere fără sa afecteze accesul în scop recreativ sau proprietățile vecine.
Art. 124. Fondul de conservare și regenerare a pădurilor
(3)… b)realizarea controlului anual al regenerărilor; j)gospodărirea pădurilor cu funcții speciale de protecție, în condițiile în care nu este reglementat procesul de producție lemnoasă;	(3)… b)~~realizarea controlului anual al regenerărilor;~~ j)~~gospodărirea pădurilor cu funcții speciale de protecție, în condițiile în care nu este reglementat procesul de producție lemnoasă;~~
Art. 131. Controlul de stat de specialitate și atribuțiile de control ce revin personalului silvic împuternicit
(1) Controlul de stat de specialitate este efectuat de Autoritate, de Garda Forestieră Națională, Gărzile Forestiere și de personalul împuternicit în acest sens din cadrul ocoalelor silvice. (3) Personalul împuternicit pentru control din cadrul Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere și personalul împuternicit din cadrul ocoalelor silvice are următoarele atribuții în situația constatării de fapte cu privire la săvârşirea unei infracţiuni silvice: c)sesizează poliția sau parchetul competent în termen de maxim 24 ore de la data constatării săvârșirii unei fapte prevăzute ca infracțiune silvică prin unul din modurile prevăzute de art. 291 alin. (1) din Legea nr.135/2010, cu modificările și completările ulterioare ;(4) Personalul împuternicit pentru control din cadrul Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere și personalul împuternicit din cadrul ocoalelor silvice are următoarele atribuții cu privire la constatarea și sancționarea contravențiilor silvice: a) … e) (5) Șeful formației de pază nominalizat de către conducătorul structurii de administrare îndeplinește de drept atribuții de control. (6) Personalul cu atribuții de pază poate avea și atribuții de control.	(1) Controlul de stat de specialitate este efectuat de Autoritate, de Garda Forestieră Națională și de Gărzile Forestiere ~~și de personalul împuternicit în acest sens din cadrul ocoalelor silvice.~~ (3) Personalul împuternicit pentru control din cadrul Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere ~~și personalul împuternicit din cadrul ocoalelor silvice~~ are următoarele atribuții în situația constatării de fapte cu privire la săvârşirea unei infracţiuni silvice: c) declanșează instantaneu Planul verde ;(4) Personalul împuternicit pentru control din cadrul Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere ~~și personalul împuternicit din cadrul ocoalelor silvice~~ are următoarele atribuții cu privire la constatarea și sancționarea contravențiilor silvice: a) … e) +f) declanșează instantaneu Planul verde; ~~(5)~~ ~~Șeful formației de pază nominalizat de către conducătorul structurii de administrare îndeplinește de drept atribuții de control.~~ ~~(6)~~ ~~Personalul cu atribuții de pază poate avea și atribuții de control.~~
Articolul 132. Organizarea și îndeplinirea atribuțiilor de control prin structurile autorității
(1) a) … d)	(1) a) … d) +f) controlul de fond cel puțin de doua ori pe an pentru fiecare canton silvic. +g)controlul anual al regenerarilor +h)verificarea actelor de evaluare a volumului de lemn destinat comercializării.
~~Art. 134. Controlul efectuat de personalul împuternicit cu atribuții de control din cadrul structurilor de administrare și de prestări servicii silvice~~
(1) Structura de administrare are obligația organizării de două ori pe an, a controlului de fond în scopul: a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice; b) identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi fără drept, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi a stabilirii cauzelor care le-au produs; c) verificării calităţii lucrărilor silvice executate conform normelor tehnice; g) stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora. (2) În scopul verificării modului de respectare a regimului silvic, Garda Forestieră Națională sau Gărzile Forestiere pot realiza controlul de fond periodic sau parțial sau pot dispune efectuarea acestuia, ori de câte ori este nevoie. (3) Condițiile de efectuare a controlului de fond/parțial se stabilesc în Regulamentul propriu de pază menționat la art. 92 alin. (3).	~~(1)~~ ~~Structura de administrare are obligația organizării de două ori pe an, a controlului de fond în scopul:~~ a) ~~verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice;~~b) identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi fără drept, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi a stabilirii cauzelor care le-au produs; c) ~~verificării calităţii lucrărilor silvice executate conform normelor tehnice;~~ g) ~~stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora.~~ ~~(2)~~ În scopul verificării modului de respectare a regimului silvic, Garda Forestieră Națională sau Gărzile Forestiere pot realiza controlul de fond periodic sau parțial sau pot dispune efectuarea acestuia, ori de câte ori este nevoie. ~~(3)~~ ~~Condițiile de efectuare a controlului de fond/parțial se stabilesc în Regulamentul propriu de pază menționat la art. 92 alin. (3).~~
Art. 136. Competențe de constatare a faptelor definite de prezenta lege ca infracțiune
(1)… b)personalul silvic împuternicit din cadrul administratorilor terenurilor din FFN proprietate publică a statului; c)personalul silvic împuternicit din cadrul ocoalelor silvice de regim. (2) Agenții constatatori din categoria personalului silvic prevăzut la alin. (1) lit. a)-c) au competența să identifice arborii destinați recoltării, cioatele provenite de la arbori care au fost tăiați fără drept și să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea faptelor descrise de prezenta lege ca infracțiuni, să controleze depozitele de materiale lemnoase și trasabilitatea materialelor lemnoase. (3) Agenții constatatori prevăzuți la alin. (1) lit. d)- f) care nu sunt din categoria personalului silvic și care sunt absolvenți ai învățământului superior cu diplomă în domeniul silvicultură au aceleași competențe ca și agenții constatatori prevăzuți la alin. (2).	(1)… b)~~personalul silvic împuternicit din cadrul administratorilor terenurilor din FFN proprietate publică a statului;~~ c)~~personalul silvic împuternicit din cadrul ocoalelor silvice de regim.~~ (2) Agenții constatatori din categoria personalului silvic prevăzut la alin. (1) lit. a) ~~-c)~~ au competența să identifice arborii destinați recoltării, cioatele provenite de la arbori care au fost tăiați fără drept și să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea faptelor descrise de prezenta lege ca infracțiuni, să controleze depozitele de materiale lemnoase și trasabilitatea materialelor lemnoase.(3) Agenții constatatori prevăzuți la alin. (1) lit. ~~d)- f)~~ d)-g) care nu sunt din categoria personalului silvic și care sunt absolvenți ai învățământului superior cu diplomă în domeniul silvicultură au aceleași competențe ca și agenții constatatori prevăzuți la alin. (2). +(6)Personalul silvic din cadrul administratorilor terenurilor FFN proprietate publică a statului poate fi cooptat sa acorde sprijin cu rol secundar cu prilejul acțiunilor de control desfășurate în afara Planului verde, pentru : a)identificarea arborilor destinați recoltării; b)cioatele provenite de la arbori care au fost tăiați fără drept c) să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea faptelor descrise de prezenta lege ca infracțiuni. +(7) Se reține pentru motive de incompatibilitate de la prevederile Alin. (6) personalul silvic care domiciliază sau își desfășoară activitatea în regiunea geografică unde are loc acțiunea de control.
Art. 137. Drepturile și obligațiile personalului silvic
(1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului Autorității. În anumite situații, în realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic poate îmbrăca ținuta civilă.	(1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului Autorității. ~~În anumite situații, în realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic poate îmbrăca ținuta civilă.~~
Art. 140. Infracțiunea de distrugere a vegetației din FFN (+)si din exterior
(1)Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, inclusiv prin pășunat sau accesul cu mijloace motorizate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin 10 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei și de maxim 40 ori, inclusiv, prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: i) făptuitorul a mai săvârșit în ultimele 12 luni înainte de comiterea faptei una din faptele prevăzute la alin. (1); ii) făptuitorul este sancționat contravențional pentru fiecare din fapte, mai puțin pentru ultima faptă; iii) valoarea cumulată a prejudiciului forestier produs prin săvârșirea tuturor faptelor depășește limita minimă prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de 40 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei. (2) Tentativa se pedepsește.	(1)Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din FFN și din exterior , indiferent de forma de proprietate, inclusiv prin pășunat sau accesul cu mijloace motorizate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: a) cu închisoare de la ~~6 luni la~~ ~~3 ani~~ 8luni la 4 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin ~~10 ori~~ 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei și de maxim ~~40 ori~~ 20 de ori ,inclusiv, prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la ~~6 luni la~~ ~~3 ani~~ 8 luni la 4 ani sau cu amendă, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: i) făptuitorul a mai săvârșit în ultimele 12 luni înainte de comiterea faptei una din faptele prevăzute la alin. (1); ii) făptuitorul este sancționat contravențional pentru fiecare din fapte, mai puțin pentru ultima faptă; iii) valoarea cumulată a prejudiciului forestier produs prin săvârșirea tuturor faptelor depășește limita minimă prevăzută la lit. a);c) cu închisoare de la un an la ~~5 ani~~ 6 ani, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de ~~40 de ori~~ 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei. (2) Tentativa se pedepsește. +(3)Limitele maxime ale pedepselor se diminuează cu 50% pentru faptele similare comise pe suprafețele cu vegetatie forestiera prevăzute la Art. 2 (2) c) .
Art. 141. Infracțiunea de tăiere fără drept de arbori
(1) Tăierea fără drept de arbori din FFN sau din vegetația forestieră din afara FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin 10 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei și de maxim 40 de ori, inclusiv, prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: i) făptuitorul a mai săvârșit în ultimele 12 luni înainte de comiterea faptei una din faptele prevăzute la alin. (1); ii) făptuitorul este sancționat contravențional pentru fiecare din fapte, mai puțin pentru ultima faptă; iii) valoarea cumulată a prejudiciului forestier produs prin săvârșirea tuturor faptelor depășește limita minimă prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de 40 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei. (2) Constituie infracțiune și pe pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă, tăierea jnepenișurilor, dacă a fost afectată o suprafață mai mare de 100 metri pătrați. (3) Tentativa se pedepsește.	(1) Tăierea fără drept de arbori din FFN sau din vegetația forestieră din afara FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: a) cu închisoare de la ~~6 luni la~~ ~~5 ani sau cu amendă~~ 8 luni la 6 ani dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin ~~10 ori~~ 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei și de maxim ~~40 de ori~~ 20 de ori, inclusiv, prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la ~~6 luni la 5 ani sau cu amendă~~,8 luni la 6 ani, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: i) făptuitorul a mai săvârșit în ultimele 12 luni înainte de comiterea faptei una din faptele prevăzute la alin. (1); ii) făptuitorul este sancționat contravențional pentru fiecare din fapte, mai puțin pentru ultima faptă; iii) valoarea cumulată a prejudiciului forestier produs prin săvârșirea tuturor faptelor depășește limita minimă prevăzută la lit. a);c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de ~~40 de ori~~ 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data comiterii faptei. (2) Constituie infracțiune și pe pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă, tăierea jnepenișurilor, dacă a fost afectată o suprafață mai mare de 100 metri pătrați. (3) Tentativa se pedepsește.
Art. 142. Circumstanțe agravante și forme agravate
(1) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la art. 140 și 141 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite după cum urmează: de către o persoană având asupra sa o armă; de personalul prevăzut la art. 136 alin. (1); de personalul silvic, altul decât cel prevăzut la art. 136 alin (1); în timpul nopții; în ecosistemele și elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. 1 lit. a), c), e) și alin. (2). (2) În cazul săvârșirii faptei de către personalul silvic, se aplică și măsura de siguranță de interzicere a ocupării unei funcții sau de exercitare a unei meserii în domeniul silviculturii pe o perioadă de maxim un an, conform art. 111 Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare	(1) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la art. 140 și 141 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite după cum urmează: de către o persoană având asupra sa o armă; de personalul prevăzut la art. 136 alin. (1); de personalul silvic, altul decât cel prevăzut la art. 136 alin (1), angajați de alte specializari ai Autoritatii și administratorilor de păduri sau proprietari de pădure ; în timpul nopții; în ecosistemele și elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. 1 lit. a), c), e) și alin. (2). (2) În cazul săvârșirii faptei de către personalul ~~silvic,~~ menționat la Alin. (1) , se aplică și măsura de siguranță de interzicere a ocupării unei funcții sau de exercitare a unei meserii în domeniul silviculturii pe o perioadă ~~de maxim un an~~ cuprinsa intre 3 și 5 ani conform art. 111 Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare
Art. 143. Infracțiuni privind integritatea FFN
(1) Constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani realizarea de lucrări și/sau amplasarea de obiective în FFN fără aprobări legale. (2) Limitele speciale ale pedepsei prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în ecosistemele și elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a), c) și e). (3) În situația săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1), persoana ocupantă fără aprobări legale este obligată să desființeze lucrările și/sau obiectivele amplasate în FFN fără aprobări legale și să suporte costurile de readucere a terenului la starea inițială și la categoria de folosință inițială. (4) Dacă readucerea terenului la starea inițială nu este posibilă și se constată că s-a schimbat ireversibil categoria de folosință a terenului, instanța de judecată, prin hotărârea prin care soluționează fondul cauzei, poate dispune Gărzii Forestiere teritorial competente emiterea aprobării pentru intrarea în legalitate și achitarea de către persoana condamnată a prejudiciilor prevăzute în prezenta lege pentru ocuparea temporară sau definitivă a unor suprafețe din FFN, după caz. (5) Categoria de folosință a terenului se consideră schimbată în mod ireversibil atunci când: cota terenului, stratul de sol fertil și regimul hidric au fost modificate substanțial și nu permit instalarea vegetației forestiere după efectuarea lucrărilor de refacere a terenului; lucrările și / sau obiectivele respective se încadrează în categoria lucrărilor de utilitate publică; lucrările și obiectivele se regăsesc în categoria celor pentru care este permisă ocuparea temporară sau scoaterea definitivă, caz în care au caracterul unei construcții definitive: fundație betonată, pereți zidiți.	(1) Constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la ~~6 luni la 3 ani~~ unu la 5 ani realizarea de lucrări și/sau amplasarea de obiective în FFN fără aprobări legale. (2) Limitele speciale ale pedepsei prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în ecosistemele și elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. ~~(1) lit. a), c) și e)~~. (1) lit. a)-f)(3) În situația săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1), persoana ocupantă fără aprobări legale este obligată să desființeze lucrările și/sau obiectivele amplasate în FFN fără aprobări legale și să suporte costurile de readucere a terenului la starea inițială și la categoria de folosință inițială. ~~(4)~~ Dacă readucerea terenului la starea inițială nu este posibilă și se constată că s-a schimbat ireversibil categoria de folosință a terenului, instanța de judecată, prin hotărârea prin care soluționează fondul cauzei, poate dispune Gărzii Forestiere teritorial competente emiterea aprobării pentru intrarea în legalitate și achitarea de către persoana condamnată a prejudiciilor prevăzute în prezenta lege pentru ocuparea temporară sau definitivă a unor suprafețe din FFN, după caz. ~~(5)~~ ~~Categoria de folosință a terenului se consideră schimbată în mod ireversibil atunci când:~~ ~~cota terenului, stratul de sol fertil și regimul hidric au fost modificate substanțial și nu permit instalarea vegetației forestiere după efectuarea lucrărilor de refacere a terenului;~~ ~~lucrările și / sau obiectivele respective se încadrează în categoria lucrărilor de utilitate publică;~~ lucrările și obiectivele se regăsesc în categoria celor pentru care este permisă ocuparea temporară sau scoaterea definitivă, caz în care au caracterul unei construcții definitive: fundație betonată, pereți zidiți.
Art. 144. Falsificarea datelor informatice de natură silvică
(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce, modifica sau șterge date informatice silvice în sistemul național integrat referitoare la numărul de arbori destinați recoltării și diametrele arborilor destinați recoltării ori referitoare la proveniența și circulația materialelor lemnoase, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecințe juridice. (2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce sau modifica date informatice silvice în sistemul național integrat referitoare la volumul înscris în avizul de însoțire al transportului de material lemnos rezultând o diferență de cel puțin 20% față de volumul constatat în urma controlului efectuat asupra mijlocului de transport.	(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce informații false, , modifica sau șterge date informatice silvice în sistemul național integrat referitoare la ~~numărul de arbori destinați recoltării și diametrele arborilor destinați recoltării~~ oricare dintre elementele dendrometrice și de localizare amenajistica sau georeferentiala utilizate la constituirea si publicare APV ori referitoare la proveniența și circulația materialelor lemnoase, rezultând date necorespunzătoare adevărului, cu scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecințe juridice. (2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce sau modifica date informatice silvice în sistemul național integrat referitoare la ~~volumul~~ cantitatea sau calitatea lemnului înscrise în avizul de însoțire al transportului de material lemnos rezultând o diferență de cel puțin 20% față de volumul constatat în urma controlului efectuat asupra mijlocului de transport.
Art. 148. Infracțiuni privind circulația materialelor lemnoase
(3) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă deținerea în depozite sau în depozite temporare de către operatorul economic sau comerciant a unui volum de materiale lemnoase la care diferența dintre volumul stocului scriptic și volumul stocului fizic depășește 20% din stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării faptei. (4)… … b)Transportul de materiale lemnoase cu aviz de însoțire pentru care diferența dintre volumul înscris în avizul de însoțire și volumul constatat cu ocazia controlului este mai mare de 20% . În această situație agentul constatator dispune și confiscarea mijlocului de transport.	(3) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă deținerea în depozite sau în depozite temporare de către operatorul economic sau comerciant a unui volum de materiale lemnoase la care diferența dintre volumul stocului scriptic și volumul stocului fizic depășește ~~20%~~ 5% din stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării faptei. (4)… … b)Transportul de materiale lemnoase cu aviz de însoțire pentru care se constata o diferenta mai mare de 20% în plus la cantitate sau sortimentatie ~~diferența dintre volumul înscris în avizul de însoțire și volumul constatat cu ocazia controlului este mai mare de 20% .~~ În această situație agentul constatator dispune și confiscarea mijlocului de transport.
Art. 149. Regimul măsurilor asiguratorii și confiscarea
(5) Custodia bunului indisponibilizat în procedura penală în vederea confiscării este aleasă în așa fel încât să se reducă la minim riscul săvârșirii de fapte similare. Organul care procedează la aplicarea sechestrului indică în concret locul unde se face obligatoriu predarea bunurilor supuse sechestrului. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale, dar nu mai mult de 6 luni de la data comiterii faptei, mijlocul de transport supus măsurii complementare nu mai poate fi utilizat pentru transport de material lemnos.	(5) Custodia bunului indisponibilizat în procedura penală în vederea confiscării este aleasă în așa fel încât să se reducă la minim riscul săvârșirii de fapte similare. Organul care procedează la aplicarea sechestrului indică în concret locul unde se face obligatoriu predarea bunurilor supuse sechestrului. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale, ~~dar nu mai mult de 6 luni de la data comiterii faptei~~, mijlocul de transport supus măsurii complementare nu mai poate fi utilizat pentru transport de material lemnos.
Art. 154. Paguba și prejudiciul forestier
(1) Paguba adusă vegetației forestiere din FFN și din afara FFN și prejudiciul forestier în cazul vegetației forestiere din FFN, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către agenții constatatori prevăzuți în art. 136 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3). (2) În FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabilește prin însumarea valorii pagubei cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii.	(1) Paguba adusă vegetației forestiere din FFN și din afara FFN și prejudiciul forestier în cazul vegetației forestiere din FFN, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către agenții constatatori prevăzuți în art. 136 alin. (1) ~~lit. a)-c)~~ și alin. (3). (2) În FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabilește prin însumarea valorii pagubei cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii la care se adaugă taxa reparatorie pentru refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate.
Art. 155. Stabilirea pagubei produse arborilor prin tăiere fără drept, rupere, scoatere din rădăcini și distrugere
(5) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3) și (4), ca medie a două diametre perpendiculare, din care primul diametru măsurat este diametrul cel mai mic de pe toată secțiunea cioatei. (9) În situația în care sunt înlăturați toți arborii, fără a exista posibilitatea de a aplica dispozițiile alin. (1)-(8), valoarea pagubei se calculează prin înmulțirea volumului mediu/hectar pe specii corespunzător compoziției din amenajamentul silvic cu suprafața afectată aferentă și cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință. (10) În situația în care, pentru suprafața de pe care s-au înlăturat toți arborii și nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție, la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior stabilit conform legii, după cum urmează:	(5) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3) și (4), ~~ca medie a două diametre perpendiculare, din care primul diametru măsurat este diametrul cel mai mic de pe toată secțiunea cioatei.~~ utilizandu-se rejansa forestiera. (9) În situația în care sunt înlăturați toți arborii, fără a exista posibilitatea de a aplica dispozițiile alin. (1)-(8), valoarea pagubei se calculează prin înmulțirea volumului mediu/hectar pe specii corespunzător compoziției din amenajamentul silvic cu suprafața afectată aferentă și cu valoarea de inlocuire ~~prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință.~~ (10) În situația în care, pentru suprafața de pe care s-au înlăturat toți arborii și nu există amenajament silvic, datele utilizate la calculul valoarii pagubei se deduc pe baza informațiilor oferite de ultimul amenajament în care a fost inclusă.
Art. 157. Stabilirea pagubei produse prin furtul de arbori
e) În situația în care, pentru suprafața de pe care s-au sustras toți arborii, nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție și la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior stabilit conform legii, după cum urmează: pentru specia stejar pedunculat la câmpie; pentru specia fag la deal; pentru specia molid la munte.	e) În situația în care, pentru suprafața de pe care s-au sustras toți arborii, nu există amenajament silvic, datele luate în calcul la stabilirea valorii pagubei se deduc prin consultarea celui mai apropiat amenajament silvic ca localizare facandu-se similitudinea cu arboretul majoritar.
Art. 158. Stabilirea prejudiciului forestier
(1) Prejudiciul forestier (PF) se calculează prin însumarea valorii pagubei produse prin vătămare (P) cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii (VFN).	(1) Prejudiciul forestier (PF) se calculează prin însumarea valorii pagubei produse prin vătămare (P) cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii (VFN) la care se adaugă taxa reparatorie pentru refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate.
Art.159. Măsurile reparatorii pentru lucrările și/sau obiectivele amplasate în FFN fără aprobări legale
(1) În situația realizării de lucrări și/sau amplasării de obiective fără aprobări legale în FFN, prejudiciul se calculează cu luarea în considerare a următoarelor: a) … d)(2) La calcularea prejudiciului, Garda Forestieră competentă teritorial constată dacă terenul mai poate fi adus în starea inițială sau dacă a fost schimbată ireversibil categoria de folosință a terenului, conform art. 143 alin. (5). (3) În cazul în care se dispune desființarea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, pe lângă obligația prevăzută la art. 143 alin. (3), persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului, reprezentat de: a) … e) (5)-(12)	(1) În situația realizării de lucrări și/sau amplasării de obiective fără aprobări legale în FFN, prejudiciul se calculează cu luarea în considerare a următoarelor: a) … d) +e)Taxa reparatorie pentru refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate(~~(2)~~ La calcularea prejudiciului, Garda Forestieră competentă teritorial constată dacă terenul mai poate fi adus în starea inițială sau dacă a fost schimbată ireversibil categoria de folosință a terenului, conform art. 143 alin. (5). ((3) În cazul în care se dispune desființarea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, pe lângă obligația prevăzută la art. 143 alin. (3), persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului, reprezentat de: a) … e) +f)Taxa reparatorie pentru refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate ~~(5)-(12)~~ se elimina

Sursa foto: Agent Green

Leave a Reply Cancel Reply