Ieri am făcut un scurt rezumat al dezbaterii publice pentru solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Obținerea autorizației de construire celula 4 depozit ecologic zonal Brașov”, la care am atașat și înregistrarea video a dezbaterii.
Astăzi vă prezint obiecțiile înaintate de către Aurel Agache, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Brașov. Obiecțiile au fost expuse pe scurt și în timpul dezbaterii.
Aș vrea să văd mai mulți aleși care prezintă obiecții și puncte de vedere argumentate. Iar în cazul Fineco, aș vrea să văd Primăria Brașov și CJ Brașov comunicând câte un punct de vedere oficial.
În continuare, obiecțiile depuse la APM Brașov de către consilerul județean Aurel Agache:
„Este cu totul inexplicabil cum o armată de oameni și autorități produc, vehiculează și acceptă astfel de documente arătând în cel mai bun caz un grad de superficialitate inadmisibil și lipsa totală de respect față de cetățean.
A. Cu privire la funcționarea unui depozit de deșeuri la o distanță mai mică de 1 km de cea mai apropiată zonă locuită
Potrivit dispozițiilor H.G 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, Anexa 2 intitulată Cerințe generale pentru toate clasele de depozite de deșeuri: ”distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase, iar conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014, art. 11 alin. (I) distanța minimă de protecție sanitară între teritoriile protejate și depozitele controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase trebuie să fie de 1000 de metri.
„− Studiul de sănătate, care concluzionează că potențialul factor de risc pentru sănătate este reprezentat de emisiile de NH3, H2S, metan, NMVOC, metil-mercaptani, pulberi și miros și face trimitere la concluziile studiilor de dispersie și olfactometrie. Este precizat faptul că în condițiile în care celulele 1-3 se vor închide, puțurile de captare biogaz vor fi racordate la instalația de ardere controlată, iar celula 4 va ajunge la capacitatea maximă de depozitare, valorile concentrațiilor modelate pentru NH3 și H2S pot să crească (atât în cele mai nefavorabile condiții (2% din an), cât și pentru 98% din perioada unui an), față de simularea situației cu toate sursele de emisie existente și în cele mai nefavorabile condiții meteorologice (situație în care cele mai mari concentrații de miros 5-10 ouE/m3 pe direcțiile N-NV pot ajunge până la 1300 m de obiectiv și la 3000 m pe direcția SV). Valorile emisiilor de NH3 și H2S pot fi ținute însă sub control prin respectarea procedurilor de acoperire prevăzute de Regulamentele de exploatare. (capitolul 6 pagina 79)”.
Față de aceste considerente, nu reiese din documentele, puse la dispoziție în mod trunchiat pentru etapa de dezbatere publică, cum au fost înlăturate motivat aceste dispoziții normative, nemenționându-se nicăieri motivul pentru care la momentul începerii procedurii de reautorizare prin parcurgerea etapei acordului de mediu pentru execuția celulei nr. 4 o astfel de condiție nu ar mai trebui respectată, dispozițiile legale care pot stabili eventual o astfel de exceptare dar care nu au fost menționate nicăieri.
Cu atât mai grav este faptul că opinia publică nu poate lua la cunoștință și nu poate cerceta acest studiu pentru a vedea cum este analiză afectarea acestei comunități de oameni, din perspectiva impactului asupra sănătății, comunitate de oameni care locuiește chiar la gardul din spate al depozitului și în zona limitrofă aflată sub distanța de protecție de 1000 de metri, bărbați și femei de diferite vârste, copii mici, unii chiar sub vârsta de 3 ani, comunitate cu care am interacționat personal și a căror viață este grav
afectată de activitatea depozitului de deșeuri.
Prin nepublicarea acestui studiu emis de Direcția de Sănătate Publică, studiu despre care nu știm ce conține, nu am putut verifica dacă amplasamentul nu ar afecta starea de sănătate a populației a vizat și modul de respectare a acestei cerințe a respectării zonei de protecție sanitară și consecințele nerespectării acestor prevederi legale luând în considerare că la aproximativ 250 de metri de gardul din spate al depozitului de deșeuri locuiește o comunitate de oameni printre care și un copil cu vârsta sub 2 ani și 6 luni.
Întrebarea 1: Un copilaș care stă la 250 de metri de depozit, conform studiului este impactat de activitatea depozitului sau nu, chiar și în condițiile cele mai favorabile de pe planetă?
B.
Întrebarea 1
Dezbaterea acordului de mediu pentru proiectul „Obținerea autorizației de construire celula 4 depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav – FIN –ECO 4)” propus a fi amplasat in jud. Brașov, mun. Săcele, str. Rampei f.n., (C.U. nr. 51 din 11.02.2019 emis de Primăria Municipiului Săcele) trebuia să aibă loc înainte de obținerea acestei autorizații de construire? Care sunt motivele concrete pentru care s-a făcut dezbaterea publică după obținerea efectivă a acestei autorizații de construire?
—————-
Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Execuție Celula 4 Depozit Ecologic Zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav – FIN-ECO 4).
Capitol – 1.5.3. Gestionarea emisiilor în aer – Pagina 42
În anul 2020, în procedura de evaluare a impactului pentru proiectul de realizare a celulei 4, au fost întocmite următoarele studii:
– Studiu de dispersie a emisiilor de poluanți în atmosferă (iunie 2020, actualizat iulie 2020), elaborat de ECO SIMPLEX NOVA SRL
– Studiu de olfactometrie dinamică, elaborat de INCD ECOIND, actualizat octombrie 2020
– Studiul de impact asupra stării de sănătate a populației în relație cu proiectul ECO-FIN SA, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj.
Toate aceste studii în integralitatea lor se atașează raportului privind impactul asupra mediului. Concluziile acestor studii sunt prezentate în capitolul 6 al prezentului document.
Studiul de impact asupra stării de sănătate a populației s-a elaborat pe baza studiului de dispersie și a celui de olfactometrie și cuprinde:
– identificarea și evaluarea potențialilor factori de risc pentru sănătatea populație din mediu și factori de disconfort pentru populație
– posibil risc asupra populației ((apă, aer, zgomot, radiații, sol);
– evaluarea de risc asupra sănătății: identificarea pericolelor, evaluarea expunerii, evaluarea relației doză-răspuns, caracterizarea riscului;
– indici de hazard (IH) calculați pentru mixturile de poluanți emiși din activitățile obiectivului, pentru efecte non cancer;
– recomandări și masuri obligatorii pentru minimizarea impactului negativ și maximizarea celui pozitiv
Concluzia finală a studiul de impact asupra stării de sănătate a fost:
„Rezultate ale evaluărilor de mediu și sănătate permit conturarea concluziei că Celula 4 a depozitului ecologic zonal de deșeuri nepericuloase Brașov poate fi construită și poate funcționa pe amplasamentul stabilit, cu implementarea recomandărilor formulate.”
—————-
Întrebarea 2
Care dintre situații prezentate în cele două studii este mai apropiată de situația reală?
Punem întrebarea deoarece, spre exemplu, din analiza studiului de dispersie realizat de Eco Simplex Nova și a studiului de olfactometrie dinamică realizat de Ecoind se constată o discrepanță semnificativă între inventarele de H2S aferente anului 2020 pentru celule 1, 2 și 3.
Vă solicităm punerea în concordanță a celor doua studii cu situația reală și justificarea diferențelor acolo unde este cazul.
Date inventar emisii H2S, preluate din tabelele din cele două studii:
Analiză comparativă a inventarelor de emisii H2S aferente anului 2020, din cele două studii:
* Având în vedere că în Studiul A sunt menționate emisiile de H2S datorate depozitului fără a se specifica tipul (dirijate sau de suprafață), iar în Studiul B emisiile H2S sunt defalcate pe tipuri de surse (dirijate/de suprafață), pentru compararea datelor din cele două studii, este necesară însumarea emisiilor de H2S din Studiul B pentru fiecare celulă – col (9)
** Col (5) – sunt însumate emisiile de la toate puțurile aferente unei celule prezentate în tabelul 4.3.2.3.1.1 din studiul B
*** Col (8) – s-a calculat prin înmulțirea emisiei maxime din col. (7) cu suprafața celulei din col (2) transformată in m2 pentru a putea fi estimate emisiile de suprafață în g/s
**** Deoarece în tabelul 4.3.2.3.1.2 din Studiul B emisiile sunt exprimate în g/s/m2 s-au înmulțit emisiile maxime în g/s/m2 cu suprafețele fiecărei celule (prezentate în ambele studii având aceleași valori). Astfel, neavând la dispoziție în tabel suprafețele în m2 ale acestor surse de emisii de suprafață, valoarea de emisie maximă g/s/m2 este alocată în mod uniform pe întreaga suprafață a celulelor. În acest mod, în mod evident, emisiile de suprafață rezultate sunt supra-estimate, dar chiar și așa emisiile de H2S totale din studiul B sunt cu mult mai mici decât cele estimate în Studiul A (!!?) – a se vedea col (11) – Observații
—————-
Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Execuție Celula 4 Depozit Ecologic Zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav – FIN-ECO 4).
Capitol – 6. DESCRIEREA METODELOR DE PROGNOZĂ UTILIZATE pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, dificultăți întâmpinate
Pagina 79
„Atât în cazul NH3 cât și în cazul H2S, concentrațiile maxime estimate se situează sub valorile limita atât pentru timpi de mediere de 30 minute cât și pentru 24 ore. Excepție face punctul din cartierul Triaj unde concentrația de H2S, în cele mai nefavorabile condiții (12,9 μg/m3), se situează peste pragul de alertă pentru timp de mediere de 30 minute. În 98% din perioada unui an însă, în același punct, concentrațiile de H2S se situează sub 0,88 μg/m3.
Referitor la miros, în cele mai nefavorabile condiții s-au identificat valori în domeniul 1.17 – 5,84 ou/m3, valori care se încadrează în domeniul acceptat în statele europene cu valori limită stabilite pentru zonele rezidențiale. În 98% din perioada unui an însă, valorile concentrației de miros se situează sub 1 ou/m3; în aceste condiții se poate spune ca în 98% din perioada unui an mirosul resimțit în aceste puncte va fi foarte slab sau chiar imperceptibil, funcție de sensibilitatea la miros specifică fiecărei persoane.”
—————-
Observație
În paragraful anterior menționat există o neconcordanță între concentrația maximă pe 30 de minute de H2S (12,9 μg/m3) și concentrația maximă de miros (5,84 ou/m3) deoarece
1. Pentru o concentrație de H2S medie la 30 de minute de 12,9 μg/m3 se poate estima că va fi în intervalul 8,05– 11,39 μg/m3 (în funcție de diferite valori ale lui n – a se vedea mai jos).
2. *Pentru un prag de detecție a mirosului H2S de aproximativ 0,7 μg/m3 , concentrație de miros cuprinsă în intervalul 11,5-16,27 ou/m3 (C1ora / prag de miros) care este o valoare semnificativ mai mare decât cea maximă identificată în documentație pentru condițiile nefavorabile. Pentru celelalte praguri de detecție identificate în literatura științifică (vezi la nota ** de mai jos) valorile
pot fi chiar mai mari.
3. Depozitele de deșeuri menajere emit și alți poluanți cu praguri scăzute de miros, diverși compuși chimici gazoși precum metil mercaptan, etil mercaptan, sulfură de carbon, care contribuie de asemenea la creșterea concentrație de miros, deci valoarea reală este cu mult mai mare decât intervalul indicat mai sus la pct. 1.
*Din concentrația medie pe termen lung, concentrația pe termen scurt poate fi calculată folosind relația descrisă de Smith (Recommended Guide for the Prediction of the Dispersion of Airborne Effluents. American Society for Mechanical Engineers, New York, 1973) și de Wark, K. and C. Warner în 1981 (Air Pollution: Its Origin and Control, 2nd Edition, Harper Collins Publishers)
Cp= Cm x (tm/tp)n
unde,
Cm, Cp = concentrațiile pe termen mai lung (m), respectiv termen mai scurt(p);
tm, tp = timpi de mediere pe termen mai lung (de ex. ore) respectiv timpi mai scurți (de exemplu, secunde sau minute);
n = un exponent empiric (adimensional) care variază între 0,2 și 0,5 (Venkatram, A., Accounting for averaging time in air pollution modeling. Atmos. Environ. 36, 2002) sau între 0,18 și 0,68 (Fundamentals of Stack Gas Dispersion, 3 ed. M.R. Beychock, Ervine, 1994). O valoare utilizată în mod obișnuit în acest scop pentru de n este de 0,28 (Wark, K. and C. Warner, Air Pollution: Its Origin and Control, 2nd Edition, Harper Collins Publishers, 1981 și de Nicell, J.A., Assessment and regulation of odour impacts. Atmos. Environ. 43, 2009)
C30min=C1oră x (60min/30min)n= C1oră x 2n deci C1oră=C30min/2n
** prag detecție miros pentru H2S, considerat a fi:
• 0,71 μg/m3 – într-o prezentare publică, disponibilă pe internet din 2017, a ECOIND care a realizat studiul de olfactometrie dinamică, pragul de detecție a mirosului H2S este de “0,00071mg/m3 (0,71 μg/m3) – de 50 ori mai mic decât (CMA) Concentrația maximă admisă (concentrația de poluant in aer care asigura populația neprotejată împotriva efectelor nocive specifice (STAS
12574-87)”
• 0,76 μg/m3 – „Scottish Environment Protection Agency, „Odour Guidance”, 2010 (Table A1.5 Additional odour threshold values of common odorants”, pag 45)
• 0.45 μg/m3 (0.3 ppb) – „D.G.R. Regione Lombardia n. IX/3018 del 15/2/2012 – Determinazioni generali in merito alla caratterizzazione delle emissioni gassose in atmosfera derivanti da attività a forte impatto odorigeno” (Tabella 1. Valori di OT determinati mediante olfattometria dinamica)
• 0.622 ug/m3 = 0.00041ppm=0.41ppb – „Measurement of Odor Threshold by Triangle Odor Bag Method, Yoshio Nagata (Table 2 Odor thresholds measured by the triangle odor bag method (ppm,v/v)”
Întrebare 3
Având în vedere cele menționate mai sus vă rugăm să explicați cum pentru cartierul Triaj la concentrația maximă pe 30 de minute de H2S de 12.9 μg/m3 pentru miros nu se depășește valoarea de 5.84 ou/m3?
Întrebare 4
Care valori limită din legislațiile căror țări europene au fost luate în considerare pentru fraza din Raport “…. 1.17 – 5,84 ou/m3, valori care se încadrează în domeniul acceptat în statele europene cu valori limită stabilite pentru zonele rezidențiale”?
—————-
STUDIU DE OLFACTOMETRIE DINAMICĂ PENTRU DEPOZITUL ECOLOGIC ZONAL DE DEȘEURI BRAȘOV
Capitol – 3.5. Monitorizarea calității aerului
Pagina 23
„3. Monitorizarea parametrilor tehnologici pentru activitatea de gestionare a gazului de depozit în perioada de operare a celulei nr. 3, astfel:
– lunar la câte 1 puț/ha dintre cele 9 puțuri existente: CH4, CO2, O2, H2S, NH3, NMVOC, CO, N2, H2, presiune, temperatura, umiditate, debit gaz;
– lunar pentru fiecare dintre cele 9 puțuri existente: CH4, CO2, O2, N2 și debit gaz;
– semestrial, emisii de suprafață de: CH4, NH3, H2S, NMVOC și debit gaz.
4. Monitorizarea parametrilor tehnologici pe perioada de execuție a lucrărilor de închidere pentru celulele 1 și 2, astfel:
– lunar la cate 1 puț/ha din cele existente pe celulele 1 și respectiv, 2: CH4, CO2, O2, NH3, H2S, NMVOC, CO, N2, H2, presiune, temperatura, umiditate, debit gaz;
– lunar pentru fiecare dintre puțurile de colectare existente pe celulele 1 și respectiv, 2: CH4, CO2, O2, N2 și debit gaz;
– lunar, emisii de suprafață pentru celulele 1 și 2 de: CH4, NH3, H2S, NMVOC și debit gaz.
În vederea elaborării Studiului de olfactometrie au fost utilizate informații privind emisiile de poluanți în aer (miros, NH3 și H2S) obținute în procesul de monitorizare a calității aerului și măsurări suplimentare efectuate în perioada mai-iunie 2020 de Laboratorul Control Poluare Aer din INCD ECOIND unde a fost necesar; valorile concentrațiilor și debitele corespunzătoare acestor măsurări se regăsesc în Tabelul nr. 4.2.1.2.1. ”
Capitol – 4.2.1.2 Determinarea concentrației de H2S și NH3 din emisiile surselor fixe și a debitului volumetric
Pagina 31
Pentru măsurătorile de NH3 și H2S din emisiile surselor fixe au fost utilizate analizoare automate de măsurare: analizor TESTO 350 XL (Fig 4.2.1.2.1) pentru H2S și analizor MultiRAE (Fig 4.2.1.2.2) dotate cu senzori electrochimici.
Echipamentele utilizate au fost calibrate și verificate înaintea fiecărei campanii de măsurare.
Pagina 32
„Pentru Studiul de olfactometrie au fost efectuate două serii de măsurări la toate sursele fixe de pe amplasament în perioada mai-iunie 2020 iar rezultatele se regăsesc în Tabelul nr. 4.2.1.2.1”
—————-
Observație
Din datele mai sus menționate și din analiza tabelor de emisii din studiu rezultă că inventarul de emisii de H2S s-a realizat pe baza a două serii de măsurări de emisii efectuate primăvara în perioada mai-iunie, ale căror rezultate sunt prezentate în studiu.
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți – Anexa 1 prevede pentru estimarea emisiilor din depozitarea deșeurilor solide pe teren utilizarea Metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 – SAU – a modelului Landfill Gas Emissions Model – LandGEM.
„Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas Emissions Model – LandGEM http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software (care transpune metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de depozitarea finală a deșeurilor municipale. Metodologia US EPA permite calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuși organici volatili și de alți compuși, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de depozit.”
Întrebare 5
Având în vedere cele menționate mai sus vă rugăm să explicați care este relevanță utilizării într-un studiu de dispersie a unei estimări de emisii de H2S realizată printr-o metodă nerecomandată, respectiv printr-o campanie de 2 măsurări în perioada mai-iunie?
Întrebare 6
Care este acuratețea estimării de emisii, care este gradul de incertitudine?
—————-
STUDIU DE OLFACTOMETRIE DINAMICĂ PENTRU DEPOZITUL ECOLOGIC ZONAL DE DEȘEURI BRAȘOV
Capitol – 4.2.1.2 Determinarea concentrației de H2S și NH3 din emisiile surselor fixe și a debitului volumetric
Pagina 31
Pentru măsurătorile de NH3 și H2S din emisiile surselor fixe au fost utilizate analizoare automate de măsurare: analizor TESTO 350 XL (Fig 4.2.1.2.1) pentru H2S și analizor MultiRAE (Fig 4.2.1.2.2) dotate cu senzori electrochimici.
Echipamentele utilizate au fost calibrate și verificate înaintea fiecărei campanii de măsurare.
Capitol – 4.2.2 Determinarea emisiei de poluanți în aer din sursele de suprafață
Pagina 36
În cazul surselor de suprafață au fost prelevate probe de aer comune pentru determinarea mirosului, NH3 și H2S utilizând un sistem dedicat prelevării probelor de suprafață (Fig. 4.2.2.1 si Fig. 4.2.2.2) iar pentru determinarea concentrației de poluant au fost aplicate aceleași metode ca pentru emisiile din surse dirijate.
—————-
Întrebare 7
Având în vedere că metoda de estimare a emisiilor de suprafață este neclară iar prin utilizarea sintagmei „au fost aplicate aceleași metode ca pentru emisiile din surse dirijate” crește și mai mult gradul de confuzie vă rugăm să o detaliați metodele și standardele folosite, specificațiile echipamentelor, proceduri de lucru, calculul incertitudinilor etc.
—————-
„STUDIU DE OLFACTOMETRIE DINAMICĂ PENTRU DEPOZITUL ECOLOGIC ZONAL DE DEȘEURI BRAȘOV” – Capitol – 5.CONCLUZII – Paragraf pag. 62
„Chiar dacă valorile concentrațiilor de NH3 și H2S se situează sub Concentrațiile Maxime Admise, datorită faptului că acești poluanți prezintă un prag de detecție al mirosului foarte scăzut (între 0.2 și 2.0 ug/m3 pentru H2S și între 9.73 și 697 ug/m3 pentru NH3) este posibil ca o parte din populație să resimtă un miros chiar la aceste concentrații scăzute.”
—————-
Întrebare 8
Având în vedere sursele de informații menționate la întrebarea 3 de mai sus, care indică un prag de detecție miros pentru H2S în intervalul 0,45 – 0,76 μg/m3 de ce a fost luat în considerare intervalul de 0,2 – 2 μg/m3 menționat în studiul de olfactometrie dinamică?
Leave a Reply