Un material scris de Cornel Ilinca și Bogdan Ilinca pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Cornel Ilinca este în prezent lector la Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții București. Și-a obținut doctoratul în cadrul aceleiași universități, specializându-se în inginerie civilă.
Principalele sale domenii de cercetare includ hidrologia, ingineria resurselor de apă, construcțiile hidrotehnice, ingineria barajelor și ingineria seismică.
Bogdan Ilinca este expert în finanțe internaționale și absolvent al Universității Bocconi, unde s-a specializat în același domeniu. Printre domeniile sale de interes se regăsesc și macroeconomia, băncile și finanțele internaționale, precum și responsabilitatea socială corporativă.
Acest articol prezintă o sinteză a concluziilor din Studiul privind potențialul de retehnologizare a hidrocentralelor din România, realizat de experți academici, la solicitarea WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Spre deosebire de construirea unor centrale noi, care presupune costuri ridicate și un impact ecologic semnificativ, retehnologizarea este cu 40-50% mai ieftină și poate fi implementată într-un timp mult mai scurt (3-5 ani față de peste 8 ani pentru construcții noi).
Prin modernizarea infrastructurii existente, producția de energie hidroelectrică ar putea crește cu până la 7%, contribuind la securitatea energetică și la atingerea obiectivelor climatice ale României.
Ce putem face cu centralele hidroelectrice din România?
Hidroenergia joacă un rol important în sectorul de energie regenerabilă al României, reprezentând aproximativ 28% din mixul său de energie electrică. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu infrastructuri învechite, în timp ce a înregistrat puține îmbunătățiri tehnologice sau operaționale în ultimii ani. De aceea, acesta ar putea beneficia de soluții alternative precum modernizarea hidrocentralelor existente ceea ce ar putea crește cu 7% generarea de energie hidroelectrică la nivel național.
Foto: Amenajări hidroenergetice în România
Spre deosebire de construirea de noi centrale, retehnologizarea presupune costuri cu 40-50% mai reduse. De asemenea retehnologizarea presupune și un timp de implementare mai scurt, practic un modernizarea unei centrale hidro poate dura de la 36 pana la 60 luni, în timp ce construcția unei centrale. noi poate dura peste 8 ani. În contextul în care avem nevoie de energie accesibilă, regenerabilă și constantă cât mai curând, perioada de implementare a unui proiect este esențială.
Alături de beneficiile economice și de securitate energetică, modernizarea reduce și impactul asupra ecosistemelor acvatice prin măsuri precum îmbunătățirea conectivității pentru speciile de pești și optimizarea gestionării sedimentelor, protejând astfel biodiversitatea și râurile naturale.
În aceste condiții, sectorul hidroenergetic ar putea contribui la eforturile României privind obiectivul setat la nivelul Uniunii Europene de integrare a 32% surse regenerabile în mixul energetic până în 2030. Pentru a avea un impact rapid, durabil și cu un impact redus asupra mediului ar trebui să prioritizăm mai întâi retehnologizarea hidrocentralelor existente înainte să ne gândim la noi centrale.
România dispune de numeroase hidrocentrale cu un mare potențial de modernizare, având în vedere criterii tehnice, economice și de mediu. De exemplu, hidrocentralele de pe râul (Canalul) Bistrița, echipate cu turbine și sisteme de control ineficiente, ar putea genera câștiguri energetice semnificative prin retehnologizare. De asemenea, centralele de pe râul Argeș, aval de barajul Vidraru, hidrocentrala Mărișelu și centrala hidroelectrică Bărdișor sunt doar câteva dintre obiectivele care ar beneficia de modernizare.
Ce presupune o lucrare de modernizare a unei centrale hidroelectrice?
Care sunt lucrările care se pot face pentru modernizare?
Modernizarea presupune actualizarea și îmbunătățirea hidrocentralelor existente prin integrarea tehnologiilor moderne. Acest proces poate include optimizarea schemelor de control, digitalizarea și automatizarea echipamentelor auxiliare, precum și implementarea sistemelor avansate de monitorizare și protecție împotriva defecțiunilor.
În unele cazuri, modernizarea poate implica și înlocuirea componentelor-cheie, cum ar fi turbinele și generatoarele, pentru a crește eficiența și fiabilitatea. Întregul proces cuprinde schimbarea echipamentelor principale (turbine, generatoare) și a infrastructurii (înălțimea barajului, prize), fără a construi noi instalații care pot avea un impact semnificativ asupra râurilor și ecosistemelor acvatice.
Foto: Studiu privind potențialul de retehnologizare a hidrocentralelor din România (pp. 49)
Retehnologizarea hidrocentralelor aduce multe beneficii nu doar pentru sector, ci și pentru comunitățile locale, mediu și economie. Față de construirea de noi hidrocentrale, costurile pentru o retehnologizare sunt cu 40-50% mai reduse, în funcție de amploarea proiectelor și condițiile de amplasare. Din acestea se scad și costurile mari asociate cu achiziționarea de noi terenuri, evaluarea impactului asupra mediului și alte construcții la scară largă, căci procesul implică valorificarea barajelor, rezervoarelor și infrastructurii civile existente. În timp ce producția de energia crește, durata de viață a hidrocentralelor existente poate fi prelungită cu până la 40 de ani, iar costurile de întreținere pe termen lung sunt reduse semnificativ.
Și comunitățile locale au de câștigat de pe urma procesului modernizării, căci astfel de proiecte mențin locuri de muncă și sporesc securitatea energetică. Cu ajutorul noilor tehnologii, precum monitorizarea în timp real și sistemele automate de întreținere, hidrocentralele retehnologizate pot preveni problemele înainte ca ele să apară, reducând riscul de avarii. Prin integrarea tehnologiilor moderne, cum ar fi compatibilitatea cu rețele inteligente, infrastructura existentă poate răspunde mai bine la schimbările din rețea, adaptându-se rapid la cererea de energie. Modernizarea ajută și la echilibrarea sistemului energetic, mai ales acum când România folosește tot mai multă energie din surse regenerabile, precum cea solară și eoliană, care nu o producție constantă. Prin optimizarea turbinelor și reducerea pierderilor, hidrocentralele modernizate pot folosi mai bine resursele disponibile, contribuind astfel la un sistem energetic mai sigur și mai sustenabil.
Spre deosebire de construirea unor centrale noi, care poate strămuta comunitățile locale și distruge habitate naturale, modernizarea folosește infrastructura existentă care a produs deja un impact acolo unde este amplasată. Astfel, prin soluții precum integrarea unor sisteme care împiedică acumularea sedimentelor în lacuri, structuri speciale care ajută peștii să migreze și reguli care asigură un debit minim de apă pentru ecosistemele din aval, contribuie semnificativ la protejarea biodiversității. În plus, modernizarea evită și emisiile poluante generate de construirea de noi amplasamente, ajutând România să își atingă obiectivele climatice fără a distruge râurile care curg liber.
Cum alegem centralele pentru modernizare?
Selecția hidrocentralelor pentru modernizare se bazează pe o analiză pe mai multe criterii, care ține cont de aspecte precum puterea instalată, orele de funcționare și eficiența actuală a echipamentelor. Instalații cu echipamente învechite sau cu o eficiență operațională sub medie au prioritate, deoarece oferă cel mai mare randament al investițiilor. În aceste condiții, doar îmbunătățirea eficienței turbinelor cu 8% în centralele selectate ar putea adăuga aproximativ 530 GWh anual.
Care ar fi scenariile de modernizare în România?
În cadrul unui scenariu puțin ambițios, modernizări precum recondiționarea conductelor, repararea turbinelor și optimizarea sistemelor de bază, pot aduce o creștere la producția anuală de energie cu 500–600 GWh, ceea ce reprezintă circa 3% din producția actuală de energie hidroelectrică.
În schimb, strategii de modernizare mult mai cuprinzătoare precum înlocuiri avansate ale turbinelor, sisteme de control digital și reducerea pierderilor hidraulice, la hidrocentrale medii și mari, cu o putere instalată de cel puțin 10 MW, ar putea produce până la 800-1.100 GWh/an, reprezentând o creștere de 7% a producției de energie hidroelectrică. Astfel, în cel mai optimist scenariu, sectorul energetic ar putea satisface aproximativ 2.5% din obiectivul țării privind energia cu emisii de carbon reduse, suficient pentru a alimenta 275 000 de gospodării.
În concluzie, modernizarea hidrocentralelor vechi reprezintă o soluție alternativă esențială pentru sector și pentru tranziția energetică a României, datorită rentabilității, durabilității și capacității de a crește producția de energie electrică. Prin retehnologizarea infrastructurii hidroenergetice existente, România nu doar că își va îndeplini obiectivele la nivel național și european privind integrarea surselor de energie regenerabilă și reducerea emisiilor de carbon, însă va contribui la crearea unui unui viitor energetic durabil, fără a aduce un impact semnificativ asupra râurilor naturale și ecosistemelor acvatice.
Leave a Reply