După cum știți, astăzi a fost ședința de Guvern care a avut pe ordinea de zi darea în administrare a Cetățuii Brașov. „Am retras memorandumul. Urmează discuții cu autoritățile locale în vederea stabilirii pașilor pentru darea în administrare”, a declarat ministrul finanțelor, Adrian Câciu, pentru G4Media.
Tot astăzi, primarul Brașovului, Allen Coliban, și președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, au ieșit în conferințe de presă cu privire la situația Cetățuii.
Dar înainte să vedem ce spun cei doi, ar trebui să formulăm un punct de plecare în toate aceste discuții. Demersul în instanță împotriva ARO Palace SA a început în 2015 și a fost inițiat de către Primăria Brașov, tocmai cu scopul ca Cetățuia să ajungă în proprietatea municipiului. Numai că decizia finală a instanței a fost aceea de a da proprietatea Cetățuii către stat, respectiv Ministerului Finanțelor. După decizia definitivă a instanței, transferul de proprietate se poate face prin hotărâre de Guvern.
Și acum întrebarea principală: dacă MAI, Ministerul Educației și Universitatea Transilvania din Brașov au știut de la bun început scopul acestui demers în instanță al Primăriei Brașov, de ce și-au manifestat intenția de a prelua în administrare Cetățuia?
Ori acest interes exprimat de cele două ministere vine după ce în 2019, Guvernul României și-a arătat susținerea față de transferul către Primăria Brașov. Nu arată a mișcare politică? Dacă în 2019, PNL avea primar la Brașov prin George Scripcaru (în mandatul căruia a și început demersul în instanță), astăzi primarul Brașovului este de la USR.
Este un demers politic pentru a-l bloca pe primarul USR? Allen Coliban spune că da. Directorul Muzeul Județean din Brașov, care a avut o intervenție în conferința de presă organizată de președintele CJ Brașov Adrian Veștea, spune că interesul public legat de Cetățuie și de includerea acesteia în circuit public nu trebuie să fie politizat.
Și rectorul Universității Transilvania din Brașov, Ioan Abrudan, a spus că solicită politicienilor să nu includă Universitatea în bătăliile politice cu privire la Cetățuie.
Găsiți mai jos declarațiile primarului și președintelui CJ Brașov din conferințele de presă de astăzi.
Cea mai importantă declarație făcută de președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, a fost aceea că a vorbit cu premierul Nicolae Ciucă și l-a convins să retragă punctul de pe ordinea de zi, urmând să aibă loc discuții la nivel local, în care să fie implicate Consiliul Județean Brașov, Primăria Brașov și Universitatea Transilvania din Brașov.
„Cetatea Brașovului, precum și importanța sa istorică și ca bun de patrimoniu național, nu poate fi păstrată și pusă în valoare mai bine decât prin implicarea municipalității. Cred că putem vorbi despre un gest politic, nu un gest administrativ. Ce vreau să subliniez este că municipiul Brașov a inițiat acel demers de recuperare a acestui bun din zona privată către domeniul public al statului român. A fost un proces în care, cel puțin în partea finală a lui, interesul statului român a fost reprezentat exclusiv de avocatul municipiului Brașov, de domnul avocat Adrian Rusu, drept pentru care considerăm că și moral, și istoric, și legal ni se cuvine acest bun să revină în patrimoniul municipiului”, a spus primarul Allen Coliban.
Să mergem și către declarația rectorului Universitărții, Ioan Abrudan, care a precizat că Ministerul Educației a transmis o adresă către UNITBV prin care întreba dacă este interesată de preluarea administrării. La această solicitare, UNITBV a răspuns pozitiv spunând că Universitatea are atât capacitatea financiară, cât și administrativă să administreze Cetățuia și s-o redea în circuit public pentru comunitatea brașoveană. Argumentele Universității le regăsiți în memorandum.
Dinspre directorul Muzeului de Istorie, Nicolae Pepene și rectorul UNITBV, Ioan Abrudan, a venit critica cu privire la capacitatea Primăriei Brașov de a restaura și de a pune în valoare patrimoniul istoric construit, făcând trimitere la bastioanele și zidurile Cetății Brașov (Cetatea Brașov este ansamblul delimitat de bulevardul Eroilor, Aleea de Sub Tâmpa, șirul Beethoven și După Ziduri, inclusiv turnurile Alb și Negru), care stau închise și nerestaurate. Amândoi spun că nu este important cine o administrează, ci ca administratorul să aibă capacitatea și resursele pentru a o pune în circuit public deschis.
În final, redau argumentația (fundamentarea) transmisă de Primăria Brașov la Ministerul Finanțelor:
Cetăţuia Braşovului, prin istoria și natura sa, este o componentă indispensabilă a comunității locale.
Niciun demers juridic ori factual în legătură cu viitorul acestui ansamblu arhitectonic medieval nu poate fi întreprins și nu poate fi realizat prin ignorarea comunității locale a Municipiului Brașov.
Nicio dispută în legătură cu viitorul său nu poate submina interesul comunității locale, față de ceea ce reprezintă simbolul Brașovului.
Tocmai de aceea, după stabilirea caracterului de bun public, adică bun de interes și uz public, în dihotomie cu noțiunea de bun privat, orice act ori fapt care pune în discuție conservarea, administrarea ori dispoziția asupra acestuia trebuie să aibă ca premisă interesele comunității locale, din care face parte Cetățuia Brasovului.
Demersul judiciar conturat în dosarul nr. 1886/62/2015 a avut ca motor al său, respectiv inițiator, cercetător de documente arhivistice, susținător juridic, exclusiv pe Municipiul Brașov, prin reprezentanții săi.
Participarea Statului Român la acest demers judiciar a fost expresia invitației pe care municipalitatea brașoveană, reprezentantă a comunității locale, a adresat-o acestuia, de a se alătura efortului procesual menit a readuce un simbol istoric local comunității brașovene.
Statul Român s-a bucurat de fiecare și toate eforturile instituționale și procesuale ale Municipiului Brașov, manifestându-se în mod permanent că orice triumf juridic, indiferent în favoarea cui va fi (Statul Român ori Municipiul Brașov), va avea ca finalitate dobândirea, de către Municipiul Brașov, în domeniul său public, a propriei cetăți (Cetățuia Brașovului).
În acet sens au fost fiecare și totalitatea pozițiilor exprimate în cadrul actelor de procedură din dosarul mai sus rubricat.
În același sens au fost și demersurile prealabile, demarate în noiembrie 2018, când au fost realizate primele proceduri instituționale, de adoptare a unei Hotărâri de Guvern, în scopul transferului monumentului simbol al orașului, din domeniul public al Statului Român, în domeniul public al Municipiului Brașov.
Interesul comun al Statului Român și al Municipiului Brașov de a obține declararea acestei cetăți medievale ca fiind bun public avea un singur scop: reîntregirea domeniului public al Municipiului Brașov cu simbolul său istoric, cetatea medievală de pe Dealul Straja.
Și în continuare acest interes trebuie să fie atins, evident, în condițiile legii, prin transferul de la Statul Român al bunului respectiv în domeniul public al Municipiului Brașov.
Apoi, trebuie subliniat faptul că ansamblul generic denumit “Cetăţuia” (Straja) din Braşov este monument istoric declarat astfel de lege, prin raportare la istoria comunității locale, nu a celei naționale.
Şi nu orice monument istoric: este un ansamblu arhitectonic format din construcţii şi terenuri situate pe teritoriul Municipiului Brașov, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia locală şi un ansamblu care este parte din patrimoniul cultural naţional, ca efect al unității naționale, în diversitate locală.
În lista monumentelor istorice din judeţul Braşov – care cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural naţional al României şi aflate în această localitate, listă creată, menţinută şi actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România, prin intermediul Institutului Naţional al Patrimoniului, acest monument istoric are, în prezent, următoarea identificare.
Codul LMI reprezintă codul asociat monumentelor istorice enumerate în Lista Monumentelor Istorice din România şi cuprinde, în această ordine: acronimul judeţului în care se află (ex. BV) + un numeral roman ce grupează monumentele în funcţie de natura lor: I. Monumente de arheologie; II. Monumente arhitectură; III. Monumente de for public; IV. Monumente memoriale şi funerare + o minusculă (m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic) + o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric: A. monumente de interes naţional; B. monumente de interes local + un număr de ordine unic la nivelul întregii ţări (ex. 00001.01).
În atare situaţie, ţinând cont de clasificarea sa oficială dată de organismele de resort, având în vedere istoria ei reală, strict legată de comunitatea locală, catalogarea de monument istoric de interes national vizează interesul național de a prezerva și valorifica istoria locală, istoria comunității locale, ce a făcut posibilă construirea și însăși existența, de aproape 500 de ani, a unei cetăți medievale.
Cu certitudine, ansamblul arhitectonic medieval Cetățuia Brașovului este un bun care prin natura sa este de uz sau de interes public, respectiv interesează pe toţi membrii societăţii, însă acest caracter este determinat de specificul local care a generat istoria acestuia.
Caracterul de monument istoric al bunului nu poate fi desprins de istoria locală, după cum istoria locală nu poate exista fără Cetățuia Brașovului.
Când vorbim de un obiectiv cum este Cetăţuia Braşov, un edificiu cu elemente arhitectonice deosebite, o construcţie cu caracter militar şi defensiv, destinat protejării locuitorilor Braşovului contra invadatorilor şi care face parte din construcția zidurilor şi
bastioanelor, care au dus faima Braşovului până departe ca fiind „cetatea celor şapte bastioane”, putem concluziona că acest obiectiv este de interes public, constituind un obiectiv turistic de interes general, a cărui valoare este dată de legătura sa indisolubilă cu Municipiul Brașov și comunitatea locală.
Cultura și istoria locală sunt un factor fundamental al vieţii sociale care dezvoltă potenţialul intelectual la nivel naţional şi capitalul uman în special, creând, prin afirmarea diversităţii culturale, o societate deschisă şi conştientă de valoarea patrimonială și conducând la unitate națională, prin diversitatea culturală.
Datorită tuturor acestor considerente, bunul imobil în litigiu, monument istoric ce face obiectul acestei pricini, a fost înscris în anexa 2 – inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public al Municipiului Braşov la HG 972/2002 de atestare a domeniului public al Municipiului Brașov.
Astfel, imobilul Complex Cetate, în suprafaţă de 5.002 mp, înscris în C.F. nr. 31.236 Braşov sub nr. top. 2068/1/1, este înscris la pozitia 6634 din Anexa la H.G. nr. 972/2002 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Braşov.
Municipiul Brașov este singurul direct și concret interesat a demara investițiile necesare în scopul reabilitării, reconstrucției și punerii în valoare a unui ansamblu arhitectural-istoric, care constituie însuși propriul său simbol.
Investiția de resurse financiare, administrative, logistice etc. în generarea și susținerea litigiului ce a făcut obiectul dos. nr. 1886/62/2016 demonstrează intenția fermă a Municipiului Brațov de a-și readuce în patrimoniu simbolul său.
Aceste demersuri, în prezent, sunt continuate prin aceea că Municipiul Brașov asigură resursele bugetare, constituite deopotrivă din fonduri proprii, cât și din fonduri nerambursabile europene, cu scopul precis de a demara, realiza și finaliza toate lucrările și procedurile de reabilitare și reintroducere în circuitul istoriul turistic al ansamblului istoric arhitectonic Cetățuia Brașovului.
Cetățuia Brașovului nu este un simplu imobil, în cadrul căruia să fie desfășurate activități ale unor instituții, fie ele administrative, sau chiar din domeniul universitar. Cetățuia Brașovului nu este o sală de curs.
Orice limitare a accesului publicului larg la și în Cetatea Brașovului ar reprezenta o nesocotire a considerentelor hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiul anterior menționat. Orice solicitare de dare în administrare pentru desfășurarea de activități specifice unor instituții administrativ centrale ori de învățământ ar aduce atingere caracterului intrinsec al Cetății, de bun de interes public, și l-ar transforma într-o componentă de domeniu privat a Statului, respectiv l-ar închide circuitului publicului larg.
Exemplificând cu situații similare de pe teritoriul României (Cetatea Făgărașului, Cetatea Neamțului, Cetatea Deva, Cetatea Suceava, Cetatea Alba Iulia, Cetatea Râșnov etc.) ori cu astfel de monumente din Europa ori de pe alte continente, vă aducem argumente potrivit cărora un asemenea ansamblu istorico-arhitectonic trebuie să fie deschis publicului, fiind de interes general, și nu deschis doar în interesul angajaților sau al cursanților unei instituții publice.
În continuarea celor arătate, adăugăm că activitatea Municipiului Brașov în sensul conservării și punerii în valoare a patrimoniului istoric, o adevărată bogăție a comunității brașovene și a României, a fost și este demonstrată de investițiile finalizate și de cele aflate în derulare, precum și de gestionarea corectă, în interesul public, a monumentelor de importanță
națională pe care le deține în proprietate – Casa Sfatului, ansamblul arhitectural Brașovul Vechi, zidurile și bastioanele orașului medieval, clădirea fostei Bănci Săsești (Michael Weiss 22) etc.
Acestea sunt părți componente ale unui ansamblu unitar al istoriei locale și naționale, ansamblu ce integrează și Cetățuia Brașovului, ansamblu ce reprezintă o parte centrală a identității Brașovului și brașovenilor, drept pentru care considerăm ca fiind moral, legal și istoric corect să aparțină de drept comunității locale, solicitând transferul proprietății către Municipiul Brașov.
Orice demers diferit contravine însăși noțiunii de interes public, ce a reprezentat esența litigiului mai sus prezentat, și golește de sens disputa judiciară a celor 7 ani și motivele prezentate de instanțele de judecată în hoărârile pronunțate.
În aceste conditii, vă solicităm finalizarea demersurilor instituționale demarate în noiembrie 2018, în scopul adoptării unei Hotărâri de Guvern privind transferul din domeniul public al Statului Român a imobilului având denumirea generică „Complex
Cetate”, cu datele de identificare anterior precizate, în domeniul public al Municipiului Brașov și administrarea Consiliului Local Brașov.
Sursa foto: Primăria Brașov
Leave a Reply