În contextul vizitei la Brașov a Ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, vizită desfășurată doar cu participarea colegilor de partid, senatorul Allen Coliban îi adresează acestuia o scrisoare prin care propune o serie de măsuri, dar și prin care îi cere câteva răspunsuri.
„Stimate Domnule Ministru,
Urmărind declarațiile pe care le-ați făcut zilele trecute în presă cu privire la includerea municipiilor Constanța și Brașov pe lista focarelor de coronavirus și la așteptarea de accelerare a acestor focare, Luând la cunoștință bunele practici în domeniu furnizate de modelul sud-coreean, atât din perspectiva testării extinse, cât și din cea a gestionării fluxurilor de pacienți infectați COVID-19, Vă solicit, Domnule Ministru, să luați următoarele măsurile necesare pentru a limita evoluția pandemiei în județul Brașov:
● Amenajarea de centre de tratament extra-spitalicești pentru tratarea cazurilor diagnosticate cu COVID-19, asimptomatice sau cu forme ușoare. Aceste centre de tratament pot fi amenajate în condiții foarte bune, sub stricta supraveghere a personalului medical și a autorităților, în hoteluri sau alte spații cu destinație de cazare, spații care, în contextul actual, oricum stau închise. Ca argumente în susținerea acestei solicitări, enumăr următoarele:
– modelul aplicat în Coreea de Sud, unde pacienții cu forme asimptomatice sau ușoare sunt tratați în astfel de centre (sursa – documente oficiale distribuite de Ministerul Afacerilor Externe din Coreea de Sud, din care citez: „Cazurile ușoare sunt izolate la centre de tratament și monitorizate de personal medical cel puțin de două ori pe zi, urmând să fie transferate către instutiții de sănătate publică dacă simptomele se agravează sau să fie eliberate odată cu vindecarea, conform procedurilor medicale. Autoritățile locale sau regionale amenajează și coordonează aceste centre de tratament și pun la dispoziția bolnavilor seturi de produse esențiale – lenjerie, cosmetice esențiale, măști etc. – și medicale – un termomentru și medicamete”)
– cazurile asimptomatice și cele ușoare NU pot fi puse în izolare la domiciliu, întrucât reprezintă cazuri puternic contagioase. Păstrarea lor în sistemul spitalicesc reprezintă creșterea gradului de risc atât pentru întreg personalul medical, cât și pentru alte categorii de pacienți. În plus, avem nevoie de capacitate spitalicească suficientă pentru cazurile medii, grave și severe.
● Alocarea unui număr suplimentar de teste COVID-19, pentru punerea în practică a unui program de screening extins la nivelul personalului medical și al pacienților din spitale. Principalul risc în evoluția pandemiei este reprezentat de depășirea capacităților sistemului medical, atât din punct de vedere logistic (număr de paturi), cât, mai ales, din cel al resursei umane. Avem nevoie să protejăm personalul medical, în acest sens fiind absolut necesară implementarea de urgență a unor proceduri suplimentare de screening/diagnostic COVID-19, aplicate atât acestora, cât și pacienților (COVID-19 sau non-covid) cu care intră în contact. Aceste aspecte sunt cu atât mai importante în cazul centrelor ce riscă să se transforme în focare COVID-19.
Un program de screening și diagnostic complet ar trebui să aibă proceduri atât pentru diagnosticarea și trierea bolnavilor (prin teste PCR), cât și pentru identificarea cazurilor ce au fost expuse la infecție și care au dezvoltat anticorpi (prin teste rapide). În acest sens, au existat inițiative din partea specialiștilor de la nivel local, atât în Brașov, cât și în Sibiu, de elaborare a unor protocoale extinse de testare, care să combine testele PCR cu cele două tipuri de teste rapide (anticorpi și antigen).
Pe data de 26 martie, atât spitale din Sibiu cât și din Brașov au trimis către UNIFARM câte o comandă de teste rapide. Comanda respectivă a fost confirmată din punct de vedere al disponibilității de către UNIFARM, însă am fost informați că Ministerul Sănătății a transmiscătre UNIFARM o dispoziție de a nu livra teste rapide fără un Ordin de Ministru al Sănătății. Ulterior, presa a relatat diverse situații care menționau folosirea testelor rapide de către spitale din țară – a se vedea cazul bebelușului în vârstă de 1 an, devenit suspect de COVID-19 în urma folosirii unui test rapid, sau cel al spitalului bucureștean care a făcut un studiu pe medicii proprii, folosind testele rapide.
Considerând toate cele de mai sus, vă solicit următoarele:
– clarificarea dispoziției cu privire la blocarea livrărilor de teste rapide către spitale, de către UNIFARM – motivele din spatele acestei decizii, în context de criză, în contextul în care ni se îmbolnăvesc medici pe capete și noi nu testăm suficient;
– clarificarea situației în care anumite spitale au, totuși, aceste teste, iar altora nu le este permisă obținerea lor – vorbim despre un tratament preferențial, în acest caz?
– alocarea unui număr de 15.000 de teste rapide (6.000 antigen, 9.000 anticorpi) și 15.000 de teste PCR pentru spitalele din județul Brașov, pentru demararea unui program extins de screening la nivelul personalului medical și al pacienților. Acest program îl puteți folosi drept program-pilot pentru implementarea unor astfel de protocoale extinse la nivelul întregii țări sau măcar la nivelul zonelor cu potențial de a se transforma în focare COVID-19.
● Achiziționarea urgentă de spitale modulare și direcționarea lor către zonele cu potențial de a deveni focar COVID-19. Cred că puteți să considerați un număr orientativ de trei astfel de spitale per regiune, ele urmând a fi amplasate în funcție de evoluția nevoilor cauzate de pandemie. Brașovul are un număr redus de paturi ATI la nivelul județului, intrând în starea de urgență cu doar 22 de paturi alocate COVID-19 (18 în Municipiul Brașov și 4 în Municipiul Făgăraș). Între timp, perspectiva transformării într-un focar de infecție, face ca lucrurile să devină foarte serioase. În acest sens, vă rog să sprijiniți demersurile locale de amenajare a unui spital modular și să includeți achiziția acestuia la nivel centralizat, odată cu achiziția mai multor astfel de spitale, necesare în întreaga țară în lupta împotriva pandemiei. Menționez că prețul pentru un spital modular cu 56 de paturi complet utilat, cu laborator și cu toate aparatele, ajunge în jur de 2 milioane de euro – știți acest lucru, întrucât deja au fost aduse în țară trei astfel de spitale (Constanța, Timișoara, București).
Dat fiind că achizițiile de materiale și echipamente medicale, în acest moment, cheltuie bugete de sute de milioane de euro pe consumabile, costul de achiziție pentru un astfel de spital, ce va rămâne și va putea fi folosit și după trecerea pandemiei, reprezintă o fracție infimă din buget și o investiție mai mult decât necesară.”
Sursa foto: Facebook Allen Coliban
Leave a Reply