Scriam pe 19 septembrie 2024 despre faptul că la Muzeul Prima Școală Românească au avut loc lucrări/intervenții neautorizate. Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Brașov confirma în informarea nr. 556 din 04.09.2024 că „lucrările de renovare a spațiilor interioare ale muzeului (refacerea zugrăvelilor interioare, igienizări, curățări și tratare a tâmplăriei, refacere de instalații termice și electrice, pardoseli) au început fără obținerea tuturor acordurilor și avizelor, însă acestea au fost oprite, până la emiterea lor”.
DJC Brașov nu dă date cu privire la „oprirea lucrărilor”, dar dacă ne uităm pe devizul de mai jos observăm că acesta este din 12.07.2023. Așadar, lucrările acestea au fost efectuate cu mai bine de un an în urmă. Se ridică câteva întrebări: DJC Brașov nu a știut de aceste lucrări în tot acest timp? DJC Brașov a știut și nu a acționat în baza atribuțiilor pe care i le conferă legea? Când a oprit lucrările DJC Brașov, la ce dată?
Bani de la Primăria Brașov
Valoarea din deviz, de 500.842,60 lei, corespunde cu finanțarea primită de la Primăria Brașov, în baza HCL nr. 528 din data de 26 iulie 2023 și a contractului de finanțare.
Conform HCL și contractului de finanțare mai sus menționate, banii au fost alocați pentru lucrări de „amenajare a spațiilor din incinta Muzeului Bisericii Sf. Nicolae Brașov”. Este necesar să facem următoarea observație cu privire la tipul de intervenție finanțată. Pentru că Muzeul Prima Școală Românească este monument clasa A, cod LMI Bv-II-m-A-11589.02, ar trebui să se vorbească de restaurare, nu de amenajare și nici de renovare așa cum scrie DJC Brașov în informarea din 4 septembrie 2024.
Din deviz rezultă foarte clar că nu au avut loc intervenții pentru restaurare, ci de renovare, ceea ce constituie un abuz față de patrimoniul istoric construit.
Conform Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, „Articolul 11:
(1) Orice intervenție asupra monumentelor istorice și asupra imobilelor din zona lor de protecție, precum și orice modificare a situației juridice a monumentelor istorice se fac numai în condițiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.”
Primăria Brașov a fost informată de toată această situație. În condițiile în care a finanțat lucrări de „amenajare a spațiilor din incinta Muzeului Bisericii Sf. Nicolae Brașov”, la întrebarea „ce acțiuni a întreprins Primăria Brașov în acest caz”, răspunsul a fost că „cererea a fost transmisă la Poliția Locală Brașov”.
Faptul că Primăria Brașov nu a cerut în mod specific prin contractul de finanțare protejarea monumentului istoric nu scutește proprietarul de această obligație. Proprietarul are această obligație. Conform Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, „Articolul 36:
(1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați:
a) să întrețină, să folosească și să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi și a Obligației privind folosința monumentului istoric, conform art. 17;”.
Dacă întrebați de unde știa Primăria Brașov, în contractul de finanțare, la art. 4, lit d.) scrie că „în vederea virării sumei aprobate muzeul are obligația să întocmească şi să transmită instituției finanțatoare documentele justificative ce vizează procedura de achizitie (contracte / comenzi de lucrări, detalii SEAP, oferte, referate de necestitate, note justificative etc.) precum și documente justificative de plată (facturi, chitanțe, procese verbale de recepții, devize de lucrări, NIR-uri, fotografii care atestă stadiul lucrărilor executate etc.) pentru cheltuielile detaliate în devizul de lucrări.”
Pentru că a venit vorba de fotografii, la finalul materialului găsiți nouă exemple cu imagini de dinainte de intervențiile neautorizate și rezultatul de după pentru a înțelege mai bine gravitatea situației.
O altă întrebare care se ridică, în condițiile în care Primăria Brașov a știut de aceste intervenții neautorizate, este cum a fost posibil ca Primăria Brașov să finanțeze un proiect care a presupus organizarea unei expoziții de pictură în spațiul Muzeului Prima Școală Românească? Conform cererii de finanțare prin Ghidul de finanțare al proiectelor culturale 2024, „activitățile principale ale proiectului includ organizarea unei expoziții la Muzeul Prima Școală Românească”.
Proiectul finanțat prin ghidul cultural a vizat salvarea și punerea în valoare a unui lot de 54 de lucrări ale pictorului brașovean Ștefan Mironescu și este un proiect absolut necesar, dar vreau să vedeți cum se desfășoară activitățile ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat la Muzeul Prima Școală Românească.
Bani de la Consiliul Județean Brașov
Acum să ne uităm la banii primiți de Muzeul Prima Școală Românească de la Consiliul Județean Brașov, ce sume și pentru ce au fost alocate.
Conform CJ Brașov, sumele alocate sunt următoarele:
– în perioada 2022 – 2024, Fundația Prima Școală Românească a primit suma de 170.000 lei, pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul propriu al județului Brașov a proiectelor culturale;
– în 2021, Parohia Sfântul Nicolae I a primit suma de 21.000 lei, sprijin financiar unităților de cult din județul Brașov;
– în perioada 2022 – 2024, Muzeul Prima Școală Românească a primit suma de 290.000 lei, sprijin financiar unităților de cult din județul Brașov.
Uitându-ne pe ce anume au fost alocați banii ca sprijin financiar unităților de cult, vedem următoarele: 2021 – Amenajarea și modernizarea muzeului Bisericii Sfântul Nicolae (Furnizare și montare rafturi metalice – 26 module); 2022 – Lucrări de amenajare și igienizare spații; 2023 – Lucrări de reparații la spații depozit și 2024 – Restaurare/întreținere/ asigurare condiții de microclimat a elementelor de patrimoniu din cadrul Muzeului (Rafturi metalice, sistem monitorizare video, vitrine depozitare).
Așadar, vedem intervenții încă din 2021, intervenții neautorizate și neavizate de către DJC Brașov.
DJC Brașov
Tot în articolul din 19 septembrie 2024 scriam că informațiile furnizate de către DJC Brașov sunt insuficiente și că am trimis o nouă solicitare către instituție, prin care am cerut mai multe informații.
În solicitarea de informații am întrebat care este prima dată la care Direcția Județeană pentru Cultură Brașov a efectuat primul control cu privire la realizarea unor lucrări/intervenții neautorizate. Instituția răspunde și spune că la 1 februarie 2024 a efectuat o inspecție unde a constatat „începerea unor lucrări de reparații la interior, vizând pardoselile, pereții și instalațiile termice și electrice, fără acordul DJC Brașov”. Inspecția a avut loc în urma unei sesizări primită de DJC Brașov în ianuarie 2024.
Trebuie precizat că la data inspecției, 1 februarie 2024, lucrările erau deja finalizate sau cel puțin cea mai mare parte din ele, conform devizului mai sus prezentat.
Pe 16 februarie 2024, DJC Brașov informează Muzeul că trebuie oprite lucrările și întocmite documentații necesare. Pe 22 februarie 2024 s-a întrunit Comisia DJC Brașov și a experților Ministerului Culturii în prezența preoților parohi pentru prezentarea constatărilor făcute și obligația întocmirii documentațiilor necesare intervențiilor, prilej cu care s-a semnat și un proces verbal. De asemenea, DJC Brașov spune că a aplicat Muzeului și o amendă contravențională, fără a preciza suma.
O nouă inspecție a DJC Brașov are loc în 27 august 2024, unde instituția constată că lucrările erau oprite și demersul întocmirii documentațiilor era în derulare.
Așadar, inspecțiile DJC Brașov au avut loc începând cu 1 februarie 2024, deși ultimele lucrări la Muzeu au avut loc cu cel puțin jumătate de an înainte. Fie DJC Brașov nu a știut de ele, fie a știut, dar nu și-a făcut datoria.
Înainte să trec la alte trei monumente istorice la care au existat intervenții neautorizate trebuie să prezentăm factorii decizionali de la Muzeu și de la Biserica Sf. Nicolae.
Directorul Muzeului Prima Școală Românească este preot dr. Sebastian Pârvu (foto centru). Preoții parohi de la Biserica Sf. Nicoale sunt preot protopop Dănuț-Gheorghe Benga (foto stânga) și preot dr. Valentin Ionuț Moșoiu (foto dreapta).
Lucrările neautorizate, conform devizului mai sus prezentat, au fost realizate de către Compania Bună SRL, administrator Bogdan Boțoman. Nici compania și nici administratorul nu au certificările necesare pentru a lucra la monumente istorice.
Un alt actor care apare în această ecuație este Gheorghe Mitran (foto dreapta), care este pe de o parte prezent la inspecțiile făcute de către DJC Brașov, în calitate de expert MC (este și fost director al instituției) și pe de altă parte invitat al preotului Sebastian Pârvu să ia cuvântul la expoziția de pictură Ștefan Mironescu organizată de Muzeu.
Anexez și nota de constatare după inspecția DJC Brașov din 1 februarie 2024, ca să vedeți ce a consemnat instituția.
Casa Barac, Chilii și Casa Nicolae Ciurcu
Casa Barac, Chiliile și Casa Nicolae Ciurcu sunt alte trei monumente istorice cu privire la care am depus solicitare de informații la DJC Brașov. Pentru localizare las codurile de monument și adresele celor trei, cu precizarea că toate trei sunt în proprietatea Bisericii Sf. Nicolae:
- Casa Barac, cod LMI Bv-II-m-B-11590, Piața Unirii, nr 3;
- Chilii, cod LMI Bv-II-m-A-11589.03, Piața Unirii, nr 2;
- Casa Nicolae Ciurcu, cod LMI Bv-II-m-B-11534, sec.XVIII, str. Prundului 57.
Despre Casa Barac scriam în articolul din 19 septembrie 2024 că în acest moment găzduiește exponatele Muzeului, iar DJC Brașov spunea că „s-au făcut lucrări interioare de igienizare, în scopul adăpostirii temporare pe perioada lucrărilor interioare a exponatelor din Muzeul Școala Românească și sunt în curs de elaborare documentațiile pentru lucrările de reparații interioare și ale tâmplăriilor”.
Acest lucru se regăsește și în nota de constatare de la inspecția din 1 februarie 2024.
Nu știu ce înseamnă pentru DJC Brașov „lucrări de igienizare”, dar am fost la Casa Barac, care este deschisă și poate fi vizitată conform programului de vizitare a Muzeului.
Ambele note de constatare conțin constatările scrise într-un mod foarte succint. Întrebarea care se ridică este de ce nu au fost completate în mod detaliat?
Atașez câteva imagini din care se vede situația actuală, de unde reiese clar că au fost făcute lucrări de renovare sau de amenajare, nicidecum de igienizare. Nu neg, or fi făcut și igienizare, dar la Casa Barac au fost făcute lucrări de amenajare/renovare.
Vorbim de scoaterea ușilor interioare și vopsirea tocurilor, zugrăvirea pereților și tavanelor, montare instalații iluminat, înlocuire lemn podea, aplicare plintă și alte elemente de lemn.
Despre Chilii nu am scris nimic în articolul din 19 septembrie 2024 pentru că la solicitarea de informații depusă după primirea informării din 4 septembrie 2024 am cerut Acordul scris nr. 125/14.08.2024 la care făcea referire DJC Brașov în informare.
Acest acord scris nr. 125/14.08.2024 chiar există. Doar că situația din acte nu bate cu cea din teren. Acest acord este emis pe data de 14 august 2024, data la care am vorbit prima dată la DJC Brașov pentru obținerea de informații. Conform acestui acord, perioada de lucrări avizată este 15.08.2024 – 15.08.2026. Ori la data emiterii acordului lucrările erau deja executate.
Și câteva imagini cu incinta în discuție.
Despre Casa Nicolae Ciurcu am cerut informații de la DJC Brașov, de două ori până acum. De fiecare dată DJC Brașov nu a oferit nimic. La prima solicitare a făcut referire la Casa Ciurculeț, care este amplasată în Piața Unirii nr. 4, iar codul de monument este diferit, pentru aceasta fiind Bv-II-m-A-11591.
La a doua solicitare, DJC nu oferă nicio informație despre Casa Nicolae Ciurcu.
Despre aceasta Casă aflăm de pe Facebook că au avut loc lucrări de restaurare, la fel ca și în cazul monumentelor mai sus prezentate, fără autorizare.
Este vorba de amenajarea unui spațiu în Casa Nicolae Ciurcu, iar în postare cel care folosește spațiul amenajat mulțumește unor oameni, printre care și directorului Muzeului Prima Școală Românească, preot Sebastian Pârvu, dar și lui Bogdan Boțoman, Compania Bună, pentru lucrările de restaurare.
Câteva imagini de pe contul de Instagram „companiabuna”, care confirmă intervenția.
Adaug și câteva imagini de la stradă cu Casa Nicolae Ciurcu.
La o primă vedere din exterior putem observa prezența termopanelor la geamurile de la mansardă.
La final, așa cum spuneam, iată cele nouă exemple comparative cu imagini de dinainte de intervențiile neautorizate și rezultatul de după. În cele nouă imagini o să vedeți patru uși interioare, două rame de vitrină, un prag de ușă, o sobă de teracotă și o piatră de mormânt. Ușile erau decorate cu vopsea de ulei ce imită lemnul, ce le conferă valoare artistică și istorică, iar acum sunt decapate. Ramele de vitrină au fost scoase, dar și ele erau decorate cu vopsea de ulei ce imită lemnul, ce le conferă valoare artistică și istorică. Lemnul de la pragul de ușă a fost schimbat, rezultând un prag mai înalt și cu un finisaj de calitate scăzută. Soba de teracotă prezintă degradări mai mari.
Piatra de mormânt a fost scoasă din incinta muzeului. În acest moment nu știu unde este depozitată, dar este o bucată importantă de istorie. Conform Protopopiatului Brașov, „primul protopop ce ne apare din negura istoriei este preotul Costea, Popa Costea (1474-1477), primul cărturar, în seria preoţilor-protopopi de la biserica „Sf. Nicolae” din Schei, a cărui personalitate este remarcată şi de documentele timpului. Rămane cunoscut prin legăturile cu domnul muntean Laiotă Basarab cel Bătrân, cât şi prin activitatea de copist. Cu ocazia săpăturilor făcute cu mai bine de patru decenii în urmă, în biserica din Schei, s-a aflat şi piatra de mormânt a popii Costea, cu însemnarea slavonă de pe acoperământ: „Anul 1477, luna octombrie, 2 zile, s-a pristrăvit robul lui Dumnezeu, popa Costea din Braşov. Veşnica pomenire”. Pr. Dr Vasile Oltean, Muzeul Primei școli Românești.”
Leave a Reply