Cazul lucrărilor de la Pârâul Graft, zona După Ziduri, este unul în care Primăria Brașov a fost prinsă executând lucrări fără autorizație. Și acest lucru se vede din absența oricărui panou informativ de la fața locului și lipsa oricărei transparențe. Numai că Primăria nu recunoaște acest lucru.
De altfel, este modul de lucru al administrației Scripcaru, mod de lucru care se repetă în acest mandat la fel ca în precedentele.
Situația a ieșit la iveală doar pentru că încă mai sunt oameni în Brașov care reacționează la abuzurile adminsitrației locale. Iar reacțiile reprezentanților instituționali sunt exact în nota acoperirii celor întâmplate.
„Nu demolăm nicio stâncă, nu mutăm nicio piatră, nu dărâmăm nicio cascada”, anunță Primăria după ce situația a devenit publică și nu a mai putut fi evitată. Dar exact asta au făcut, au demolat pereții pârâului făcuți cu piatră și i-au înlocuit cu betoane. Vedeți în video de mai jos.
Cel mai important de reținut din declarațiile transmise de Primărie sunt următoarele:
- Primăria a fost informată de către SGA Brașov: ,,În urma inundațiilor, pârâul Graft a avut foarte mult de suferit. Și pe partea de ziduri de sprijin, și pe partea de praguri. În septembrie 2024, noi, Apele Române, am trimis Primăriei o atenționare prin care le spuneam că trebuie de urgență refăcute zidurile de sprijin și pragurile de pe pârâul Graft, din zona deschisă de După Ziduri. Anul trecut nu s-a făcut nimic. În mai, după cum bine știm, a mai venit iarăși încă o tură de viituri, mai puternice decât cele din 2024. Și lucrarea s-a degradat extrem de mult. Astfel, obligatoriu trebuia să se intre să se facă reparații. O parte din maluri erau prăbușite, mai mult în zona cascadei, chiar în curbă. Acolo am sesizat de câteva ori primăria că deja apa săpase sub trotuar și exista riscul foarte mare de a se prăbuși trotuarul.”, a spus Toni Butaru, ing. șef SGA.
- Primăria se face că nu știa că sunt necesare lucrări de consolidare. Și iată cum un expert, arhitecta Diana Micu, directoarea Fundației Monumentelor Istorice Brașov, prin declarația sa, încearcă să acopere un abuz: „Lucrările au fost executate în baza unui acord de la Direcția Județeana de Cultură, acord pentru lucrări de reparații și întreținere a pârâului Graft. În momentul în care s-au constatat degradări ale malului care implicau lucrări de rezistență, lucrările s-au sistat.” Nu, nu s-au sistat, ci le-ați oprit pentru că au fost depuse sesizări, inclusiv la Poliția Locală Brașov care a venit la o oră după un apel făcut de unul din activiștii civici.
- Din declarației directoarei Fundației Monumentelor Istorice Brașov, arhitecta Diana Micu, reiese că DJC rașov a emis un acord pentru lucrări de reparații și întreținere. Ce nu vor să recunoască este faptul că pereții de beton nu sunt lucrări de reparații, ci lucrări de consolidare, pentru care este nevoie de autorizație.
- Administratorul public, Lazslo Barabas, prezintă situația în partea de jos, dar nu spune câți metri cubi de beton au fost turnați de jos până aproape la cascadă.
- Îngrijorarea față de cascadă apare pe fondul lipsei totale de transparență și în contextul în care s-a ajuns cu turnarea de beton până în apropierea cascadei. Vezi video mai jos.
- Pârâul Graft face parte din zona protejată Cetate și este un reper de patrimoniu al Brașovului. Acest reper a fost abuzat tocmai de către cei care trebuiau să-i asigure protecția.
- Comunicarea Primăriei Brașov, după ce a fost prinsă cu încălcarea legii, este pur și simplu o manipulare mediatică.
- Faptul că există beton la baza albiei, beton turnat în anii ’80, nu justifică turnarea altor betoane. Din contră, dacă tot se face decolmatare, atunci nu s-a putea lua în calcul și scoaterea betoanelor vechi și refacerea albiei cu bază de piatră?
În video următor puteți vedea declarațiile comunicate de Primăria Brașov.
Iar la final puteți vedea declarațiile celor care au sesizat problemele cu lucrările de la pârâul Graft, după cum urmează: Allen Coliban – deputat Brașov, Maxmilian Radu Munteanu – activist civic, Ana Moca-Grama – activist civic.
Ce mai trebuie menționat este faptul că lucrările sunt executate de către Zohir 84 Cons Construct SRL, despre care Primăria spune că prestația acestei societăți este pentru Recon SA. Iar Primăria Brașov are contract cu Recon SA, dar nu clarifică dacă este contract punctual pentru aceste lucrări sau este vorba de alt tip de contract.
La final las următoarele întrebări:
- cine răspunde pentru nerespectarea legii?
- va fi readus la stadiul inițial? Betoanele acelea care nu au ce căuta acolo, vor fi scoase și refăcut zidul de sprijin cu piatră?
- cine plătește pentru asta, din buzunarui cui?
Leave a Reply