Info Clima a lansat Raportul Starea Climei România 2025

Rețeaua Info Clima a lansat Raportul Starea Climei România 2025, pe care îl găsiți la finalul acestui articol.

Editorii raportului sunt: Sorin Cebotari, Ada Roseti, Anca Iosif, Florin Zubașcu.
Autorii raportului sunt: Dr. Mihai Adamescu, Dr. Bogdan Antonescu, Dr. Gabriel Bădescu, Dr. Mihaela Caian, Dr. Mihnea Cătuți, Dr. Sorin Cheval, Dr. Adina-Eliza Croitoru, Dr. Mihai Dima, Dr. Radu Dudău, Drd. Vlăduț Fălcescu, Dr. Monica Ioniță, Dr. Cătălin Lazăr, Alexandru Laibăr, Dr. Cosima Rughiniș, Dr. Valentin-Veron Toma, Ioana Maria Vasiliu, Dr. Simona Vulpe.

Raportul tratează următoarele tematici:

• Temperatură și valuri de căldură în România
• Secetă, aridizare și precipitații în România
• Furtunile Severe din România în Contextul Schimbărilor Climatice
• Puncte critice climatice și sociale
• Climatul Urban în România 2025
• O privire de ansamblu asupra politicilor climatice în România
• Progresul României în decarbonizarea sectorului energetic
• Managementul resurselor și economia circulară în România
• Adaptarea la efectele schimbărilor climatice în România
• Schimbările climatice și sănătatea publică – Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România
• Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din România
• Românii și schimbările climatice: conștienți, dar preocupați de alte probleme
• Educație școlară în România și înțelegerea problemelor de mediu
• Climă și biodiversitate: interdependențe critice și implicații pentru biodiversitate și ariile protejate din România

Cinci cifre cheie despre temperatură și valuri de căldură în România

+3,01°C – Creșterea temperaturii medii anuale în România față de perioada 1971–2000 (anul 2024).
49 de zile – numărul de zile de caniculă înregistrate în România în vara 2024, al doilea cel mai mare din ultimii 70 de ani.
63 de zile – durata totală a valurilor de căldură din vara 2024 (68% din întreaga vară), un record absolut.
+4,24°C – Încălzirea prognozată până la 2100 pentru România în scenariul pesimist (RCP8.5).
6 zile ≥ 40°C – prima vară din istorie cu șase zile caniculare extreme peste 40°C.

Cinci cifre cheie despre secetele, aridizarea și precipitațiile din România:

41 de luni – durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României (martie 2022 – iulie 2025)
65 % – procent din culturile de floarea-soarelui pierdute în Dolj în vara 2024
600+ localități – au impus restricții de apă în 2024 din cauza secetei
51 % – suprafața României afectată de ariditate în perioada 2021–2024, față de doar 12% în anii ’70
-52,4 mm – deficitul de precipitații al verii 2024, comparativ cu media climatologică (1971–2000)

Cinci cifre cheie despre furtunile severe din România:

Peste 1000 – de fenomene asociate furtunilor severe raportate în 2024 – printre ele peste 200 de cazuri cu grindină mare, peste 706 cu vânt intens sau aproape 200 cu precipitații extreme
Peste 125 – ore pe an cu condiții peste furtuni cu trăsnete
Peste 75 – ore pe an cu condiții peste furtuni severe, cu grindină, vânt sau precipitații intense
Locul 3 în Europa – la mortalitatea provocată de trăsnete, cu o medie de aproximativ 6 decese pe an
~50 milioane de LEI – despăgubiri plătite pentru locuințe afectate de furtuni doar în primele 9 luni din 2024-dublu față de întreg anul 2023
se estimează o creștere de 10-30% – a condițiilor meteo favorabile producerii furtunilor cu grindină în scenarii de încălzire globală de +1,5°C până la +3°C, cu semnale mai evidente în centrul și nordul țării.

Cinci cifre cheie în legătură cu POLITICILE climatice din România:

+1.5 °C – în 2024 s-a depășit pentru prima dată pragul de temperatură medie cu 1,5°C peste perioada preindustrială, un nivel considerat critic pentru declanșarea unor transformări ireversibile
+2.7 °C – la creșterea temperaturii medii globale în comparație cu perioada preindustrială cu peste 2.7°C, riscul de depășire a mai multor puncte critice climatice (AMOC, calota Groenlandei sau Amazonul) crește de la posibil la probabil
2035-2045 – este deceniul în care e estimat a avea loc colapsul convecției curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG), care ar atrage după sine efecte în cascadă, climatice, dar și sociale
8 din 10 – clădiri din Romȃnia construite ȋnainte de 1990, cȃnd nu existau standarde energetice pentru izolarea acestora, necesită renovări
6 mld.€ – suma alocată României din Fondul Social pentru Climă al UE pentru a proteja comunitățile vulnerabile pe fondul tranziției verzi

Cinci cifre cheie despre climatul urban în România:

+3–8°C – diferența maximă de temperatură dintre centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente, cauzată
de efectul Insulei de Căldură Urbană (ICU)

>12 °C – temperatura medie anuală în orașele reședință de județ din România în perioada 2021–2024, cu circa 2°C mai mult față de deceniul 1980-1990
40 °C+ – valorile maxime atinse în iulie 2025 în marile orașe din sudul și vestul țării (Alexandria, București, Timișoara)
22,5 °C – temperatura medie a lunii iulie în București, capitala fiind acum pe locul 9 între cele mai calde capitale europene
>50% – mai mult de jumătate din suprafața orașelor reședință de județ este expusă direct la riscuri termice ridicate

Cinci cifre cheie în legătură cu politicile climatice din România:

75% – România și-a redus emisiile cu 75% față de 1990, aproape dublu față de media UE (40%), dar aceasta s-a datorat în principal colapsului industrial din anii ’90, și mai puțin politicilor climatice
500g CO2 – Pentru fiecare euro produs, economia română emite aproape 500g CO2, de peste două ori mai mult decât media UE – ceea ce arată că “miracolul” reducerilor nu poate fi replicat
peste 31 miliarde – Suma totală pe care România o poate accesa prin fondurile climatice europene: 21 miliarde din Fondul de Modernizare + 10 miliarde din Fondul Social pentru Climă până în 2032
476 milioane – Suma pe care România a obținut-o doar în 2023 din vânzarea certificatelor de carbon pe piața ETS, demonstrând că sistemul poate genera venituri substanțiale pentru modernizare
49% – Cât din totalul emisiilor României sunt compensate de absorbțiile din păduri și terenuri agricole, demonstrând rolul crucial al sectorului LULUCF

Cinci cifre cheie despre sectorul energetic din România:

70% – ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară al României în 2023 (circa 250 TWh).
2600 MW – capacitatea instalată a prosumatorilor în martie 2025, față de zero în 2019.
3100 MW – puterea instalată a centralelor eoliene, aproape egalată deja de prosumatori.
1.200 MW / 2.300 MWh – ținta de stocare prin baterii a României pentru 2030, de cinci ori mai mare decât planul inițial.
90% – ponderea preconizată a surselor regenerabile în mixul energetic național până în 2050.

Cinci cifre cheie în legătură cu managementul resurselor din România:

20,8 tone – 20,8 tone materii prime / 1,3% persoană / an – consumul României în 2023, cu 40% peste media UE (14,5 t).
13% – rata de reciclare a deșeurilor municipale (2023), față de ținta UE de 55% pentru 2025
1,3% – rata de utilizare circulară a materialelor, mult sub media UE de 11,8%
5,8 milioane tone – deșeuri municipale generate anual, adică circa 300 kg/locuitor
50 000 locuri de muncă verzi – potențial estimate până în 2030, prin tranziția la economia circulară

Cinci cifre cheie despre adaptarea climatică în România:

17,2 miliarde – pierderile economice provocate de cele peste 100 de dezastre climatice între 1900 și 2021
0,3 – 0,6% din PIB – costul anual al fenomenelor extreme pentru economie (800 mil.–1,6 mld. EUR/an)
12 miliarde de EUR – valoarea proiectelor verzi eligibile finanțate prin obligațiuni verzi, inclusiv modernizarea a 156 de sisteme de irigații
71% dintre companii – declară că au fost deja afectate de schimbările climatice; doar 22% au polițe de asigurare împotriva riscurilor climatice
~300 milioane de RON – nota de plată pentru refacerea Salinei Praid, un dezastru ce putea fi prevenit prin investiții în infrastructura de adaptare

Criza climatică și de sănătate în cinci cifre:

50% din populația urbană – din România va fi afectată de valuri de căldură extreme
a crescut cu circa 8% – mortalitatea cauzată de căldură în România, în perioada 2013-2022, comparativ cu 2003-2012
3 sisteme vitale sub atacul căldurii – sistemele cardiovascular, respirator și nervos
ferestre de risc de 3 – 5 °C – sistemul de avertizare din România permite existența acestor ferestre, în care populația este expusă riscului termic, fără avertizări
creștere de 167% în 2023 – a deceselor asociate căldurii, întregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, față de 1990-1999

5 cifre cheie în legătură cu agricultura din România:

10-13% – scăderea medie estimată a producției de porumb până în 2050 (și peste 15% până în 2070) în scenariul climatic extrem RCP8.5.
>11 milioane ha – suprafețe expuse riscului de aridizare, dintre care 7,5 milioane ha amenințate de deșertificare.
2 milioane ha – culturi compromise în 2024 (porumb și floarea-soarelui), conform rapoartelor Ministerului Agriculturii.
~20% – reducerea estimată a precipitațiilor estivale în principalele regiuni agricole până la jumătatea secolului.
+4,5 °C – creșterea posibilă a temperaturilor medii anuale până în 2070 în scenariul RCP8.5, cu efecte severe în sudul țării.

Cinci cifre cheie despre despre atitudinea românilor față de problemele climatice:

5% – Doar 5% dintre români consideră schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă pentru țara noastră (față de 13% la nivelul Uniunii Europene).
12% – dintre români consideră văd schimbările climatice ca principala amenințare la adresa viitorului, față de țări din nordul Europei, unde schimbările climatice sunt puternic integrate în discursul public ca amenințare majoră pentru viitor.
70% – dintre români ar fi dispuși să participe la proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local
61% – dintre români cred că politicile guvernului pentru energie regenerabilă vor duce la facturi mai mici – cel mai mare procent din toată Europa
Românii între 15-30 de ani – este categoria care consideră că la nivel european problemele climatice au cel mai mare impact

Cinci cifre cheie despre despre educațieși problemele de climă:

46% – dintre români au identificat corect că schimbările climatice sunt un rezultat al activității umane, față de 72% media în UE
4,84 – este indicele de alfabetizare științifică în România, în comparație cu media UE de 6,72
57% – dintre români cred că nu (prea) poți avea încredere în oameni – cel mai înalt nivel de neîncredere în Europa –, cu efecte dezastruoase precum: lipsa coeziunii sociale și incapacitatea de a distinge surse de informații de încredere
11% – este proporția tinerilor români care cred că „poluarea și încălzirea globală nu sunt îngrijorătoare”, față de 21% în 2019
de 3 ori mai mare – este proporția tinerilor cu studii postuniversitare, preocupați de schimbările climatice, față de cea a tinerilor de aceeași vârstă care nu au terminat liceul

Cinci cifre cheie despre legătura dintre biodiversitate și climă în România:

+2 °C – Creșterea temperaturii medii anuale în România din anii 1950 până azi, depășind media globală și indicând o vulnerabilitate climatică regională pronunțată
10–15 zile (până la +30 zile) – un episod tipic în SE Europa durează ~10–15 zile, iar durata cumulată pe parcursul verii poate depăși 30 de zile în anii extremi, cu efecte majore asupra sănătății publice, agriculturii și ecosistemelor
17 km/deceniu spre poli și 11 m/deceniu în altitudine – Deplasarea arealelor speciilor terestre ca răspuns la încălzirea globală
între 2 – 9 % – din suprafața ariilor protejate din România – până la jumătatea sau sfârșitul secolului
(≈2050–2080), ar putea deveni neadecvate pentru speciile de interes actuale, ca urmare a schimbărilor climatice
~4.2 mld. tone CO₂e – sunt stocate în pădurile României, în timp ce zonele umede naturale și restaurate rețin între 500 și 1000 t CO₂e/ha. Împreună, ele formează o infrastructură climatică complementară: pădurile absorb rapid și dinamic carbonul, iar zonele umede îl păstrează stabil timp de mii de ani

Foto: Raport Info Clima