În fiecare iarnă putem observa cu ușurință cât de deficitară este infrastructura stradală a Brașovului. Și nu doar că e făcut prost, ci vedem și o utilizare ineficientă a domeniului public.
Tot iarna observăm și opoziția politică criticând modul în care primarul în funcție face deszăpezirea. Oamenii afiliați fostului primar Coliban o fac acum, așa cum oamenii afiliați primarului Scripcaru au făcut-o în timpul mandatului lui Coliban.
Dar avem și spectacol. Primăria Brașov publică un video cu primarul George Scripcaru care „a ieșit să dea zăpada” la Primărie și care „sugerează brașovenilor să facă treabă”.
Aș spune că rolul unui primar nu este să sugereze, ci să monitorizeze modul în care se desfășoară contractul în baza căruia sunt prestate serviciile de curățat zăpada și modul în care sunt aplicate și respectate actele normative pe aceeași speță. Este vorba de „Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare din Municipiul Brașov” adoptat prin HCL 249 din 25 aprilie 2024 și de ORDONANȚA nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.
Acum că am făcut aceste precizări putem trece la modul în care este utilizat domeniul public. Iar iarna ne oferă cadrul cel mai bun pentru a vedea utilizarea ineficientă a acestuia prin infrastructura stradală dedicată autoturismului.
Să fie clar, la Brașov abordarea „fluidizarea traficului” face ca orice nu este autoturism să fie văzut ca obstacol pentru acesta, fie că e pieton, bicicletă, trotinetă sau transport public.
Fluidizarea traficului înseamnă de fapt circulație cu viteză, care se traduce în siguranță scăzută pentru toți participanții la trafic. Vă las un grafic care explică relația dintre viteză și siguranță. Pe scurt, cu cât viteza este mai mare, cu atât siguranța este mai mică.
Dacă un biciclist este lovit de o mașină la 50 km/h, are doar 10% șanse de supraviețuire, dar la 30 km/h, aceasta crește la aproximativ 90%.
Mai departe să ne uităm la ce ne arată iarna în raport cu infrastructura stradală. O imagine elocventă este de pe Eroilor, porțiunea dintre Modarom și până la stația RATBV de la Dramatic.
Observați lățimea stratului de zăpadă de pe banda întâi. Dacă mai adăugăm lățimea stratului de zăpadă de pe cealaltă parte, din spatele mașinilor parcate, scoatem de jumătate de pistă pentru biciclete. Cam pe toate străzile veți găsi o bandă mai lată sau mai îngustă de zăpadă pe ambele părți.
Cum ar fi dacă pe Eroilor și pe 15 Noiembrie s-ar desființa toate locurile de parcare și în schimb ar fi făcute piste pentru bicicliști și s-ar lărgi trotuarele acolo unde este necesar?
Un element recurent care arată cât de deficitar este realizată infrastructura stradală ține de trecerile de pietoni, unde băltește apa, nu doar iarna. Dar vă las un exemplu al acestor zile.
Ca să vedem ce poate fi făcut, vă las un scurt video al profesorului de mobilitate urbană Marco te Brömmelstroet de la Facultatea de Științe Sociale și Comportamentale, Universitatea din Amsterdam.
Este vorba de o reorganizare a spațiului, pe baza principiilor mobilității urbane, nu pe fluidizarea traficului. În această paradigmă, domeniul public este alocat mai mult pietonilor, bicicletelor și transportului public și mai puțin autoturismelor.
Leave a Reply