Grupul USR pentru Educație solicită ministrului Cîmpeanu retragerea proiectelor de legi pentru educație

Grupul USR pentru Educație solicită Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, retragerea proiectelor de legi pentru educație.
Grupul USR pentru Educație a făcut următoarele precizări: „În urma analizei amănunțite a textelor propunerilor de lege și observând întregul proces de consultare și dezbatere mimată și grăbită, considerăm imperioase următoarele măsuri:
– retragerea celor două proiecte de legi;
– reluarea procesului de elaborare a unei legislații cu adevărat reformatoare și vizionare, cu soluții substanțiale, concrete, la problemele identificate în sistem;
– respectarea întocmai a legislației de tehnică legislativă, în special pentru elaborarea și adoptarea unor legi de asemenea complexitate și importanță;
– organizarea unor dezbateri reale (deschise îmbunătățirilor textelor de lege), tematice aplicate cu actorii din sistem și societatea civilă;
– retragerea persoanelor care au conceput și ghidat total greșit acest proces.

Alături de principalele probleme de proces – fundamentarea precară, dorința evidentă de control a ministerului și mimarea dezbaterilor – punctul nostru de vedere argumentează câteva dintre principalele probleme de fond ale proiectelor de lege:
– Echitatea nu reprezintă o prioritate pentru autori – nu se întrevede dezvoltarea unui sistem de servicii integrate;
– Criza de personal nu este preîntâmpinată, iar profesorii sunt în continuare desconsiderați;
– Elevii și studenții nu sunt beneficiari ai legilor. Abordarea disciplinelor este tratată superficial, cu ambiții mici în evaluarea rezultatelor învățării și a tranziției de la un ciclu la altul;
– Reforma instituțională constă mai degrabă în mascarea sinecurilor, cu desființări de instituții, doar pentru a înființa altele în plus cu aceleași atribuții;
– Rectorii devin permanenți și atotputernici, până la pensie și dincolo de ea;
– Se deschid cu intenție portițe juridice și instituționale pentru plagiatori și falsificatori.

Propunerile ministerului au fost deja respinse de societate, iar multe voci ale experților, elevilor și cadrelor didactice s-au pronunțat împotriva întregului proces, nu doar contra propunerilor de fond.
În final, am reiterat cele 4 direcții strategice ale USR în domeniul educației:
1. educația tratată ca un sistem unitar având în centrul politicilor de educație elevul și studentul;
2. educația ca bază etică a societății
3. un management adevărat la nivelul școlii
4. toții copiii la școală – reducerea abandonului școlare este un obiectiv de țară.”

În scrisoarea depusă la minister, grupul USR pentru Educație își exprimă necesitatea de a lua în considerare o serie de date concrete (pe care ministerul le cunoaște), date care nu pot fi ignorate atunci când avem în vedere reformarea sistemului de învățământ din temelii. Cu titlu de exemplu și fără a avea pretenția să putem înlocui prin acest document ample studii și dezbaterii:
➢ 1 din 3 copii este afectat de sărăcie, practic trebuie să aleagă între haine, mâncare și rechizite
➢ În anul 2020, Conform Institutului Național de Statistică, procentul copiilor între 0-17 ani aflați în sărăcie a crescut de la 23,4% la 30,1%, iar 36,3% dintre copii, adică 1.582.000, se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială
➢ 1 din 4 copii se află în deprivare materială severă, practic trebuie să aleagă între mâncare și haine. Procentul acestora a crescut de la 17,7% la 21,4% în timpul pandemiei
➢ 1 din 5 copii afirmă că li se întâmplă să meargă la culcare deși încă le este foame
➢ Aproximativ 300.000 de copii nu se află în sistemul de învățământ
➢ Rata părăsirii timpurii a școlii de către copiii romi este 77%
➢ 8% dintre românii de la ţară au ales să întrerupă școala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulţi copii, pentru a face faţă cheltuielilor
➢ Șansele ca un copil să abandoneze școala sunt mai mari dacă el crește într-un mediu defavorizat, iar școlile cele mai dezavantajate se află în special în comunități dezavantajate
➢ 58% dintre elevii care au intrat în clasa I acum 12 ani nu s-au înscris la Bacalaureat sau nu l-au promovat în sesiunea vară
➢ Peste 18.000 de elevi nu s-au înscris la Evaluarea Națională în 2022
➢ 88% dintre adulţii din mediul rural au absolvit cel mult o școală postliceală
➢ 62% dintre copiii din mediul rural merg pe jos la școală, iar elevii de liceu petrec aproape dublu mergând spre școală față de ceilalţi copii.