Pentru că suntem într-o perioadă de campanie electorală și materialul discutat mai jos este al unui candidat, voi folosi acest articol pentru a anunța că Litera 9, ca și în anul electoral 2020, a decis să NU ia bani de la partide și candidați în campania pentru alegerile locale din 2024. De altfel, Litera 9 nu a luat niciodată dată bani de la partide și politicieni, așa cum nu a luat niciodată bani de la instituții publice. Litera 9 este singura publicație brașoveană independentă care nu ia bani din astfel de surse.
Dincolo de declarațiile din campania electorală trebuie să ne uităm la propunerile pe care le fac candidații, adică trebuie să ne uităm la ce vor să facă dacă o să câștige Primăria Brașov.
Într-o conferință de presă organizată la sediul PNL, candidatul George Scripcaru și-a prezentat programul pentru Brașov. Văzând proiectele incluse în acest program nu puteam trece cu vederea. Și o să vedeți de ce.
Primele lucruri care mi-au atras atenția în programul pus la dispoziția presei au fost două elemente chiar de pe prima pagină.
„Primar calificat la locul de muncă”. În cazul candidatului George Scripcaru calificarea s-a făcut în politică și birocrație administrativă, nicidecum în a vorbi limba română și pe domeniile de specialitate precum urbanism, mobilitate urbană, transporturi, educație, sănătate etc.
Și chiar dacă a fost abordată și de alții situația educațională a candidatului, ea trebuie readusă în discuție în acest context al calificării. Candidatul George Scripcaru nu și-a publicat niciodată CV-ul. Cu alte cuvinte, nu știm ce liceu a terminat (în spațiul public a apărut diploma de bacalaureat de la Liceul Industrial Hidromecanica), ce facultate a terminat (deși chiar el spunea că este profesor de sport care nu a profesat niciodată, dar care a ajuns primar) și ce locuri de muncă a deținut în perioadele în care nu a fost viceprimar și primar.
Dacă în mandatele în care a fost primar, George Scripcaru a folosit sintagma „fluidizarea traficului”, acum a trecut la „deblocăm Brașovul”. Omul care a blocat Brașovul prin realizarea de infrastructură auto timp de 16 ani (4 mandate) spune că deblochează Brașovul continuând să realizeze infrastructură auto. Sper că observați paradoxul!
Brașov, un oraș pentru trafic auto
Programul făcut public de candidatul George Scripcaru are 24 de pagini, din care 18 sunt dedicate traficului. Scot în evidență termenul trafic deoarece chiar acesta este obiectivul principal al programului său, nu pietonii, nu siguranța, nu un oraș prietenos. Intitulat 20 de soluții pentru trafic, capitolul prezintă proiecte care avantajează traficul auto în detrimentul pietonilor și al altor mijloace de deplasare.
Iată cele 20 de soluții pentru trafic, în ordinea prezentată în program:
1. Ocolitoarea mare a Brașovului
2. Lărgire șosea DN73 spre Cristian
3. Lărgire strada Institutului cu acces în ocolitoare și cartier Avantgarden, ieșire girație Calea Făgărașului
4. Complexul de străzi Cucului-Bazaltului-Carierei-Cărămidăriei și drumul de legătură cu Drumul Poienii
5. Lărgire strasa 13 Decembrie și modernizare strada Narciselor
6. Lărgire șosea DN13 până la Hanul din Ardeal
7. Pasaj auto subteran IC Brătianu (tractorul) – Griviței (zona Dedeman)
8. Pasaj auto suprateran strada De Mijloc – strada Borzești (zona Prodlacta), peste trecerea la nivel cu calea ferată
9. Pasaj pietonal subteran la Micșunica și pasaj rutier hobanat peste calea ferată strada Minerva – Timișul Sec
10. Pasaj hobanat bdul. Gării – cartier Coresi
11. Parcare la Gară și pasaje pietonale subterane pe Gării și Victoriei
12. Parcare subterană Centrul Civic
13. Pasaj pietonal subteran Centrul Civic
14. Parcare subterană Centrul Istoric
15. Tunel de legătură între Centrul Istoric și Cartierul Răcădău
16. Pasaj pietonal subteran Calea București – strada Poienelor
17. Pasaj pietonal subteran Calea București – strada Berzei
18. Resistematizare intersecții Toamnei, Zizinului, Calea București
19. Resistematizare intersecție Saturn cu Uranus
20. Resistematizare intersecție Calea București cu Uranus
Observați abordarea prin aceste proiecte: introducerea pietonilor în subteran, lărgiri de carosabil, parcările din Centrul Istoric și de la Gară, girații noi, poduri auto hobanate și tunel auto. Zero proiecte pentru transport public, zero pentru biciclete, zero pentru pietonalizare.
Din lista de 20 de soluții, trei sunt cu adevărat utile: ocolitoarea mare – care va duce la scoaterea traficului greu și al celor care traversează Brașovul de pe actuala ocolitoare; pasajul pietonal subteran la Micșunica – pe sub calea ferată; pasajul auto subteran pe sub calea ferată care leagă Tractorul nou de zona Dedeman.
Practic, Brașovul, cu George Scripcaru primar, rămâne prizonier al unei abordări a anilor ’50, abordare care a distrus multe orașe și care omoară oameni pe drumurile publice.
Conceptul de mobilitate urbană, care este astăzi larg utilizat în declarații, dar neînțeles de politicieni și de mulți specialiști în infrastructură, propune o schimbare a priorităților. În acest concept, autoturismul este pus la coada priorităților, iar pietonul, bicicleta și transportul public devin obligații prioritare. Acest lucru trebuie să se reflecte și în prioritățile de investiții, adică în proiecte care propun realizarea de infrastructură pentru cele trei categorii menționate. Se știe că realizarea de infrastructură auto va promova utilizarea autoturismului și atragerea de trafic. Acest lucru înseamnă siguranță scăzută, aglomerație, poluare aer și fonică, dar și spații urbane ostile, neatractive.
Leave a Reply