„Apreciem efortul depus de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” pentru realizarea recensământului genetic al populației de urs brun din România. Considerăm că acest studiu reprezintă un pas necesar pentru o mai bună înțelegere a statutului speciei și pentru fundamentarea deciziilor de management. Însă eforturile nu trebuie să se oprească aici.”
Fundația Conservation Carpathia
Este esențial ca aceste date noi să se transforme în soluții reale pentru comunitățile afectate de conflictele om–urs, astfel încât siguranța oamenilor să fie o realitate, iar populația de urs brun să aibă un viitor pe termen lung. România dispune deja de un cadru legislativ care prevede măsuri de prevenție și intervenție în cazul urșilor problemă. Cu toate acestea, există în continuare incertitudini privind măsura în care aceste prevederi sunt aplicate integral și eficient în teren.
În acest context, considerăm necesară o evaluare transparentă a modului în care cotele existente de prevenție și intervenție au fost utilizate și a impactului acestora, înainte de a lua decizii privind modificarea lor. Liderii politici de astăzi trebuie să evalueze dacă mecanismele legislative și capacitățile instituționale sunt suficiente pentru a apăra interesele persoanelor care trăiesc în apropierea habitatelor urșilor. De asemenea, ne așteptăm ca liderii politici să înceteze să mai plaseze responsabilitatea exclusiv pe seama vânătorilor ca soluție pentru reducerea conflictelor, întrucât interesele acestora diferă de cele ale comunităților locale.
În situația în care se constată că mecanismele actualele nu sunt suficiente pentru gestionarea urșilor problemă, susținem ajustarea punctuală și responsabilă a cotelor de intervenție, strict prin extragerea acelor urși care generează riscuri reale și recurente. O astfel de abordare ar reduce pagubele din gospodării și ar crește siguranța celor care frecventează zone cunoscute pentru prezența urșilor habituați (de exemplu, Transfăgărășan, Lepșa), fără a pune în pericol populația de urs brun la nivel național.
Credem că orice decizie privind managementul acestei specii trebuie să fie echilibrată și aplicată consecvent, astfel încât să nu abandoneze interesele oamenilor, precum securitatea și un nivel de trai decent și nici să conducă la efecte negative pe termen lung asupra populației de urs brun din Carpații României. Ne menținem poziția conform căreia vânătoarea sportivă sau vânătoarea de trofee la ursul brun nu reprezintă o garanție pentru reducerea numărului de conflicte între oameni și urși în zonele rurale. În opinia noastră, doar gestionarea responsabilă, și acolo unde este necesar eliminarea urșilor care generează probleme în comunități și în preajma acestora, poate contribui la reducerea conflictelor între oameni și urși, cu condiția ca, în paralel, sursele de atracție din interiorul și din proximitatea comunităților, să fie reduse cât mai mult posibil.
Nu există dovezi științifice că eliminarea masculilor mari ca trofee are un efect pozitiv asupra reducerii numărului de conflicte; în schimb există dovezi științifice care arată că eliminarea masculilor mari destabilizează populația de urși.
De asemenea, considerăm că este absolut necesară eliminarea, din lege și din practică, pe termen mediu și lung, a surselor de hrană pentru urși (gunoaie, deșeuri animale, hrănire complementară în scop cinegetic), altele decât cele dobândite direct de aceștia din ecosistemele naturale sau bioculturale (pădure, gol alpin, pășuni, livezi abandonate). Aplicarea acestei măsuri previne habituarea (obișnuirea urșilor cu prezența oamenilor și cu hrana oferită de aceștia), scade dependența lor de om și poate opri creșterea artificială a ratei de reproducere a speciei urs.
Încurajăm, totodată, pe specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, să publice estimarea mărimii populației de urs sub forma unui articol științific validat prin recenzare anonimă internațională.
O astfel de abordare ar permite evaluarea corectă și obiectivă a studiului, cu atât mai mult cu cât este finanțat din fonduri publice, și ar consolida încrederea în rezultatele obținute.
Subliniem faptul că cifrele prezentate cu privire la populația de urși sunt doar un punct de pornire și nu pot fi comparate cu datele anterioare, ceea ce le limitează semnificația studiului, respectiv modul în care aceste date sunt utilizate în deciziile și politicile publice.
Pentru ca acest proces, început cu prezentul studiu, să sprijine cu adevărat cele mai bune practici și eforturile de coexistență între oameni și urși, metodele trebuie să fie replicabile și transparente.
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 28.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud estul Carpaților Meridionali, achiziționându-le cu scop de conservare, a plantat peste 4,5 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.
Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.
Foto: Fundația Conservation Carpathia


Leave a Reply