Efectul lipsei de competență în presă, un exemplu din lumea politică

Pe 4 aprilie am publicat articolul Un exemplu care arată lipsa de competență în presa românească, în care prezentam un articol și preluările aceluia, prin care arătam lipsa de competență a jurnaliștilor, care au scris și care au preluat articolul sursă. Am sesizat că articolul sursă conține multe inadvertențe cu privire la conceptul de mobilitate urbană, dar mai grav este faptul că așează mobilitatea urbană ca fiind o teorie conspiraționistă și care aduce restrângeri ale libertăților. În cazul acesta, vorbim de promovarea unui discurs naționalist, extremist, populist.

Și acum să vedem efectele pe care le poate avea un articol, publicat și apoi preluat, fără o analiză critică, fără puncte de vedere de la specialiști și fără competență pe domeniu din partea jurnaliștilor. Vă prezint un exemplu de efect, de discurs naționalist, extremist, populist, preluat de o persoană care este președinta unui partid, discurs care folosește un articol-preluare pentru a justifica mai departe un astfel de discurs.

Tipul acesta de discurs alimentează discriminarea și sentimentul de ură față de ceva sau de cineva.

Pe 7 aprilie, Adela Mîrza posta pe profilul de Facebook următoarea poziție cu privire la mobilitatea urbană:

„Prostia numită mobilitate urbană “orașul de 15 minute” este un concept pe cât de socialist pe atât de nesustenabil căci îngrădește libertatea de mișcare, de proprietate.
Mai țineți minte duminicile cu soț și fără soț?
Exact asta e și acum. Vezi Doamne, salvăm planeta!
Dacă este menit doar să fluidizeze traficul ar fi ok. Dar mă tem că e despre limitarea mașinilor personale (dreptul la proprietate), despre libertatea de mișcare. Dacă vrei să ieși din districtul sau zona ta va trebui să plătești. Doar bogații vor putea călători oriunde, cei săraci vor rămâne în ghetourile lor. (discriminare)
Minunata lume noua ni se pregătește sub ochii noștri îmbrăcată în salvaționism și ecologismul exacerbat!
#EcoMarxism
#neuronulobosit”

Iar în comentarii făcea trimitere tocmai la unul dintre articolele preluate, spunând: „Doar un exemplu. Sunt zeci pe acest subiect. Eu zic sa mai studiați si discutam. Nimic “bun” nu poate ieși din îngrădirea unor drepturi fundamentale. Asa s-a născut și comunismul.”

Articolul la care face trimitere Adela Mîrza a fost publicat de Bună Ziua Brașov sub titlul Se pune în practică utopia numită „Oraşe de 15 minute”?

Adela Mîrza înțelege din mobilitatea urbană, prin condeiul articolului preluat, că se restricționează libertatea de mișcare, proprietatea și că o să existe obligația de a renunța la mașina personală. Este cât se poate de greșită înțelegerea aceasta. Mobilitatea urbană nu aduce aceste restricții.

Intenția prin legea mobilității urbane este aceea ca administrațiile publice să investească cu prioritate în transport public, în biciclete și în spații pietonale, astfel încât omul să aibă alternative de deplasare și în felul acesta să folosească mai puțin autoturismul personal în interiorul orașului. În final, alegerea cu ce se deplasează este a omului. Dar o să revin cu un articol mai amplu pe ce înseamnă mobilitate urbană.

În continuare, ne uităm la efectele publicării unor articole care promovează și alimentează un discurs naționalist, extremist, populist. Și redau comentariile lăsate de oameni la cele patru publicații care au scris și preluat articolul cu pricina.

Prin comentarii vedem cum persoane cu discurs naționalist și extremist își găsesc confirmări și își alimentează percepția și discursul proprii.

Mai departe, ne uităm la numărul de distribuiri la postările făcute pe Facebook de Adela Mîrzu, pe profilul său și pe pagina partidul Alternativa Dreaptă. Pe profilul său, postarea are 74 de distribuiri la data de 9 aprilie 2023, ora 12:30. Pe pagina partidului, postarea are 86 de distribuiri la data de 9 aprilie 2023, ora 12:30.

Este modalitatea prin care discursul naționalist, extremist este multiplicat, creând o imagine complet nefavorabilă și falsă conceptului de mobilitate urbană. Iar la baza multiplicării acestui tip de discurs stă jurnalismul lipsit de competență, jurnalismul lipsit de responsabilitate, jurnalismul de trafic.

În final, ne uităm la Adela Mîrza, cine este, ce valori are și ce traiectorie politică a avut în ultimii 10 ani.

Adela Mîrza este la momentul publicării acestui articol președinta partidului Alternativa Dreaptă.

După cum scrie în scurta descriere de mai sus, Adela Mîrza a trecut prin trei partide: Noua Republică, M10 și Alternativa Dreaptă. Noua Republică a fost o formațiune politică naționalistă condusă de Mihail Neamțu, bine cunoscut pentru discursuri cu elemente de extremism: ură și homofobie.

Pe lângă asocierea cu Mihail Neamțu, Adela Mîrza a mai avut asocieri cu Adrian Papahagi, și el cunoscut pentru discursuri cu elemente de extremism: ură și homofobie, dar și cu Robert Turcescu, cel care a fost parlamentar în mandatul 2016-2020 din partea PMP (Mihai Neamțu era vicepreședinte al PMP) și care a participat la nunta lui George Simion, împreună cu Dan Diaconescu, Victor Ciutacu și Mirel Palada.

Trecerea pe la M10 după Noua Republică și apoi trecerea la Alternativa Dreaptă arată și traseismul politic, M10 nefiind un partid fondat pe valori naționalist, extremiste, așa cum sunt celelalte două.

Aceste asocieri arată valorile pe care le are Adela Mîrza. În manifestul partidului Alternativa Dreaptă scrie „…să clădim împreună o alternativă cuprinzătoare și credibilă, întemeiată pe valorile și abordările creștin-democrate și ale dreptei conservatoare, pe care noi le considerăm a fi cele temeinice și adecvate pentru o astfel de construcție.”

La Adela Mîrza se regăsește și conservatorismul trumpist.

Și dacă nu sunt clare valorile promovate de Adela Mîrza, mai adaugă antivaccinismul și poziția împotriva educației sexuale, spunând despre aceasta că este pornografie.

Toate aceste derapaje ale conservatorismului-naționalist, extremist vin în contradicție chiar și cu Constituția României, nu doar cu drepturile omului:

Titlul I – Principii generale

Articolul 4 – Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 6 – Dreptul la identitate
(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.

TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

Articolul 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Articolul 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului
(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

Articolul 30 – Libertatea de exprimare
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Un exemplu care arată lipsa de competență în presa românească