Festivalul AFECT a oferit Brașovului trei zile (22 – 24 august 2025) de explorare emoțională, cu o gamă largă de ateliere și întâlniri cu specialiști care reușesc să pună în perspectivă relațiile noastre cu diferitele emoții și stări pe care le putem întâlni de-a lungul vieții.
Pornind de la atelierul intitulat „Gânduri automate, reacții emoționale și restructurare cognitivă”, am avut o discuție despre relația gânduri-emoții-comportament cu facilitatoarea Alice Donea, psihoterapeut.
Acesta este al treilea articol pe care îl scriem ca urmare a discuțiilor avute cu specialiști invitați ai Festivalului AFECT. Vă invităm să le citiți și pe primele două: Efectele AFECT | Abandonul. Ne poate salva memoria de umbrele trecutului nostru? – pornind de la discuția avută cu Oana Drăgulinescu și Gabriela Dumitriu și Efectele AFECT | Starea de bine. Ce înseamnă pentru mine să-mi fie bine? – pornind de la discuția avută cu Florentina Palada.
În interacțiunea dintre gânduri, emoții și comportamente, orice modificare care apare la una dintre acestea trei va avea influență și asupra celorlalte două.
„În primul rând, gândurile sunt cele care dau sens unui anumit eveniment, gânduri care se împart în două categorii. Avem gândurile funcționale, adică cele care ne sunt de ajutor și gândurile disfuncționale, cele care ne provoacă disfuncții. Ele mai poartă denumirea și de gânduri automate negative. În baza acestor gânduri, noi vom vom avea o anumită paletă de emoții, care pot fi cu o conotație pozitivă sau cu o conotație negativă”, spune Alice Donea.
Dacă privim modelul lui Albert Ellis, recomandat de interlocutoarea noastră, putem analiza această triadă în felul următor: avem un eveniment declanșator în baza căruia ne formăm credințe sau gânduri și, mai departe, apar consecințele – emoții și comportamente. Nu evenimentul în sine va produce emoția, ci interpretarea lui. De exemplu, dacă atunci când am eșuat mă gândesc/cred că nu sunt bun de nimic, această interpretare mă va face să am emoții negative, de tristețe și voi ajunge să mă comport în consecință (mă retrag/mă izolez, renunț, voi deveni pasiv etc.). Pe de altă parte, dacă voi interpreta eșecul meu diferit, dacă îmi voi schimba practic gândurile (am greșit, dar pot învăța din asta), emoțiile mele vor fi pozitive, iar comportamentul meu va deveni unul activ (voi căuta sprijin, voi încerca noi metode, voi avea încredere că pot reuși etc.). Astfel, conform teoriei lui Ellis, dacă vom lucra asupra credințelor și gândurilor noastre, vom putea influența emoțiile pe care le avem și, mai departe, comportamentele.
Am încercat să privim cele trei concepte și dintr-o perspectivă sociologică și putem și din acest unghi să analizăm subiectul în mod similar, într-o conexiune între nivelul micro și macro. De exemplu, interacționismul simbolic formulat de Mead și Blumer pleacă de la premisa că oamenii acționează pe baza sensurilor pe care aceștia le atribuie lucrurilor sau situațiilor, sensuri care iau naștere din interacțiunea socială și care se modifică permanent prin procese de interacțiune interpretativă. Astfel, nu obiectele sau situațiile în sine determină comportamentul, ci înțelesul pe care oamenii îl construiesc despre ele. Emoțiile și acțiunile noastre sunt ghidate de aceste interpretări și înțelesuri, iar la nivel macro, cultura națională oferă un cadru de referință prin care oamenii dau sens realității sociale. Astfel, cultura influențează în profunzime modul în care interpretăm situațiile și, implicit, emoțiile și comportamentele noastre în context social.
Deși mergem de obicei pe ideea că gândul precede emoția și comportamentul, de multe ori și comportamentul poate, la rândul lui, să genereze o suită de gânduri; de aceea cele trei sunt mai degrabă interconectate, ne explică Alice Donea.
***
Alice Donea, psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală și hipnoterapie, cu specializare și în consiliere școlară și vocațională, trainer și speaker. Ca psihoterapeut, aceasta este specializată în tulburări de somn, gestionare emoțională, hipnoză ericksoniană, gestionarea stresului, restructurare cognitivă, reactivare comportamentală etc.
Prezentarea invitatei la Festivalul AFECT este preluat[ de pe site-ul festivalului. De asemenea, discuția a fost posibilă prin facilitarea de către Camelia Clem, președinta Fundației HERA, organizatoarea Festivalului AFECT.
Despre AFECT găsiți detalii în articolul de mai jos.
Articol realizat împreună cu Mihai Tatu.
Imagine generată cu AI
Leave a Reply