Un material scris de Bogdan Antonescu pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Dr. Bogdan Antonescu este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este lector în cadrul Facultății de Fizică (Universitatea din București) și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În prezent conduce proiectul „Extreme weather events in the future climate of Romania” (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului— https://www.climex.ro/.
Creșterea temperaturii medii globale combinată, combinată cu creșterea numărului de valuri de căldură și orașe de beton și asfalt creează un mediu extrem de ostil bunăstării și sănătății noastre.
Când corpul uman nu poate menține o temperatură internă optimă din cauza condițiilor extreme din mediu înconjurător apare stresul termic. Acesta duce la diferite probleme de sănătate de la disconfort minor până la afecțiuni grave sau chiar deces. În ultimii ani, stresului termic a devenit o preocupare tot mai accentuată, în special în contextul valurilor prelungite de căldură care au afectat Europa.
Temperaturile extreme, nu doar că pun la încercare confortul nostru zilnic, dar au și un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării generale. Desigur că valori foarte ridicate ale temperaturii și valuri de căldură au fost observate și în trecut, însă cea ce observăm acum este combinația dintre variabilitatea naturală și schimbările climatice. Astfel, schimbările climatice contribuie la creșterea frecvenței, intensității și duratei valurilor de căldură, amplificând astfel riscurile asociate stresului termic.
Începând cu 1940, numărul de ore cu stres termic a crescu în aproape toate regiunile României cu excepția regiunilor montane. În anumite regiuni, de exemplu, sudul României, această creștere este 1,8 ore pe an în perioada 1940–2023.
Trendul în numărul de ore cu stres termic între 1940–2023. Valorile cu roșu indică o creștere, iar cele cu albastru o descreștere (sau faptul că în zona respectivă nu există un trend). Zone marcare cu un punct alb, sunt zonele în care trendul observat este semnificativ din punct de vedere statistic. Stresul termica fost definit utilizând indicele biometeorologic Universal Thermal Climate Index (UTCI). Numărul de ore cu stres termic se referă la numărul de ore în care UTCI a avut valori mai mare de 32°C reprezentând categoriile de stres termic intens, foarte intens și extrem.
Cele mai afectate regiuni din punct de vedere al stresului termic sunt sudul și vestul României. În aceste regiuni sunt observate valori medii anuale de peste 350 de ore cu stres termic(aproximativ două săptămâni pe an în medie). În celelalte regiuni ale României, cu excepția celor montane, sunt observate în medie mai puțin de 200 de ore pe an.
Valorile medie anuale ale numărului de ore cu stres termic între 1940–2023. Stresul termic a fost definit utilizând indicele biometeorologic Universal Thermal Climate Index (UTCI). Numărul de ore cu stres termic se referă la numărul de ore în care UTCIa avut valori mai mare de 32°C reprezentând categoriile de stres termic intens, foarte intens și extrem.
Stresul termic are un impact mai mare în orașe din cauza efectului de insulă termică urbană. Materialele de construcție precum betonul și asfaltul absorb și rețin căldura, iar lipsa vegetației împiedică răcirea naturală a aerului. Activitatea umană intensă și densitatea marea populației contribuie suplimentar la creșterea temperaturilor. Acest fenomen duce la probleme de sănătate, afectează productivitatea muncii și crește costurile de răcire a locuințelor.
Dar ce este de fapt stresul termic?
Acesta apare atunci când corpul uman nu poate menține o temperatură internă optimă din cauza condițiilor extreme din mediu înconjurător. Aceasta duce la diferite probleme de sănătate de la disconfort minor până la afecțiuni grave sau chiar deces. Stresul termic poate fi măsurat utilizând diferiți indici biometeorologici. UTCI (UniversalThermal Climate Index) este un dintre indicii folosiți pentru a evalua stresul termic resimțit de o persoană în aer liber. UTCI măsură impactul combinat al temperaturii aerului, umidității, vitezei vântului și radiației solare asupra confortului termic uman.
Reprezentarea schematică a principalilor factori care afectează stresul termic și care sunt inclușiîn calculul indicelului biometeorologic UTCI
Este clar din ceea ce observăm în ultimi ani la nivel global că stresul termic are un impact asupra sănătății din ce în ce mai crescut în contextul schimbărilor climatice.
Schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură(mai frecvente, mai intense și cu durată mai mare), înseamnă o expunere mai mare a persoanelor la riscuri semnificative. Stresul termic poate afecta pe oricine, dar grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, copiii mici, persoanele cu boli cronice și cei care lucrează în aer liber, sunt mai expuse. Conștientizarea și educarea publicului despre riscurile asociate stresului termic și măsurile de prevenire sunt esențiale pentru reducerea incidenței și severității afecțiunilor legate de stresul termic.
În plus, înțelegerea acestui fenomen ajută la dezvoltarea și implementarea de politici publice eficiente, cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii urbane pentru a reduce efectul de insulă de căldură, crearea de spații verzi și răcirea urbană, precum și planificarea sistemelor de avertizare și răspuns în situații de urgență. În cele din urmă, aducerea în discuție a acestui subiect sensibilizează comunitatea și stimulează acțiuni concrete pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, protejând astfel sănătatea și bunăstarea populației.
Leave a Reply