Două instituții publice, două situații diferite. Buletinele de analiză DSP arată prezența bacteriilor în apa din municipiul Brașov, cele ale Companiei Apa arată că nu există bacterii în apă

2022 este anul în care au ieșit la suprafață problemele cu apa potabilă la nivelul județeului Brașov, situație cunoscută de autorități. În articolele trecute am văzut situația din câteva localități din județ. În acest articol ne uităm la situația din municipiul Brașov, aferentă anului 2022.

Raportul județean al calității apei potabile aferent anului 2021, publicat de DSP Brașov în 2022 arăta o situație îngrijorătoare cu privire la apa potabilă din județul Brașov. Raportul arată că mai multe localități au rețele neconforme. Acest lucru înseamnă că la analize au reieșit parametri microbiologici: E.Coli și Enterococi. Vedeți situația în articolul publicat în 16 august 2022.

Întrucât situația municipiului Brașov nu reieșea clar din raport, am cerut DSP Brașov o serie de informații.

Astfel, sursele de apă pentru UAT Brașov și zonele pe care le deservesc sunt:

  • Lac asumulare Tărlung: apă de suprafață. Zone deservite: Zona centrală, Șchei (parțial), Bartolomeu (parțial), Stupini (parțial), Griviței, Triaj, Bdul Vlahuță, Zona Tractorul.
  • Captări izvoare Răcădău: apă de profunzime. Zona deservită: Răcădău.
  • Captări izvoare Solomon: apă de profunzime. Zona deservită: Șchei (parțial).
  • Captări izvoare Ciucaș: apă de profunzime. Zone deservite: Fabrica de Bere, Calea București (de la Fabrica de Bere până la Tabăra Școlari DN1), Calea București (zona spre oraș Predeal), Zona Spitalul Sf. Constantin, Noua-Dârste, str. Cireșului, str. A. Bârseanu, str. I. Meșotă.
  • Foraje CABv SA – Ghimbav: front – apă de profunzime. Zone deservite: Zona de joasă presiune a mun. Brașov, cartier Bartolomeu Nord (zona cartier Avantgarden), cartier Bartolomeu Vechi (partea stângă – străzile Lungă, Carierei, 8 Martie, Horia, Cloșca, Crișan și Calea Făgărașului), Zona de joasă presiune a cartierului Stupini (str. Plugarilor, zona SEAU Brașov), zona Bellevue, Zona Horia – Șoimului, Zona Warte.
  • Foraje Măgurele: apă de profunzime. Zone deservite: Zona Poiana Mică, Stațiunea Poiana Brașov.
  • Foraje Flavus Investiții: apă de profunzime. Zona deservită: Platforma economică Coresi Brașov.

În municipiul Brașov sunt doi operatori de apă, Flavus Investiții SA care operează sursa de apă Foraje Flavus Investiții și Compania APA SA Brașov care operează celelalte surse de apă.

Instalațiile de tratare aferente surselor de apă sunt cele din tabelul următor.

Iar în tabelul următor regăsiți punctele de prelevare a probelor de apă potabilă.

Pe partea de Autorizații Sanitare de Funcționare, patru surse de apă au Autorizația emisă, iar la celelalte trei este în curs de emitere – ZAP Uzina Tărlung, ZAP Foraje CABv SA și ZAP Foraje Măgurele. Cu precizarea Companiei Apa că pentru ZAP Uzina Tărlung autorizația a fost obținută în 17.11.2022.

Problemele/motivele întâmpinate în vederea emiterii Autorizațiilor Sanitare de Funcționare sunt trecute în tabelul următor.

În afara datelor prezentate mai sus, am cerut și buletinele de analiză pentru anii 2018, 2019 I, 2019 II, 2020, 2021 și 2022.

Între buletinele de analiză din 2022 (perioada ianuarie – august) regăsim 20 care arată prezența parametrilor microbiologici: escherichia coli, enterococi, dar și depășiri ale nivelului maxim de clor rezidual admis sau situații în care nu a putut fi identificat clorul rezidual în apă, fiind sub limita minimă admisă de 0.07 mg/l.

Cele 20 de buletine de analize arată probleme la 5 din cele 7 surse de apă potabilă pentru UAT Brașov: ZAP 3 Solomon, ZAP 1 Uzina Tărlung, ZAP 8 Măgurele, ZAP 10 Rulmentul și ZAP 2 Răcădău. Din cele cinci surse, la trei apar cele mai multe probleme: Solomon, Uzina Tărlung și Măgurele.

Trebuie precizat că probele au fost prelevate la ieșirea din stație.

Din cele 20 de buletine, 5 arată prezența parametrilor microbiologici, escherichia coli și enterococci, 8 arată depășiri ale nivelului maxim de clor rezidual admis, iar 8 arată <LOQ. Acest lucru înseamnă că valoarea clorului nu a putut fi măsurată cu precizie, dar care este sub nivelul de 0.07 mg/l, adică sub limita minimă admisă.

Pentru depășirile cu clor, Compania Apa face următoarele precizări: „la ieșirea apei din Uzina de Apă Târlung-BC 1 pentru Brașov, este normal ca valoarea clorului rezidual să fie mai mare de 0,5 mg/l, deoarece distanța până rezervoarele de înmagazinare situate în Dealul Melcilor este de 15 kilometri. Clorul rezidual se consumă pe măsură ce realizează dezinfecția în rețea. Valoarea clorului rezidual la consumator se situează între 0,1 mg/l – 0,5 mg/l, pentru a asigura dezinfecția apei. Această explicație se aplică pentru oricare din punctele de prelevare, cum ar fi cel de la Măgurele, de unde apa ajunge în alte rezervoare de înmagazinare.”

În ceea ce privește prezența factorilor microbiologici în cele 5 buletine de analiză ale DSP Brașov, Compania Apa nu a făcut precizări, dar spune că „vă asigurăm că apa potabilă tratată și distribuită în Municipiul Brașov de către Compania Apa Brașov se încadrează în concentrațiile maxim admisibile conform legii 458/2002 – Legea Calității apei potabile.”. Nici în cazul situațiilor în care clorul figura sub nivelul minim admis, Compania Apa nu a făcut precizări.

Pentru comparație, Compania Apa a pus la dispoziție 20 de buletine de analize, având aceleași puncte de prelevare ca la buletinele DSP Brașov, dar din care reiese că nu există factori microbiologici în apă.

Așadar, conform DSP Brașov există factori microbiologici (escherichia coli și enterococci), iar conform Companiei Apa acești factori microbiologici nu există. Și închid întrebările: cine are dreptate sau cine greșește? Consumatorii, populația pe cine crede?

Leave a Reply

Your email address will not be published.