O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită. Cele mai puțin utilizate surse de informare pentru elevi sunt sunt presa scrisă, radioul și presa online.
Sunt două dintre concluziile studiului „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Studiul este o radiografie a peisajului informațional pe care copiii și tinerii din România cu vârste cuprinse între 9 și 19 ani îl navighează, dar și a modului în care aceștia interacționează cu informația. Studiul prezintă obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, tipurile de activități preferate de elevi și sursele în care copiii și tinerii au încredere. Cercetarea a fost elaborată în perioada ianuarie – septembrie 2024. În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi. Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și studiul are un nivel de încredere de 95%.
Potrivit studiului, cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube. Elevii de clasa a III-a și a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, Whatsapp și Roblox. ChatGPT este instrumentul de inteligență artificială (IA) cel mai cunoscut și cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât și al celor de gimnaziu.
Subiectele despre care elevii se consideră mult sau foarte mult informați sunt: trendurile și memele de pe rețelele sociale, sănătate, pop culture, influencerii și comunitățile online, educație și sport. Subiectele despre care elevii de liceu și gimnaziu consideră că nu sunt deloc sau sunt foarte puțin informați sunt: politica din țară, alegerile din 2024 în România și politica din străinătate.
„Finalul anului 2024 a arătat încă o dată cât de important este ca cetățenii României să aibă competențe care să le permită să distingă între fapte și opinii, să înțeleagă mecanismele de funcționare ale rețelelor sociale, tehnicile de persuasiune, să fie conștienți de rolul persuasiv pe care îl joacă influencerii în comunicarea publică și să poată face minime verificări ale informațiilor care ajung la ei,” explică Cristina Lupu, directoarea executivă a CJI, în introducerea studiului.
Studiul arată și că 6 din 10 elevi de liceu cred că o informație este adevărată dacă le confirmă ceea ce știau deja. „Biasul de confirmare este probabil una dintre cele mai întâlnite erori logice inclusiv la noi, adulții. Dacă ne dăm seama cum ne influențează biasurile, putem să recunoaștem mai ușor și mesajele care încearcă să ne inducă în eroare. Rezultatele acestui studiu sunt valoroase pentru noi la CJI când gândim programele de formare pentru profesori și elevi. Ne confirmă cât de important este să continuăm să discutăm cu elevii și profesorii care trec prin cursurile noastre despre subiecte precum biasurile, veridicitatea surselor și rolul jurnalismului”, explică Cristina Lupu.
Când vine vorba de verificarea informațiilor, opt din zece elevi de liceu și cinci din zece elevi de gimnaziu declară că acordă atenție sursei informațiilor. Totuși, pentru majoritatea, acest proces de verificare se limitează la consultarea mai multor surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea acestora. Un alt aspect important la acest capitol, care reiese din studiu, este că profesorii ocupă unul dintre primele locuri atunci când vine vorba de persoanele la care copiii merg pentru a verifica informații.
„Educația media făcută în școală contribuie la construirea unui mediu informațional mai sănătos. Da, tinerii trebuie învățați despre pericolele internetului – dezinformare, bullying, revenge porn, adicție; dar trebuie să învețe și despre cum îl pot folosi în mod creativ”, spune Cristina Lupu.
Studiul este disponibil pe site-ul CJI. O discuție despre rezultatele studiului, dar și o analiză a motivelor din spate este disponibilă pe canalul de YouTube al CJI.
Internetul: acces și obiceiuri de utilizare
95,7% dintre elevii de liceu, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi.
Elevii de liceu și gimnaziu folosesc cel mai mult internetul pentru a comunica cu prietenii, familia sau cu alte persoane pe rețelele sociale și pentru a urmări conținut media pe rețelele sociale. Toți elevii consumă mai mult conținut de pe rețelele sociale, decât postează conținut.
ChatGPT este instrumentul de inteligență artificială cel mai cunoscut și cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât și al celor de gimnaziu.
Rețelele sociale: obiceiuri de utilizare
Cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, WhatsApp, TikTok și YouTube.
Elevii distribuie online conținut media creat de alții într-o mică măsură, mai mult pe Instagram decât pe TikTok și fac asta de cele mai multe ori prin mesaje private, către prietenii lor, mai ales dacă ei consideră că este un conținut amuzant sau care poate fi de interes pentru aceștia.
Majoritatea elevilor nu postează conținut pe TikTok – doar doi din zece elevi de liceu și de gimnaziu spun că fac acest lucru.
Doar 2,2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a afirmă că nu au cont pe nicio platformă sau rețea socială. Doar 29% afirmă că știu să dea report postărilor care îi sperie, supără sau deranjează și 28% știu să seteze conturile să fie private sau disponibile doar pentru prieteni/familie.
Influencerii și creatorii de conținut preferați ai elevilor
Din totalitatea răspunsurilor primite la întrebarea folosită (270), există cel puțin 170 de menționări unice, din care reiese că există o foarte mare diversitate a creatorilor de conținut pe care elevii de liceu îi urmăresc, conturându-se astfel o cultură a micro-influencerilor în funcție de domeniile de interes (muzică, gaming, modeling etc.)
Obiceiuri de informare și relația cu mass-media
Atât elevii de liceu, cât și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează.
Pentru elevii de liceu, după discuțiile cu prietenii sau familia, podcasturile (25,9%) și influencerii care abordează știrile zilei sau ale săptămânii (19,6%) reprezintă cele mai frecvent utilizate surse de informare, fiind urmărite zilnic timp de două ore sau mai mult.
Cele mai puțin utilizate surse de informare pentru elevi sunt sunt:
- presa scrisă (ziare și reviste) – opt din 10 elevi de liceu și de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă;
- radioul – aproape șapte din 10 elevi de liceu și de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă;
- presa online – peste șase din 10 elevi de liceu și opt din 10 elevi de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă.
Haosul informațional: Cum se raportează elevii la informațiile false
Elevii de liceu spun că cel mai des întâlnesc informații false în online despre viața vedetelor/influencerilor (17%), crize umanitare (15%) sau politică (15%). Spre deosebire de aceștia, elevii de gimnaziu par să nu identifice neapărat domenii sau subiecte generale despre care circulă informații false.
Primele trei criterii conform cărora elevii de liceu decid dacă o informație este adevărată sunt: faptul că informația confirmă ceea ce știau deja despre subiect (58,9%); faptul că informația apare în mai multe surse (56,6%); faptul că pot identifica sursa sau autorul informației (47%).
Cinci din 10 elevi de liceu nu fac nimic atunci când identifică o informație falsă și aproape trei din 10 spun că dau report unei postări ce conține informații false. Din discuțiile de grup reiese faptul că elevii sunt mai predispuși să semnaleze prietenilor, familiei sau apropiaților faptul că o informație este falsă, decât să posteze public despre asta pe rețelele sociale.
Grafice: Edit Gyenge
Copyright: Centrul pentru Jurnalism Independent
Leave a Reply