După decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Danileț, în care a stabilit că judecătorii au dreptul să se exprime public atunci când sunt în joc democrația, statul de drept sau funcționarea justiției, atât timp cât nu instigă la ură, violență sau nu afectează concret imparțialitatea justiției, la Curtea de Apel Brașov a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor acestei instanţe. În cadrul Adunării au fost luate două hotărâri:
Adunarea Generală, la care au participat un număr de 37 de judecători din cei 41 de judecători din cadrul instanţei, a dezbătut conformitatea cadrului legislativ existent cu necesitatea garantării şi protejării independenţei judecătorilor şi a libertăţii de exprimare a acestora.
După dezbateri, Adunarea Generală, cu o largă majoritate, a adoptat următoarea hotărâre:
I. Susţinerea libertăţii de exprimare a judecătorilor în spațiul public, garantată conform standardului consacrat prin art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, componentă a principiul independenţei judecătorilor, fără adoptarea unor măsuri cu efect descurajant din perspectiva exercitării acestei libertăţi.
Exercitarea libertății de exprimare include respectarea dreptului de a primi informații atât al publicului larg, cât și al judecătorilor, în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar, în ansamblul său, astfel că se impune, de fiecare dată, o reacţie promptă a instituţiilor abilitate, în sensul verificării neregulilor sesizate şi asigurarea transparenţei rezultatelor acestor verificări.
II. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii în vederea analizării oportunităţii punerii în dezbaterea corpului profesional, prin mecanismele legale de consultare (adunările generale), a cadrului legislativ existent (Legea nr. 303/2022, Legea nr. 304/2022 şi Legea nr. 305/2022) cu privire la dispoziţiile legale care pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor, în legătură cu:
– promovarea efectivă a judecătorilor la tribunale, tribunale specializate, curți de apel;
– promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;
– numirea în funcţii de conducere la instanţe;
– componenţa şi atribuţiile colegiului de conducere;
– delegarea şi detașarea judecătorilor;
– procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;
– durata cursurilor de formare profesională inițială a judecătorilor la INM şi derularea activităţii de către judecătorii stagiari;
– inexistenţa unei soluţii legislative privitoare la echilibrarea volumului de activitate;
– lipsa unei dispoziţii legale de asigurare a transparenţei modificărilor compunerilor completurilor de judecată în cursul soluţionării procesului, prin depunerea la dosarul cauzei a actului administrativ prin care s-a dispus această modificare.
Modul de reglementare actual a celor de mai sus permite să se ajungă la situaţia ca puterea de decizie cu privire la aspecte importante care ţin de funcţionarea sistemului judiciar şi, în final, de independenţa judecătorului, să aparţină unui număr redus de persoane.
Foto: Curtea de Apel Brașov
Leave a Reply