Un material Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Raport: „Criza climatică nu schimbă doar planeta – schimbă copiii”
De 1 iunie ne uităm la felul în care sunt influențați copiii de schimbare climatice, prin indexul de riscuri climatice al UNICEF, care arată că un miliard de copii sunt riscant de expuși la impactul schimbărilor climatice. Viețile a milioane de copii din întreaga lume sunt schimbate – chiar și în țările cu venituri mari – și lumea nu face suficient pentru a-i proteja, arată raportul. În Europa, Canada și Statele Unite, copiii cu astm și alte afecțiuni respiratorii au avut probleme de respirație și mai grave, cauzate de inhalarea particulelor produse de fumul de incendiu în plămânii lor tineri.
Copiii trebuie să fie în centrul răspunsului global, mai arată analiza UNICEF. Adaptarea serviciilor esențiale, compensarea pentru pierderi și daune, reducerea riscului de dezastre, avertizarea timpurie și investițiile sporite în decarbonizare pot face diferența între viață și moarte, un viitor sau un dezastru, pentru copiii planetei.
Schimbările climatice amenință viața, sănătatea și bunăstarea copiilor
Ei sunt cei mai vulnerabili la efectele sale, iar cei care locuiesc în comunități cu venituri mici sunt expuși unui risc deosebit de mare de vătămare. Copiii nu sunt ca adulții mici. Corpurile și mințile lor sunt deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice, cum ar fi poluarea, bolile mortale și vremea extremă. Cu toate acestea, ele au fost fie ignorate, fie în mare parte ignorate în discursul și finanțarea globală privind schimbările climatice.
Revoluționarul indice al riscurilor climatice pentru copii al UNICEF a arătat că aproape toți copiii sunt deja expuși la cel puțin un pericol major, șoc sau stres climatic și de mediu și aproape jumătate (1 miliard de copii) trăiesc în țări cu risc extrem de ridicat. Analiza UNICEF arată că până în 2022 un număr mare de copii locuiau deja în zone cu vulnerabilitate ridicată sau extrem de mare a apei (niveluri scăzute sau foarte scăzute ale serviciului de apă potabilă combinate cu risc ridicat sau foarte mare de stres hidric, variabilitate interanuală, variabilitate sezonieră, apele subterane). declinul și seceta) și se preconizează că problema se va agrava mult în viitor.
Din 2022:
- Aproape 1 miliard de copii (953 milioane) sunt expuși la stres hidric ridicat sau extrem de mare.
- 739 de milioane de copii sunt expuși unui deficit mare sau extrem de mare de apă.
- 436 de milioane de copii trăiesc în zone cu vulnerabilitate ridicată sau extrem de ridicată la apă.
- 470 de milioane de copii se confruntă cu un risc ridicat sau extrem de mare de secetă.
Seceta în curs din Cornul Africii și deșertificarea în întreaga regiune Sahel, împreună cu deficitul de apă în creștere în Orientul Mijlociu, vor avea consecințe de amploare pentru copii.
Evenimentele meteorologice exacerbate de climă au crescut de șase ori în Asia de Est și regiunea Pacificului în ultimii 50 de ani. În Africa, 39 din 49 de țări cu date disponibile au un scor general CCRI în clasa de risc „extrem de ridicat” sau „înalt”. Se preconizează că temperaturile de vară vor crește cu până la 4°C până în 2071-2100 în comparație cu temperaturile preindustriale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
În următorii 30 de ani, se așteaptă să se nască aproximativ 4,2 miliarde de copii. Nu va exista un „nou climat normal” pentru ei. În întreaga lume, extremele de secetă, căldură și inundații devin din ce în ce mai frecvente și urmează să devină mai severe, unele regiuni confruntându-se deja cu fluctuații între cele trei, iar infrastructura și serviciile se luptă să facă față.
O fotografie aeriană a taberei Ladan pentru persoane strămutate în Dollow, Somalia. Un studiu a constatat că 43.000 „decese în excess” ar fi putut avea loc în 2022, de la seceta din Somalia.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele schimbărilor climatice
Aceștia sunt afectați în mod disproporționat de impactul dezastrelor, al degradării mediului și al crizei climatice în comparație cu adulții prin poluare, boli mortale și evenimente meteorologice extreme. De exemplu:
- Bolile mortale ale copilăriei se răspândesc mai mult din cauza degradării mediului și a schimbărilor climatice.
- Copiii sunt mai predispuși să sufere de poluarea aerului decât adulții
- Sugarii și copiii mici sunt mai puțin capabili să-și regleze temperatura corpului și sunt mai predispuși la deshidratare, făcându-i mai vulnerabili în timpul valurilor de căldură extreme.
- Malnutriția copiilor este agravată de neregulile recoltelor și de creșterea prețurilor alimentelor, care este exacerbată de temperaturi mai ridicate și precipitații crescute legate de schimbările climatice.
- Patruzeci de milioane de copii sunt perturbate în fiecare an din cauza dezastrelor exacerbate de schimbările climatice, iar acest număr continuă să crească.
- Căldura extremă este asociată cu o creștere a problemelor de sănătate mintală, inclusiv tulburarea de stres posttraumatic și depresia la copii și adolescenți. Copiii care trăiesc în țări cu venituri mici sunt expuși unui risc deosebit de mare de a fi afectați de schimbările climatice. În 2021, peste trei sferturi din apelurile umanitare ale Organizației Națiunilor Unite au apărut cel puțin parțial dintr-un eveniment meteorologic extrem – în creștere de la 36% în 2000.
Nevoile de finanțare pentru apelurile umanitare ale ONU legate de fenomenele meteorologice extreme au crescut brusc din 2000. Pericole precum secetele și inundațiile care sunt exacerbate de schimbările climatice prezintă riscuri imediate pentru viața și sănătatea copiilor, dar duc și la deficitul de resurse – ceea ce poate cauza conflicte – și duc la strămutarea copiilor din casele lor și la perturbarea educației lor.
Copiii au fost ignorați. În ciuda vulnerabilității lor unice, copiii au fost fie ignorați, fie în mare măsură ignorați în răspunsul la schimbările climatice. Doar 2,4% din finanțarea climatică din fondurile cheie multilaterale pentru climat sprijină proiecte care încorporează activități adaptate copiilor.
Alte dimensiuni ale impactului și pericolele care se confruntă adesea cu criza climatică includ:
Boală:
Degradarea mediului și schimbările climatice afectează răspândirea bolilor care ucid în mod predominant copiii. De exemplu, inundațiile daunează infrastructurii de apă și canalizare, contaminând potențial rezervele de apă și conducând la deversarea nesigură a deșeurilor fecale în mediu, ceea ce poate crește bolile transmise de apă. La nivel global, bolile asociate cu apa potabilă nesigură, salubritatea și igiena rămân o cauză principală de deces în rândul copiilor sub cinci ani. Temperaturile ridicate permit agenților patogeni mortali să se răspândească în apa dulce, făcându-l periculos de băut. Deja, peste 1.000 de copii sub cinci ani mor în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de lipsa de apă, canalizare și igienă. Datorită temperaturilor crescute, țânțarii vor contribui la răspândirea malariei și a febrei dengue și probabil se vor extinde în zonele în care aceste boli nu sunt endemice. Morbiditatea și mortalitatea din cauza febrei galbene și a altor boli sensibile la climă transmise de apă vor crește probabil din cauza schimbărilor climatice.
Diete și nutriție:
O dietă diversă este vitală pentru copii pentru a se asigura că primesc nutrienții de care au nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Temperaturile mai ridicate și intensitatea și variabilitatea crescută a precipitațiilor legate de schimbările climatice sunt asociate cu culturi eșuate și prețuri crescute la alimente, ceea ce duce la o diversitate redusă a dietei la copii. Se prevede că insecuritatea alimentară va crește pe măsură ce criza climatică se agravează, comunitățile care sunt deja cel mai grav afectate suferind mai mult, iar altele întâmpinând probleme pentru prima dată. Când copiii și femeile însărcinate suferă de malnutriție, aceasta duce la o susceptibilitate crescută la boli și infecții și la rezultate slabe de dezvoltare.
Educaţie:
Șocurile climatice perturbă educația copiilor atât direct, cât și indirect. Evenimentele meteorologice extreme pot deteriora sau distruge școli. Bolile cauzate de impactul climei îi împiedică pe copii să meargă la școală. În zonele afectate de insecuritatea apei, secetele au un impact direct asupra frecvenței copiilor, reducând timpul lor la școală din cauza orelor mai lungi dedicate să aducă apă sau abandonării școlii complet.
În Etiopia, de exemplu, aproximativ 20% dintre fete și 5% dintre băieți pierd timpul de la școală pentru a lua apă în circumstanțe normale. În timpul secetei, această perioadă de timp crește semnificativ, cu o taxă mult mai mare pentru fete. Deficitul de apă afectează, de asemenea, educația fetelor, deoarece acestea pot fi mai puțin dispuse să meargă la școală în timpul perioadelor lor, dacă instalațiile de salubritate sunt inadecvate.
Chiar și acolo unde școlile rămân deschise și copiii continuă să frecventeze, impactul schimbărilor climatice poate afecta capacitatea copiilor de a învăța. Căldura arzătoare și aprovizionarea inadecvată cu apă potabilă nu favorizează concentrarea. Dezastrele exacerbate de climă perturbă educația a aproape 40 de milioane de copii anual, iar acest număr continuă să crească în fiecare an.
Migrație și deplasare:
Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), pericolele care rezultă din creșterea intensității și frecvenței evenimentelor meteorologice extreme determină deja, în medie, peste 20 de milioane de oameni să-și părăsească casele și să se mute în alte zone din țările lor în fiecare an. Furtunile și inundațiile sunt mai susceptibile de a provoca deplasări, reprezentând 95% din deplasările înregistrate de copii între 2016 și 2021.
Cercetările efectuate de UNICEF și parteneri, în acea perioadă, arată că 43 de milioane de copii au fost strămutați. În termeni relativi, statele insulare mici în curs de dezvoltare și țările din Cornul Africii au fost cel mai grav afectate. Impactul negativ al schimbărilor climatice asupra accesului la resursele de apă poate declanșa tensiuni în interiorul și între țări și cu comunitățile gazdă.
Conflictele legate de resurse sunt o cauză a strămutării și a migrației transfrontaliere și pot împiedica întoarcerea celor care au fost deja strămutați. Copiii care sunt strămutați sunt expuși unui risc crescut de mai multe pericole. Ei pot fi separați de familiile lor, confruntându-se ulterior cu o probabilitate mai mare de a se confrunta cu exploatare, trafic, violență sau abuz. Educația și accesul lor la servicii esențiale, cum ar fi îngrijirea sănătății, sunt susceptibile de a fi perturbate.
Sănătate mintală:
Copiii din întreaga lume se află în situația înfricoșătoare de a asista la impactul schimbărilor climatice și de a înțelege implicațiile acestora pentru viitorul lor, având în același timp puțină putere de a schimba situația. Aceasta înseamnă că copiii și tinerii suferă de anxietate climatică pe o scară semnificativă. Aceștia percep guvernele ca nereușind să ia măsuri suficiente, ceea ce poate provoca o suferință suplimentară.
Rezultatele sondajului arată că peste 45% dintre copiii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani din 10 țări au raportat că „sentimentele lor față de schimbările climatice le-au afectat negativ viața și funcționarea de zi cu zi”. Creșterea temperaturilor globale prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătatea mintală și emoțională a copiilor. Căldura extremă este asociată cu o creștere a problemelor de sănătate mintală, inclusiv tulburarea de stres posttraumatic și depresia la copii și adolescenți. Gen: Riscurile climatice pot avea un impact disproporționat asupra fetelor.
Pierderea mijloacelor de trai, strămutarea și migrația din cauza evenimentelor legate de climă pun adesea fetele în poziții precare. Violența bazată pe gen și căsătoria copiilor cresc în urma evenimentelor meteorologice extreme și a dezastrelor. De exemplu, în Bangladesh, numărul căsătoriilor fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani a crescut cu 50% în anii cu valuri de căldură care au durat mai mult de 30 de zile.
Copiii și tinerii fac în mod constant apeluri urgente pentru ca vocile lor să fie auzite pe teme legate de climă
După cum a subliniat Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, luarea în considerare a drepturilor și opiniilor lor ar duce la politici mai ambițioase și mai eficiente privind protecția mediului. Și totuși, copiii nu au aproape niciun rol oficial în politica și deciziile climatice și sunt rareori luați în considerare în planurile și acțiunile existente de adaptare la climă, atenuare sau finanțare.
Potrivit analizei UNICEF, doar 23% dintre Contribuțiile determinate la nivel național (NDC) au menționat că procesul CND a fost participativ și a implicat tineri și cu atât mai puțin, 2% au menționat că procesul a implicat copii.
Copiii trebuie să fie în centrul răspunsului global. Adaptarea serviciilor esențiale, compensarea pentru pierderi și daune, reducerea riscului de dezastre, avertizarea timpurie și investițiile sporite în decarbonizare pot face diferența între viață și moarte, un viitor sau un dezastru, pentru copiii planetei.
Guvernele au obligația de a asigura un mediu curat, sănătos și durabil pentru a proteja și îndeplini drepturile copiilor. Este responsabilitatea noastră colectivă să punem copiii în centrul acțiunilor urgente privind schimbările climatice pentru a ne asigura că toți – inclusiv cei mai vulnerabili – au un viitor viabil.
Leave a Reply