Viitorul pădurilor aparținând brașovenilor se decide prin proiectul „Monitorizarea stării ecosistemelor forestiere și valorificarea potențialului recreativ, cultural și istoric al pădurilor urbane și periurbane administrate de RPLP Kronstadt RA”, iar timpul decis pentru trimiterea de observații și de propuneri este foarte scurt, pe 10 decembrie fiind ultima zi. Și acest lucru se face în condițiile în care RPLP Kronstadt nu a făcut public niciun document cu privire la acest proiect.
Mizele acestui proiect sunt foarte mari, iar cei care-l instrumentează sunt RPLP Kronstadt, regia înființată și condusă de facto de către George Scripcaru și PNL Brașov, asistați de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” Brașov. Singura informare făcută de RPLP Kronstadt a fost în data de 26 noiembrie, la o întâlnire „organizată” la Facultatea de Silvicultură.
Comunitatea de mountainbikeri din Brașov s-a mobilizat și a trimis o serie de propuneri cu privire la acest proiect, anunță Maximilian Radu Munteanu. Tot el invită brașovenii să trimită cât mai mulți puncte de vedere și observații, inclusiv să preia propunerile înaintate de comunitatea de mountainbikeri.
Propunerile și observațiile se trimit la adresele paduri.urbane@icas.ro, paduri.urbane@rplpkronstadt.ro.
În continuare redăm propunerile comunității de mountainbikeri din Brașov:
Trimitem aceste rânduri în numele comunității de mountainbikeri din Brașov, formată din sute de oameni care se dau cu bicicletele prin pădure, care se simt acasă pe munte și iubesc natura. Suntem asociați atât în cluburi de sport (NH Bike, PlayBike, Kronstadt Cycling etc), cât și în grupuri informale pe platforme social-media, precum grupul „Brașov MTB Riding Buddies”, care numără în prezent peste 1500 de membri.
Fără să avem în spate o entitate juridică (și conștienți de limitările rezultate de aici), am trecut la redactarea acestui text și la strângerea de semnături pentru susținerea lui din convingerea că vocea noastră este importantă și că ea vine în sprijinul și în întâmpinarea strategiilor de dezvoltare a Brașovului la nivelul zonelor și activităților recreaționale.
Iată, deci, cum vedem noi pădurile din jurul Brașovului și cum credem că ar trebui să fie ele tratate în viitor.
Mountainbiking-ul există în România încă de la începutul anilor ’90 și Brașovul a reprezentat încă de atunci o destinație pentru mountainbiking prin excelență, atât pentru recreere, cât și în sens competițional. Deși nu a fost până acum dezvoltat special pentru mountainbiking, Brașovul atrage din ce în ce mai mulți practicanți, din țară și din străinătate. În plan competițional, mountainbikerii brașoveni au obținut de-a lungul timpului rezultate foarte bune. Indiscutabil, mountainbiking-ul este deja o tradiție și un sport de referință al Brașovului. Mai mult, popularitatea mountainbiking-ului în rândul generațiilor tinere este în continuă creștere, la fel și numărul practicanților – și implicit al turiștilor interesați de destinații unde pot practica acest sport.
Pădurea nu aparține unei categorii anume de utilizatori. De-a lungul timpului s-au bucurat de pădurile din jurul Brașovului tineri sau vârstnici, localnici sau străini, drumeți, schiori, bicicliști sau alergători montani. Deși activitatea recreativă din pădurile Brașovului s-a întețit în ultimii 25 de ani, odată cu apariția bicicletelor de munte, a existat întotdeauna o armonie între toate categoriile de iubitori ai naturii.
Tradiția ne arăta că brașovenii au avut întotdeauna respect față de munte și față de pădure, iar comunitatea săsească a Brașovului este cunoscută pentru pionieratul pe care l-a realizat, deschizând muntele pentru cât mai mulți oameni, fără discriminare, încă de la înființarea Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor (SKV – Siebenbürgischer Karpatenverein), din 1880.
În contextul noului proiect și al solicitărilor adresate societății civile de către reprezentanțiii RPLP Kronstadt în cadrul întâlnirii din 26 noiembrie 2019, vă adresăm următoarele propuneri și solicitări:
1. Masivul Postăvarul și pădurile din jurul Brașovului trebuie să fie tratate în întregul lor drept zone de agrement, să rămână intacte și să nu mai fie văzute drept „păduri de producție”.
Pădurile din jurul Brașovului sunt deja folosite de către localnici și turiști ca niște păduri de agrement, prin urmare este absolut firească ideea de a transforma aceste păduri în „pădure-parc”. O continuare naturală, de altfel, a dezvoltării zonei de schi din Poiana Brașov, a bike park-ului aflat acum în construcție în zona de schi a Postăvarului, un pas necesar atât pentru punerea în valoare atât a potențialului turistic al Brașovului, cât și pentru creșterea calității vieții pentru brașoveni.
2. Marcarea și cartografierea potecilor nemarcate, dar care sunt folosite de mult timp în scop turistic, sunt pași necesari pentru dezvoltarea armonioasă a pădurilor din jurul Brașovului.
Rețeaua de poteci nemarcate din aceste păduri reprezintă o comoară turistică neexploatată. Multe dintre aceste poteci sunt utilizate deja de multiple categorii de turiști (drumeți, bicicliști, alergători montani), însă marcarea și cartografierea lor ar deschide posibilități noi de recreere pentru cei care încă nu au avut șansa să le cunoască.
Comunitatea de mountainbikeri este gata să asiste organizațiile abilitate pentru identificarea acestor poteci.
3. Pentru sporirea siguranței, potecile folosite de mai multe categorii de turiști trebuie marcate adecvat; sunt benefice întocmirea unui regulament de utilizare a potecilor și inițierea unor campanii de educare.
Conceptul de „shared trails” (poteci cu utilizare comună) este unul întâlnit în comunitățile montane din întreaga lume și reprezintă apogeul înțelegerii și civilizației între diferitele categorii de utilizatori, fiecare respectându-se reciproc. Piatra de temelie a acestui concept o reprezintă marcajele comune corespunzătoare de pe poteci.
Atât drumeții cât și mountainbikerii sau alergătorii montani pot folosi aceleași poteci, în condiții de siguranță, dar este important ca ei să știe unii de ceilalți și să respecte anumite reguli de bază pentru buna conviețuire. În acest sens, trebuie elaborate și amplasate panouri informative la începutul potecilor și în zonele de intersectare a acestora.
Comunitatea de mountainbikeri a Brașovului va lua legătura cu serviciul Salvamont, pentru a elabora un regulament pe modelul „Decalogul Schiorului”, fiind esențial ca entitățile responsabile să ia act de acesta și să-l implementeze.
4. Orice intervenție silvică sau de infrastructură din cadrul pădurilor din jurul Brașovului să se producă cu tact și considerație pentru cei care utilizează pădurea în scop recreativ.
Din păcate, experiența recentă ne arată că lucrările derulate în aria pădurilor din jurul Brașovului au un impact negativ major asupra potecilor turistice, a peisajului și a potențialului de recreere. Este esențial ca în urma oricăror lucrări din perimetrul pădurii, terenul afectat să fie adus pe cât posibil la starea inițială, mai ales ținând cont de faptul că Brașovul se promovează ca destinație turistică prin excelență.
Este de notorietate activitatea serviciului Salvamont, care are printre responsabilități îngrijirea și mentenanța potecilor turistice, dar acest efort trebuie susținut în mai multe planuri.
5. Potecile trebuie întreținute și reparate, astfel încât de ele să se poată bucura cât mai mulți oameni, din categorii sociale diferite.
Exceptând munca derulată de Salvamont Brașov, care eliberează potecile blocate în urma intemperiilor, mountainbikerii au fost singura comunitate care a contribuit în mod activ la mentenanța potecilor din jurul Brașovului în ultimii 20 de ani, redeschizând poteci uitate și accesibilizându-le în scop recreativ.
Acest exemplu de bună practică și implicare civică poate servi ca bază pentru viitoare acțiuni de voluntariat mai coerente, derulate de entitățile responsabile, cu implicarea populației. O conexiune firească în acest sens este susținerea serviciului Salvamont pentru mentenanța potecilor, iar comunitatea de mountainbikeri din Brașov rămâne deschisă unor asemenea acțiuni.
6. Amenajarea noilor poteci, mentenanța celor existente, în general activitățile de amenajare a pădurilor Brașovului în scopuri recreaționale trebuie să aibă ca idee de bază minima intervenție.
Pădurea este un monument al naturii și el este cu atât mai frumos și valoros cu cât rămâne mai sălbatică. Trebuie evitate amenajări în care antropizarea este accentuată. Un exemplu la îndemână este montarea de coșuri de gunoi, aparent un pas civilizator în ideea opririi invaziei deșeurilor în pădure, dar în fapt o invitație pentru oameni să lase gunoaie în pădure. Care gunoaie, chiar dacă sînt depozitate în coșuri și pubele, devin un element de atracție pentru animale sălbatice. Animalele nu doar împrăștie gunoaiele în pădure, dar își și crează obiceiul de a căuta mâncare în zone respective.
7. Adaptarea legislației privind accesul în pădure la nevoile și aspirațiile actuale ale cetățenilor.
În momentul de față, iubitorii de natură care accesează poteci nemarcate sunt expuși unor amenzi nejustificat de mari, eludând logica de bază și bunul simț elementar. În aceleași zone în care este interzis accesul turiștilor, deseori pot fi întâlnite exploatări forestiere care, chiar dacă nu încalcă nici o lege, au un impact negativ major asupra naturii și a funcției recreative a acesteia.
O spunem noi, o spun constant și oameni care vin să ne viziteze, cu sau fără biciclete: Brașovul este cu adevărat un loc unic. Un oraș cu un centru istoric pitoresc, cu zone rezidențiale în expansiune, cu o economie în plin avânt și cu infrastructură în curs de dezvoltare. Dar și un oraș cu acces facil la zone de agrement în masivul Postăvarul: pârtii de schi, poteci de drumeție, alergare, mountainbiking, zone de schi de tură și freeride. Prin extensie, Brașovul este o poartă de intrare către o întreagă lume magică, incluzând aici Țara Branului, Satele Săsești, Parcurile Naționale (Piatra Craiului) sau Naturale (Bucegi).
Toate acestea fac din Brașov atât o destinație turistică și agrement cu potențial de dezvoltare imens, dar și un loc în care tot mai mulți oameni vor dori să locuiască, să trăiască. Oameni activi, iubitori de natură. Mulți, din ce în ce mai mulți dintre ei, mountainbikeri.
Înaintăm propunerile de mai sus către toate instituțiile și organizațiile implicate în administrarea pădurilor din jurul Brașovului cu speranța că vor fi primite cu aceeași deschidere cu care sunt trimise și subliniem disponibilitatea noastră în a ajuta și sprijini punerea lor în aplicare.
Leave a Reply