Poate părea absurd, dar pe măsură ce orașele se chinuie să fluidizeze traficul ajung să aibă aglomerțaie și mai mare. Explicația este simplă, oamenii percep această fluidizare ca o ușurare a mersului cu autoturismul personal, fapt ce atrage folosirea mașinii și mai mult. Oamenii tind să creadă că autoturismul este principala opțiune, de aici și creșterea numărului de autoturisme personale deținute.
De altfel, administrațiile românești, acelea incompetente, că despre ele vorbim, cred că trebuie făcut loc pentru mașini, să circule în voie și cât mai repede. Ori treaba asta este opusul siguranței. Vedem zilnic raportate accidente, grave sau fără victime. Ca să avem siguranță este nevoie de o infrastructură care să țină circulația în oraș la viteze cât mai mici.
Ironic este faptul că deși se bagă bani foarte mulți în infrastructura rutieră, aceasta este tot de proastă calitate. Și mă uit la trei orașe, Brașov, Sfântu Gheorghe și Piatra-Neamț (pe ultimele două le vizitez sau le traversez de câteva ori pe an, de aproximativ 10 ani). Uitați-vă numai la toate gurile și toate capacele, nu găsești o stradă în care să nu le găsești nealiniate, strâmbe și cu diferențe față de asfalt.
Apoi, dacă vă uitați în cartiere, în toate cele trei orașe, vedem străzile pline de mașini, trotuarele reduse la minimum sau deloc în anumite zone, locurile de joacă pentru copii au devenit niște țarcuri improprii și izolate printre mașini și blocuri.
Dar cea mai mare atractivitate pentru politicienii locali a avut-o introducerea giratoriilor. Acestea au fost văzute în cheia incompetenței ca elemente pentru fluidizarea traficului. Dar, așa cum era de așteptat când folosești ceva în mod greșit, rezultatele apărute nu sunt cele dorite, iar noile și multele giratorii nu au rezolvat problema de trafic. Mai mult, acestea au generat probleme de siguranță pentru pietoni prin relocarea trecerilor de pietoni mai departe de intersecție, în zone în care autoturismele circulă cu o viteză mai ridicată.
Brașovul a fost umplut de giratorii. În Sfântu Gheorghe două girații au fost introduse pe strada Lunca Oltului, zona de retail, business, producție, dar și zona de sport, cu arena de fotbal. La Piatra Neamț, la fel, girații noi apărute tot pe ideea de a fluidiza.
De fiecare dată pietonul a fost văzut ca o problemă, care încurcă traficul și s-a făcut orice pentru a-l introduce în mașini, prin reducerea lățimilor trotuarelor, mutarea sau desființarea de treceri de pietoni.
Și unde suntem azi? Administrațiile încep să reintroducă semafoarele. Și nu, nu recunosc erorile precedente și să renunțe la intervențiile care au generat probleme. Adăugarea de semafoare pe situația existentă arată că soluțiile implementate nu au fost eficiente și, în același timp, arată că administrațiile nu vor să recunoască greșelile și să vină cu soluțiile corecte. Infrastructura rămâne la fel, doar sunt adăugate semafoare.
Practic, au fost cheltuiți bani publici pentru a scoate semafoare și pentru a introduce girații, ca acum să cheltuim bani publici pentru a reintroduce semafoare, care de altfel au fost mereu utile și necesare.
În acest moment, în municipiul Brașov sunt 34 de treceri de pietoni semaforizate cu buton, 14 treceri cu semaforizare corelată, de tip „undă verde”, plus 52 de treceri de pietoni iluminate suplimentar.
Cea mai recentă trecere de pietoni semaforizată. strada Berzei, la intersecție cu Sitarului
La Sfântu Gheorghe puteți vedea reintroduse, în ultimele două luni, semafoare la toate trecerile de pietoni pe traseul de intrare dinpre Brașov și până la ieșirea din Sfântu spre Tușnad-Miercurea Ciuc.
Primele patru imagini sunt de pe strada Lunca Oltului, iar două de pe strada Locotenent Păiuș David.
În video-ul următor vedeți strada Dimitrie Leonida din Piatra Neamț. Observați câte semafoare sunt în curs de introducere.
Bun, asta nu înseamnă că lucrurile sunt pe o direcție corectivă. Suntem departe de a avea un oraș pentru oameni. Părem a fi într-o poveste fără sfârșit, din care nu reușim să învățăm ceva. Și vedeți ultimele decizii ale Comisiei de Circulație de la Brașov, din ședința desfășurată în 22 iulie:
1. Semaforizarea cu buton a trecerii de pietoni de pe str. Zizinului, intersecție cu Drumul Cernatului (zona str. Zizinului 114 – 116). În cazul semaforizării trecerii de pietoni de pe str. De Mijloc, intersecție cu str. Școlii, decizia comisiei a fost de a verifica pe teren condițiile de instalarea a unui semafor. În urma concluziilor de pe teren, comisia de circulația va discuta posibilitatea semaforizării acestei treceri.
2. De asemenea, și solicitarea privind montarea limitatoarelor de viteză înaintea trecerii pentru pietoni de pe str. Agricultorilor, în proximitatea Școlii nr. 14, a fost avizată.
3. Totodată, pe str. Stejarului, tronsonul cuprins între strada Gorunului (accesul spre Lacul Noua) și str. Paltinului, comisia a avizat montarea de separatoare de sens și montarea de indicatoare cu oprirea interzisă (la baza acestei decizii a fost faptul că, în special în weekend, când zona se aglomerează foarte tare, deși tronsonul este unul cu dublu sens, unii dintre șoferi își parcau mașinile pe unul dintre sensuri și îl blocau).
4. Și solicitarea Urban Invest de amenajare a unui sens giratoriu provizoriu, din balize, pe str. Carpaților, cu acces spre zona rezidențială Urban Plaza, a fost avizată favorabil. La finalul lucrărilor acolo va fi amenajat un sens giratoriu permanent, conform proiectului.
Și aici este o altă discuție legată de dezvoltările imobiliare, cât de mari și de dese le facem? Cât spațiu verde rămâne? Vedeți în video următor dimensiunea dezvoltării Urban Plaza. Pentru acestă dezvoltare se face giratoriul.
5. A fost avizată și solicitarea S.C. QUALIS PROPERTIES S.A. pentru “amenajare/construire stație de betoane semimobilă, împrejmuire” – str. Narciselor f.n. – faza D.T.A.C, cu condiția reglementării situației juridice a terenului;
6. O altă solicitare avizată de Comisia de Circulație este cea a lui IONESCU DIONISIE pentru “construire hotel, spații comerciale și restaurant S+P+3E+M, împrejmuire” – str. Poiana Soarelui f.n. – faza P.U.D;
7. Tot cu condiția reglementării situației juridice a terenului a fost avizată și solicitarea Urban Building pentru “construire blocuri de locuințe colective, bloc 1, bloc 2, bloc 3 cu autorizare separată – în 3 faze, spații comerciale, birouri, apartamente în regim hotelier, amenajare spații verzi, locuri de joacă, parcaje, împrejmuire” – str. Carpaților nr. 15 – 17 – faza D.T.A.C;
8. Și proiectul de construire a unui magazin PENNY MARKET și magazin produse din carne și brânzeturi, accese auto, amenajări exterioare, sistematizare verticală, reclame pe fațadă și parcare, totem publicitar, împrejmuire, branșamente la utilități, montare post trafo” – Str. Ioan Popasu f.n. – faza D.T.A.C., al S.C. REWE ROMÂNIA S.R.L a fost avizat cu condiția reglementării situației juridice a terenului;
9. Comisia de circulație a avizat favorabil și solicitarea MICROFILM pentru “instituire restricții intermitente de circulație pentru realizare secvențe de film”, astfel: 29.07.2022 – pe DN1E între orele 17.00 – 20.00 – pe DN1E între orele 10.00 – 16.00 30.07.2022 – drum între str. Cucului și str. Carierei între orele 12.00 – 20.00.
Un alt lucru care arată că orașele sunt amenajate pentru mașini este preluarea după modelul american a magazinelor de tip Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan și toate ca acestea. Magazinele sunt înconjurate de parcări imense, lipsite de căi de acces pentru pietoni, locuri în care vegetația este minimală sau inexsistentă.
Luați această imagine, aleasă aleatoriu cu ajutorul lui Google și preluată de pe site-ul dreamstime.com. Nu-i așa că regăsiți similitudinile?
Orașe verzi! Dezvoltarea continuă!
Leave a Reply