În aceste zile se încheie primul an din cel de-al doilea mandat la conducerea Consiliului Judeţean Braşov pe care braşovenii mi l-au acordat prin vot, în urma alegerilor locale din 27 septembrie 2020.
A fost un an în care contextul pandemic şi-a pus amprenta asupra activităţii administraţiei publice judeţene, dar care a însemnat continuarea investiţiilor începute în mandatul 2016-2020, finalizarea unor obiective şi lansarea unor proiecte noi.
În toată activitatea mea în fruntea Consiliului Judeţean Braşov am avut în atenţie priorităţile pe care le-am fixat încă de la începutul primului mandat, priorităţi investitionale incluse, de altfel, în Strategia de dezvoltare a judeţului şi axate pe trei domenii principale:
- Dezvoltare prin mobilitate. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri judeţene.
- Profesionalism în sănătate. Îmbunătăţirea infrastructurii sanitare prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente, aparatură şi mobilier medical a celor şase spitale de interes judeţean.
- Operaţionalizarea, certificarea şi punerea în funcţiune a Aeroportului Internaţional Braşov.
Dezvoltarea judeţului Braşov prin mobilitate înseamnă pentru mine continuarea investiţiilor în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri aflate în administrarea Consiliului Judeţean Braşov.
282.523.000 de lei avem în momentul de faţă în implementare la capitolul drumuri, sumă impresionantă care include finanţări nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană, alocări guvernamentale în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi fonduri ale CJ Braşov rezultate din excedentul bugetar al anului trecut.
Aproape jumătate din totalul sumei – 114.722.000 de lei, a fost atrasă din fonduri europene nerambursabile, prin intermediul proiectelor accesate de administraţia judeţeană în cadrul Programului Operaţional Regional.
Astfel, am continuat lucrările de modernizare a drumului interjudeţean Covasna – Braşov (19,9 km) şi a „Drumului de sub munte” din Ţara Făgăraşului (53 km) şi ne pregătim să încheiem modernizarea și reabilitarea drumului județean Dacia – Viscri – Bunești (15,06 km).
De asemenea, am dus mai departe proiectele implementate cu fonduri PNDL şi am emis ordin de începere a lucrărilor pentru două investiţii majore, reabilitarea drumului DJ 132 Rupea – Homorod – Mercheașa – Jimbor – limită judeţ Harghita (18,2 km) şi construirea unui pod nou peste Olt în comuna Voila.
În plus, am inclus în lista de investiţii lucrări importante şi extrem de necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, alocând în bugetul judeţean 94.822.000 de lei pentru investiții și 18.087.000 de lei pentru cheltuieli cu reparații curente, întreținere pe timp de vară și deszăpezire.
Conceptul de mobilitate la nivelul judeţului include şi componenta de transport public judeţean, astfel că în acest an am aprobat Programul de transport public judeţean de persoane realizat prin curse regulate în judeţul Braşov, pentru perioada 2022-2028, care cuprinde 51 de trasee structurate în 4 grupe care ţin cont de necesităţile cetăţenilor din toate zonele judeţului.
În viziunea mea, profesionalism în sănătate reprezintă continuarea proiectelor privind modernizarea celor şase spitale clinice din subordinea Consiliului Judeţean Braşov şi asigurarea unor dotări medicale performante.
În acest sens am utilizat atât fondurile europene atrase prin proiectele accesate în cadrul Programului Operaţional Regional şi Programului Operaţional Infrastructură Mare, cât şi resurse bugetare proprii.
La toate instituţiile sanitare din subordinea noastră s-au realizat reparaţii, reabilitări, modernizări la nivelul clădirilor şi s-au achiziţionat echipamente medicale de înaltă performanţă, inclusiv aparate de tomografie computerizată, care să răspundă nevoilor de asigurare a unui act medical de calitate, în beneficiul pacienţilor.
Am alocat fonduri-record, cele mai mari sume de până în prezent – 41.031.000 lei din bugetul propriu al județului Braşov şi 71.509.000 de lei din fonduri europene nerambursabile – prin intermediul cărora realizăm o adevărată transformare în bine a spitalelor noastre.
Acest an de mandat a însemnat încheierea cu succes a reparațiilor capitale, modernizării şi eficientizării energetice a Unității de Asistență Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru, un proiect investiţional de amploare pe care l-am implementat cu fonduri europene, precum şi continuarea altor şase proiecte: eficientizarea energetică a Maternităţii, achiziţia de aparatură şi dotări pentru Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi pentru ambulatoriile din cadrul Spitalului Judeţean şi Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, gestionarea crizei sanitare COVID-19 în judeţul Braşov şi digitalizarea unităților sanitare.
Sănătatea braşovenilor rămâne prioritate permanentă a administraţiei judeţene, fapt pentru care construirea unui nou spital regional la Braşov reprezintă o necesitate obiectivă.
Ne-am alăturat demersurilor Municipalităţii şi am semnat în acest an Protocolul de colaborare între Ministerul Sănătăţii, Municipiul Braşov şi Judeţul Braşov, în vederea realizării obiectivului de investiţii „Spitalul Regional de Urgenţă Braşov”, proiect în valoare de 600 de milioane de euro.
Pe lângă acesta, intenţia noastră este să construim şi noul Spital de Pneumoftizilogie şi Boli Infecţioase, obiectiv estimat la 79 milioane de euro, pentru care mizăm pe parteneriatul cu Municipiul Braşov.
Ambele proiecte, aflate în fază de proiectare, vor putea fi realizate accesând fonduri europene din Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare.
O atenţie cu totul specială am acordat-o gestionării optime a situaţiei pandemice, atât prin alocarea sumelor necesare spitalelor noastre aflate în prima linie a combaterii COVID-19, cât şi prin recuperarea din fonduri europene a investiţiilor făcute pe parcursul anului 2019 în această direcţie.
De asemenea, am organizat un maraton de vaccinare la terminalul Aeroportulului, în cadrul căruia brașovenii s-au putut imuniza pe parcursul a două zile.
Aeroportul Internaţional Braşov, cu tot ce înseamnă demersurile privind construirea infrastructurii aeroportuare, operaţionalizarea, certificarea şi punerea lui în funcţiune, rămâne prioritatea zero a activităţii mele la conducerea administraţiei judeţene.
Noi, la Consiliul Judeţean Braşov, construim primul aeroport de la zero realizat în România ultimilor 50 de ani şi al treilea aeroport din ţară – dacă ne raportăm la suprafata terminalului şi la lungimea pistei.
Şi, foarte important, construim Aeroportul Internaţional Braşov, bazându-ne în primul rând pe resursele noastre financiare, completate cu alocări guvernamentale de care am beneficiat începând cu anul 2019.
Acest an a fost decisiv în implementarea proiectului şi de aceea i-am alocat un buget total de 188.295.000 de lei.
Am finalizat construcţia terminalului de pasageri, care înseamnă o clădire modernă, cu o suprafaţă desfășurată de 11.780 de metri pătraţi, dublă comparativ cu suprafaţa terminalului de la Sibiu.
Am finalizat lucrările de instalare a echipamentelor de balizaj, am achiziţionat şi recepţionat echipamentele de comunicaţii sol-sol, am conectat Aeroportul la reţelele de utilităţi publice (energie electrică, gaz metan, apă şi canalizare), am realizat studii extrem de importante, cum sunt cel de obstacolare, de coexistenţă cu reţelele electrice, de propagare a semnalului radio, studiul climatologic şi cel de viaţă sălbatică.
Am primit de la ROMATSA soluţia agreată pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană la Aeroportul Braşov, şi anume turnul virtual la distanţă, operabil de la Centrul de Dirijare Zonal din Arad.
Am încheiat acordul cu ROMATSA şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română privind asigurarea managementului coordonat pentru pregătirea furnizării serviciilor de navigație aeriană, în condiții de maximă siguranță și eficiență economică, un document strategic, deosebit de important pentru implementarea soluției tehnice de dirijare a traficului aerian pentru Aeroportul Internațional Brașov – turnul virtual la distanță (remote tower).
Am început oficial procedurile pentru certificarea Aeroportului Internaţional Braşov la Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi am transmis la Consiliul Concurenţei documentaţia aferentă prenotificării Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat privind derularea investiţiei „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav”.
Am relansat lucrările de construire a componentelor infrastructurii aeroportuare.
Avem în momentul de faţă în implementare două contracte a căror valoare depăşeşte 64.000.000 lei, pentru realizarea a 11 obiecte – clădirea energetică, remiza PSI, posturile de control acces, gospodăria de apă, parcarea auto și drumul care asigură accesul de la terminal la DJ 103 C, drumurile tehnologice interioare şi rețelele interioare în cadrul Aeroportului, drumul tehnologic perimetral şi accesele la echipamentele de radionavigaţie, construirea împrejmuirilor şi a porţilor, montarea sistemului de protecţie perimetrală şi devierea canalului colector Beselcin, iar mare parte din lucrări se vor încheia în acest an.
Avem în derulare procedurile de achiziţie pentru serviciile de navigaţie aeriană, cu două componente – proiectare proceduri de zbor instrumentale şi spaţiu aerian, respectiv realizarea infrastructurii fizice şi dotarea acesteia cu echipamente specifice (clădire de contingenţă şi echipamente de radionavigaţie), iar până la sfârşitul anului am putea avea desemnate firmele câştigătoare.
Facem toate aceste demersuri cu convingerea că în cursul anului viitor vom putea avea la Ghimbav un aeroport funcţional, deschis traficului aerian intern şi internaţional, aşa cum şi-l doresc de ani de zile locuitorii judeţului Braşov.
Nu în ultimul rând, trecând în revistă primul an din actualul mandat de preşedinte al CJ Braşov, nu pot să nu mă refer la îndeplinirea unui obiectiv de maximă importantă în administraţia publică a zilelor noastre, şi anume digitalizarea activităţii Consiliului Judeţean Braşov şi a instituţiilor de asistenţă medicală şi socială din subordine.
Prin implementarea a două proiecte de digitalizare pentru care am accesat fonduri europene în valoare totală de peste 6,6 milioane de lei, va crește calitatea serviciului public oferit de Consiliul Județean Brașov și de instituțiile subordonate, iar cetățenii, instituţiile şi organizaţiile vor beneficia din partea noastră de un serviciu public de nivel european.
În viitorul apropriat, administraţia judeţeană va demara implementarea matricei digitale la nivelul județului Brașov, un proiect care reprezintă un proces complex de recalibrare și optimizare a proceselor administrative, a modului de interacțiune cu partenerii interni și externi, inclusiv societatea civilă, precum și îmbunătățirea competențelor noastre digitale.
Leave a Reply