Au fost semnate contractele de finanțare prin PNRR pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului și pentru memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat

Primele contracte cu finanțare din PNRR în cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură, Investiția 2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale au fost semnate astăzi de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Palatul Victoria, în prezența prim-ministrului Nicolae Ciucă, viceprim-ministrului Kelemen Hunor, ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, Excelenței Sale Reuven Azar, Ambasadorul Israelului, Prim Rabinului Cancelariei Rabinice, Rafael Shaffer, consilierului prezidențial Cătălina Galer și a altor înalți oficiali.

Mă bucur să deschidem împreună linia de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență adresată culturii și creșterii ofertei culturale. Semnăm astăzi contractele pentru două proiecte importante– Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România și Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat. Demersul nostru reprezintă acțiuni concrete de asumare a istoriei traumatice a secolului trecut și de onorare a memoriei victimelor totalitarismelor. Rolul lor este esențial în educarea tinerei generații în sprijinul adevărului și al valorilor democratice. Astfel de proiecte se înscriu în efortul european de a crea o cultură a comemorării și rememorării, România dovedind că își respectă angajamentele internaționale. Mai mult decât atât, prin înființarea celor două muzee, care ar fi trebuit create încă din anii 90, statul român îndeplinește o datorie esențială față de victimele Holocaustului și de cele ale regimului comunist, care vor avea astfel o mărturie oficială”, a transmis prim-ministrul Nicolae Ciucă în cadrul evenimentului.

Se spune că trecutul ne învață cele mai bun lecții, tocmai de aceea el trebuie propovăduit, este o parte a istoriei noastre pe care nu o putem nega. Tocmai de aceea vă povestesc aceste întâmplări. Ei bine, în total, prin Componenta 11 din Planul Național de Redresare și Reziliență dispunem de o alocare de 449 milioane de euro pentru valorificarea patrimoniului national românesc. Vorbim despre investiții în instituții care vor răspunde necesității de a înțelege ce înseamnă diversitate și multiculturalitate, iar pe termen lung, prin activitățile lor, să contribuie la efortul de combatere a discriminării și antisemitismului. În total, vloarea cumulată a investițiilor finanțate prin PNRR pentru contractele semnate astăzi este una record, de 24 milioane de euro”, explică ministrul Marcel Boloș.

 

15 milioane de euro din PNRR sunt alocate Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului

Clădirea Banloc-Goodrich, situată în București, va găzdui Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România Elie Wiesel, investiție în valoare totală de 38,7 milioane euro din care 15 milioane euro din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul investiției fiind asigurată din fonduri de la bugetul de stat și donații, pentru realizarea investiției până în anul 2026.

Crearea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului vine în recunoașterea diversității istoriei tradițiilor comunităților evreiești din România și a personalităților care au îmbogățit cultura și economia românească. În perioada interbelică, România a înregistrat a treia cea mai mare comunitate evreiască din Europa, după Polonia și URSS. Acest muzeu poartă numele unei personalități evreiești marcante, născută în România, laureat al Premiului Nobel pentru Pace și ”mesager al umanității” și ni-l dorim parte a ”regatului memoriei” căruia s-a dedicat  Elie Wiesel întreaga sa viață. Clădim acest muzeu cu fonduri europene și cu credința că valorile europene – toleranța, diversitatea, libertatea ne vor fi reper nouă și generațiilor care urmează”, transmite ministrul Marcel Boloș.

Complexul muzeal va ocupa o suprafață  totală construită de 10.397 mp și va găzdui o colecție de documente, artefacte de mari și mici dimensiuni care reflectă diversitatea istoriei comunităților evreiești din România. Activitățile care se vor desfășura în cadrul viitorului muzeu (de cercetare, educaționale și culturale) se adresează diferitelor categorii de public: cercetători, experți, profesori, studenți, atât noii generații, cât și seniorilor.

 

Memorialul „Închisoarea tăcerii” din Râmnicu Sărat va include un Centru educațional privind comunismul, printr-o investiție de 9 milioane euro

Cel de-al doilea contract semnat astăzi are în vedere restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală – Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismul în România.

Se va restaura astfel Muzeul de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală, proiectul incluzând realizarea unei expoziții permanente, și realizarea unui centru educațional privind comunismul în România în vederea promovării memoriei comunismului și a consecințelor sale, inclusiv în format digital și promovarea acestuia în mediul online.

Alături de închisori precum Sighet, Gherla sau Aiud, Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele represiunii comuniste, regimul de exterminare practicat contribuind la trista sa reputație.

Scopul investiției este de a promova un program de restaurare a monumentului istoric și de amenajare muzeală în vederea valorificării turistice pentru publicul larg dar și pentru crearea de condiții optime pentru specialiștii în cercetarea crimelor comunismului.

Imobilul este format din teren în suprafață de 8415 mp, se află în proprietatea Statului Român în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din anul 2007. Terenul este amplasat în intravilanul municipiului Râmnicu-Sărat.

Sursa foto: Guvernul României

Leave a Reply

Your email address will not be published.