Importanța covârșitoare a părții non-verbale din comunicare este binecunoscută. Dar dincolo de manifestările vizuale – gesturi, expresii faciale etc., există un întreg plan, mai puțin explorat în mod cotidian, în care se poate desfășura cunoașterea reciprocă și interacțiunea: atingerea. Proiectul interdisciplinar Valențe curativ-performative ale atingerii a fost conceput de un grup de treisprezece specialiști reuniți de Asociația Entuziart tocmai pentru a evidenția și sublinia potențialul uriaș de comunicare și de exprimare emoțională pe care îl are atingerea, în special în cazul unor persoane care au dificultăți în a comunica în moduri mai convenționale. Folosind tehnici diverse precum dans-terapia, art-terapia, dansul contemporan, somatica și alte tehnici creative cu rol terapeutic, grupul s-a reunit în spațiile a cinci instituții partenere – școli speciale, spitale de psihiatrie și centre de asistență socială, conducând un număr de treizeci de intervenții creativ-expresive adresate publicului vulnerabil de orice vârstă, cu abilități diverse psihice și motorii.
La finalul lunii august, la Centrul Național al Dansului București, echipa a deschis ușile publicului larg, oferind o prezentare interactivă și multistratificată a conceptelor terapeutice și expresive împletite în cadrul rezidenței artistice, sub titlul Polifonia gesturilor, curatoriată de Dr. Valentina de Piante, teoretician și practician al dansului contemporan și al metodei somatice Feldenkrais și de coregrafa Alexandra Bălășoiu Punctul de pornire în jurul căruia s-a configurat întreg proiectul și care a fost subliniat pe parcursul acestui eveniment este că procesul de cunoaștere nu doar că se poate realiza prin atingere, dar și că persoanele cu nevoi speciale pot să fie cele care își ghidează tutorii și îngrijitorii prin intermediul limbajului complex și reactiv pe care îl pune la dispoziție simțul tactil. Participanții au fost invitați să observe în primă instanță interacțiunea dintre dansatorii/terapeuți, un copil cu nevoi speciale și îngrijitorii săi, ca apoi să fie ghidați către o redescoperire a propriilor experiențe tactile, cuprinzând rând pe rând simțul haptic, funcția tonică, privirea, cât și creativitatea vizuală și kinetică spontane.
Participanții au fost încurajați să interacționeze cu propriile limitări, adeseori auto-impuse, referitoare la comunicarea prin atingere, într-un proces etapizat de integrare a acestui simț în atenție, conștiință și intenție. De la desene cu creioane de ceară și până la interacțiuni spontane pe scena CNDB, impulsionate și ghidate de membrii ai echipei de proiect, persoanele prezente au avut posibilitatea de a renunța la statutul de observator, la calitatea de public, experimentând pe propria piele un plan de comunicare subapreciat în societatea contemporană.
Mărturiile primite de echipa internațională a proiectului în urma evenimentului vorbesc despre revelații surprinzătoare, despre reconectări cu stări pe care unii dintre participanți nu le mai simțiseră din copilărie, stări care au dus la o cunoaștere mai aprofundată a potențialului expresiv și de comunicare al corpului, dincolo de orice limbaj formalizat. Au avut ocazia să treacă de la statutul de simplu observator la cel de participant activ. „…am intrat în conexiune, în joc, ca un copil sau ca o mamă, ca un corp care dansează liber sub reflectoare. Și am oferit, atunci când am avut o deschidere, ce am crezut eu că e de oferit. M-a surprins propria mea libertate și spontaneitate. A fost un cadou neașteptat…,” a mărturisit unul dintre participanți.
În plus, procesele dezvoltate în cadrul proiectului au fost apreciate nu doar de participanți, ci și de personalul medical și de îngrijire. Iuliana Nedelcu, psiholog clinician la Spitalul de Psihiatrie Voila, a menționat: „În timpul atelierelor, era o atmosferă foarte plăcută, liniștitoare, adusă de prezența art-terapeutului. Caracterul de nou al întâlnirii a fost un plus, apoi vocea caldă a făcut 50% din treabă. O chestiune remarcabilă a fost succesul obținut, ținând cont de numărul mare de participanți de la fiecare atelier (vreo 30, parcă). Chiar dacă nu s-a putut respecta întotdeauna structura ședinței, efectul terapeutic s-a produs prin faptul că toată lumea a lucrat și s-a simțit bine, cu un sentiment de participare la ceva important, interesant… chiar dacă nu au avut timp să vorbească fiecare despre lucrarea lui, cu siguranță s-au identificat în exprimarea celor care au avut timp și, în felul ăsta, s-a produs o descărcare”.
Prin mișcare și interacțiunea tactilă cu materialele de artă, pacienții au găsit un limbaj prin care și-au putut comunica stările sufletești, descoperind că sentimentele lor reprimate sunt legitime. „Unul dintre cele mai emoționante momente a fost când pacienții au împărtășit ce își doresc pentru ei în viitor, iar o pacientă a recitat o poezie minunată scrisă de ea. A fost, poate, cel mai semnificativ mod în care se putea încheia rotund o experiență prin care, în jur de 70 de persoane, au trăit exprimarea prin creație. Am simțit încă o dată puterea exprimării creative, care leagă oamenii prin emoție și sinceritate, dincolo de rol și statut,” a povestit Anca Ghearasămescu, art-terapeut Phronetik.
Metodologia adusă de echipa extinsă a proiectului a îmbinat tehnici internaționale cu inovații locale, facilitând conexiuni între terapie și dans contemporan, prin crearea unui punct intermediar între somatică și art-terapie, ca de pildă în timpul intervenției de la Spitalul de Psihiatrie de la Voila, experiență tactilă unu la unu (“Agency of Touch”), facilitată de Mădălina Dan și îmbogățită prin aportul art-terapeutei Oana Dorneanu, care a reușit să ofere o nouă conexiune între exprimarea creativă tactilă și cea vizuală. „În cadrul clinic și de îngrijire, din perspectiva de pacient, am putut observa locul secund pe care îl ocupă propriul corp. E ca și când corpul-minte-sufletîși pierde „agenția”, prim-planul fiind ocupat de diagnostic, boală, tratament. Mai degrabă decât un terapeut, mă văd ca un „agent” care facilitează întâlnirea cu universul propriului corp-minte-poveste-suflet” a explicat Mădălina Dan.
Prin forța și profunzimea experienței tactile, acest proiect ne reamintește că atingerea este un canal universal de comunicare care poate aduce o nouă dimensiune în viața noastră de zi cu zi, oferind atât vindecare emoțională, cât și un mijloc de exprimare creativă autentică.
„Atelierele de dans-terapie pe care le-am ținut cu beneficiarele din DGASPC Milcov le-au ajutat pe acestea să se deschidă către modalități simple de a-și arăta grijă prin atingere – atât în mod individual, prin auto-atingere blândă, cât și față de ceilalți.Treptat, în exercițiile cu partener beneficiarele au început să fie mai atente la cealaltă persoană, să aibă mai multă răbdare pentru a dezvolta propunerea în mod creativ. Marea dorință a lor, cât și a mea, este ca acest proiect să poată continua într-un fel sau altul. La încheierea atelierelor am simțit că abia atunci cu adevărat începeau să se stabilizeze niște efecte pozitive ale lucrului împreună cu beneficiarele”, spune și Alexandra Cucu, psihoterapeut.
Prin propriile mărturii, cât și prin testimonialele participanților la evenimentele publice, echipa proiectului (Loredana Larionescu, Valentina de Piante, Cristina Lilienfeld, Alexandra Bălășoiu, Alexandra Cucu, Loredana Pătrășcoiu, Octavia Roman, Anca Ghearasămescu, Oana Dorneanu, Cătălin Diaconu, Crina Petrescu, Ana Dumitrașcu, Cristina Julietta Mayer, Konrad Mihat, fără a omite trainerii internaționali care au contribuit la supra-specializarea echipei – Carla Bottiglieri, Thomas Greil si Lorenzo Tosti) este convinsă de necesitatea unei rețele extinse prin care instituțiile și universitățile, împreună cu asociațiile active în domeniu, să împărtășească cunoaștere dând valoare experienței interioare a fiecărui individ și totodată oferind instrumente prețioase pentru a valorifica în colectivitate creativitatea fiecăruia.
Parteneri: Școala Profesională Specială „Sf. Nicolae”, Spitalul de psihiatrie Voila – Câmpina, Spitalul de psihiatrie „Eftimie Diamandescu” Bălăceanca, DGASPC București, Universitatea București, Centrul Național al Dansului București (CNDB).
Parteneri media: Radio România Cultural, LIFE.ro, Palindrom, Happ.ro, Ziarul Metropolis, Bookhub, Revista Golan, Iscoada, Semne Bune, Litera 9, cult-ura, Spotmedia, PRwave, Kudika, Garbo, Fashion Premium Magazine, AIVI Media Hub.
Proiectul este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului său de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Foto: Luciana Gingărașu
Leave a Reply