În contextul în care Allen Coliban susținea în campania electorală varianta de spital propusă de ANSB, începând cu ianuarie 2021, ANSB a fost „omisă” de la toate discuțiile și întâlnirile de lucru care au vizat Spitalul Regional. Mai mult, ANSB nu a fost invitată să fie parte din acordul semnat de Primăria Brașov împreună cu Ministerul Sănătății și Consiliul Județean Brașov.
ANSB a organizat ieri, o conferință de presă pentru a-și exprima îngrijorările și obiecțiile cu privire la modul în care primarul Allen Coliban administrează proiectul Spitalului Regional. Conferința de presă a venit și ca urmare a prezentării online organizată de Primăria Brașov pentru prezentarea indicatorilor tehnico-economici, prezentare de la care a lipsit primarul.
La conferința de presă, din partea ANSB, au participat dr. Dan Grigorescu, Horatziu I. Cenușă, Dorin Șaramet și Sorin Dencescu.
În continuare vă prezint punctul de vedere al ANSB.
După cum știți, pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Brașov a avut loc acum 5 zile prezentarea online a indicatorilor tehnico-economici privind Spitalul Regional de Urgență Brașov.
ANSB a participat, respectându-și rolul de principală entitate direct interesată (stake holder) în proiect (mai ales că deține paternitatea acestuia!), pe care l-a inițiat în septembrie 2015, l-a dezvoltat constant în ultimii 6 ani, promovându-l atât local, în mediul social, politic, comunitar brașovean, cât și la nivel național, la Guvern și la Parlamentul României.
Atât în timpul prezentării „in live” a întâlnirii, cât și ulterior, după studierea materialului pus la dispoziție de Primăria Brașov, au fost puse în evidență un număr important de deficiențe cuprinse în proiect, la care, din păcate, au fost asociate și unele decizii surprinzătoare ale Primăriei. Toate acestea, pe care le vom explicita în cele ce urmează, ne-au întărit convingerea că proiectul a derapat de la direcția stabilită anterior, inclusiv în urma discuțiilor în spațiul public, cât și în cadrul singurei consultări oficiale la care ANSB a fost invitată să participe. Această convingere ne îndreptățește să considerăm că proiectul este în prezent pus în mare pericol de modul defectuos în care Primăria a dovedit că s-a raportat la el în cursul anului 2021!
În acest context, am așteptat cu real interes desfășurarea întâlnirii de lucru pe care Primăria Municipiului Brașov a organizat-o ieri, la sediul acesteia, mai ales că avea ca scop declarat transmiterea feedback-ului celor interesați legat de prezentarea indicatorilor tehnico-economici privind Spitalul Regional de Urgență Brașov, desfășurată anterior.
Dezamăgirea mea, ca reprezentant al ANSB, dar și a colegilor mei, membri ai Comitetului Director, a fost maximă, deoarece domnul Primar, singurul care ar fi avut responsabilitatea de a ne lămuri nedumeririle, nu a participat. Din păcate, nu a prea contat faptul că domnul Coliban și-a desemnat un înlocuitor în persoana doamnei viceprimar Boghiu, deoarece dânsa ne-a declarat în mod onorabil că nu este în temă cu proiectul și s-a mulțumit să ne noteze întrebările și argumentele pentru a îi fi aduse la cunoștința domnului Primar.
Proiectul are și părți bune, pe care le apreciem, dar care aparțin normalității dintr-un sistem medical normal din prezent. Considerăm că nu este momentul să le abordăm azi.
Care sunt problemele grave cu care se confruntă proiectul, punându-l în mare pericol (inclusiv de a nu fi realizat vreodată), așa cum au rezultat din prezentarea realizată și din declarațiile oficiale ulterioare?
- Decizia unilaterală și intempestivă de retragere din proiect a Primăriei, care, conform declarațiilor domnului Primar Coliban, o dată cu finalizarea studiului de fezabilitate (S.F.) de către consultantul angajat de BERD, va abandona proiectul din punct de vedere financiar și al managementului acestuia, transferându-l în responsabilitatea exclusivă a Ministerului Sănătății. Practic, Primăria Brașov își abandonează rolul inițial de partener public din conceptul de tip FM-PPP pe care l-a convenit cu BERD acum doi ani, în februarie 2019.
Riscul ca acest proiect să fie abandonat oricând în anii viitori (mai ales că începerea construcției efective este preconizată abia în 2025, deci peste 4 ani!) este enorm în contextul în care Ministerul Sănătății este caracterizat de:
- o majoră lipsă de predictibilitate și este supus permanentelor schimbări ale configurațiilor politice;
- lipsa specialiștilor în dezvoltarea proiectelor de spitale regionale (vezi cei 7 ani trecuți fără ca primele trei spitale regionale să fi fost măcar în stadiul de inițiere a construirii)
- lipsa specialiștilor în derularea de proiecte de tip FM-PPP, acesta de la Brașov fiind proiect-pilot;
- lipsa probabilă a fondurilor și garanțiilor guvernamentale care să asigure achitarea tranșelor anuale către finanțator tip de 28-30 de ani
- lipsa pârghiilor legale, formale sau informale, de a controla la Ministerul Sănătății măcar la nivel de informație traseul proiectului, care, dacă este o prioritate pentru Brașov, în nici un caz nu va fi o prioritate la nivel național (vezi contrele cu centrul universitar Tg. MUREȘ).
În concluzie, considerăm că această decizie a domnului Primar este eronată, că nu poate fi luată doar de el, personal, „pe persoană fizică” și că trebuie pusă în discuția reprezentanților politici ai comunității.
- O altă problemă este ceea ce nouă ni se relevă a fi o aparentă (dar demonstrabilă) subordonare a Primăriei față de consultantul care elaborează S.F., când, în mod normal, ar trebui să fie invers: noi solicităm, consultantul oferă soluții integrate.
Argumentul pe care îl aducem în discuție este legat de ceea ce s-a stabilit în prima (și ultima!) întâlnire la care ANSB a participat (în ianuarie 2021), când s-a stabilit oficial ca structura constructivă a spitalului să nu fie cea propusă și agreată de consultant (respectiv P+6 etaje – maximum posibil ca înălțime datorită regimului aeronautic al zonei, la care se adăuga o parcare supraterană de circa 1400 de locuri), ci una de tip S2+S1+P+6 etaje!
Cele două niveluri aflate în subsol urmau să fie utilizate astfel: S1 pentru funcționarea de infrastructură medicală tehnologică (imagistică, oncologie, etc), iar S2 să fie utilizat în mod uzual ca parcare subterană.
În conceptul ANSB, nivelul S2 ar fi constituit de fapt componenta strategică a spitalului, ea fiind adaptată constructiv pentru a putea fi folosită ca spațiu util în cazuri de calamități naturale, stări de dezastru, crize umanitare sau chiar conflicte militare. Acest concept, regăsit și în spitalele strategice din țările europene și SUA, a fost readus în discuție de ANSB la acea întâlnire, el fiind parte integrantă din conceptul Green Smart Medical City pe care ANSB l-a dezvoltat încă din primii ani de existență a proiectului.
Spre surprinderea noastră, deși aceasta a fost „comanda” făcută consultantului, BTY vine din nou cu vechea propunere, de P+6 etaje, în care este inclusă și funcțiunea de „Car parks & Shelters” (Parcări și Adăposturi), care ocupă nici mai mult, nici mai puțin de 41.476 mp, adică peste 4 ha de teren din cele 8 pe care poate fi construit spitalul!
Și atunci, întrebăm și azi, așa cum am făcut-o și ieri, la Primărie (fără a primi vreun răspuns): Cine primează în proiect? Interesul consultantului de a livra cu eforturi minime un proiect de mică complexitate sau interesul pe termen lung al comunității brașovene ? Că vor fi creșteri de costuri, e evident1 DAR SUNTEM PREA VULNERABILI în fața unor situații limită ca să nu ne construim un spital care să aibă în componență și o componentă strategică!
Nu uitați că zona Brașovului este o zonă seismică mult mai protejată decât cea mai mare parte a teritoriului național!
- Tot în ianuarie 2021 am constatat că în structura spitalului era prevăzută pentru tratamentul pacienților cu arsuri doar o Unitate de Arși (Burn Unit- care tratează pacienții cu arsuri medii). În contextul în care strategia națională de modernizare a structurilor de tratament a pacienților arși este prevăzută înființarea/construirea de Centre de Arși (Burn Centers – care tratează marii arși) în fiecare spital de rang regional, am solicitat, în calitate de expert în domeniu, ca în viitoarea propunere să se țină seama de această necesitate stringentă. Era nevoie de modificarea conceptului spațial de la etajul respectiv, asta pentru că un Centru de Arși are nevoie pentru a funcționa de un spațiu de aproape trei ori mai mare decât o Unitate de Arși. Ceea ce am solicitat s-a notat, fiind vorba de o cerință a Primăriei.
Credeți că s-a întâmplat ca onor consultantul să țină seama de ea? Nici pomeneală, în structura spațială figurează tot o Unitate de arși! Pe aceeași suprafață inițială!
Mă întreb dacă domnul Primar se lasă doar prostit de consultant sau nu îl interesează aceste „amănunte”? Amănunte care înseamnă vieți salvate în România, nu plătind în străinătate!
4. O altă nedumerire pe care o avem este incongruența următoarelor două informații:
- Pe de o parte domnul Primar ne anunță că „A RECEPȚIONAT DEJA S.F.” și că:
„Am încheiat acest capitol, avem studiul de fezabilitate, care vine cu calcule realiste și un concept solid cu privire la dezvoltarea acestui spital. De acum încolo rolul nostru devine unul secundar, pentru că această investiție este important să fie asumată de către Ministerul Sănătății, dată fiind scara investiției și impactul – care nu este doar pentru Brașov ci și pentru județele din jur.”
Iar pe de alta ne comunică faptul că forma pe care o discutăm e un DRAFT (for Feasibility and Substantiation Study), adică o CIORNĂ a Studiului de fezabilitate și sustenabilitate (vezi mai jos diapozitivul Anticipated timeline)
Pentru noi ar fi mai bine ca acest document conținând indicatorii tehnici li economici să fie un DRAFT, ca să îl mai putem optimiza. Cum e de fapt, domnule primar?
- Am vrea să îl întrebăm pe domnul Primar dacă își asumă în întregime următoarea frază, pe care a lansat-o în spațiul public:
„Cred că datele prezentate sunt cifre realiste pentru România.”
Nu de alta, dar la o privire sumară, cifrele avansate de consultant sunt în neconcordanță cu realitatea, pornind de la cele macro:
Conform studiului de fezabilitate, acest viitor spital va avea următoarea configurație:
31 de secții
77 de specialități
26 de săli de operații
972 de paturi – din care 56 pentru spitalizarea de zi
370.000 de pacienți anual – capacitate.
440 milioane de euro – evaluarea costului de construcție
Durata medie de spitalizare-6 zile
Gradul de ocupare al paturilor: 85%
Nu de alta, dar noi putem demonstra că nu e cam așa! Iar consultantul cam calcă în străchini! Nu o vom face azi, mai e timp și în zilele următoare!
Poate tocmai de aceea ați ajuns să afirmați exact contrariul celor din campania electorală:
„Nu sunt specialist, dar din toate discuțiile pe care le-am avut – cu comunitatea, cu specialiștii din comunitatea locală (ne spuneți și nume, domnule Primar? Ca să știm și pe cine tragem la răspundere) – dimensiunea acestui spital este una bună, cu atât mai mult cu cât el vine cu toate dotările moderne care ajută la scăderea duratei de spitalizare.”
Da, de la 6,3 la 6 în 2028! O nimica toată, care v-a fost vândută de consultant ca fiind bijuterie, iar ea este o cocleală aurită!
- Pornind de la afirmația domnului Primar Coliban, precum că „Despre acest spital s-a vorbit mult și nu s-a făcut nimic până acum. ”, dorim să ne exprimăm nemulțumirea legată de faptul că domnul Primar nu are eleganța de a recunoaște (deși știe prea bine că e așa!) că doar eforturile constante făcute de ANSB au fost cele care au adus acest proiect în acest stadiu. ANSB a fost singura entitate care, în mod continuu, din 2015 până în prezent, a împins acest proiect pe calea lui extrem de anevoioasă! ANSB a reprezentat elementul de continuitate al proiectului, indiferent de schimbările guvernamentale, ministeriale și ale reprezentanților administrației și puterii locale!
ANSB reprezintă o resursă locală de experți în medicină de spital și în management sanitar de care domnul Primar s-a lepădat aproape imediat după câștigarea puterii, ceea ce nu îi face cinste! Spunem asta pentru că am aflat, în mod colateral, că în cursul anului 2021 au fost organizate o multitudine de întâlniri „pe proiect”, la care ANSB nu a fost chemată, domnul Primar considerând că ANSB nu se poate defini ca entitate cu interes în proiect (stake holder)! Îl informăm pe domnul Coliban că nici măcar Primăria nu ne depășește în interesul față de acest proiect! Poate doar BERD-ul, dar măcar acolo e vorba de fluxuri financiare, în timp ce noi am muncit 6 ani GRATIS pentru comunitate!
Mai spunem că domnul Primar greșește amarnic când nu își sprijină ideile pe o consultare cu specialiștii în domeniu care fac parte din ANSB. Altfel nu ar face confuzii regretabile vorbind despre Noul spital de pneumoftiziologie și boli infecțioase ca despre un spital de mono-specialitate, când tot el îl descrie astfel: „Conform studiului de prefezabilitate, viitorul spital va avea următoarele specializări: boli infecţioase, pneumologie şi ftiziologie, recuperare, medicină fizică şi balneologie, chirurgie toracică, îngrijiri paliative.”
Slabi consultanți mai aveți, domnule Primar!
ÎN CONCLUZIE:
ANSB consideră că dacă, odată cu finalizarea acestui studiu de fezabilitate, Primăria Brașov trece în „background” (în plan secund) în continuarea proiectului, Ministerul Sănătății urmând să devină principalul pion pentru contractarea finanțării și derularea efectivă a lucrărilor și operaționalizare, PROIECTUL NOULUI SPITAL AL BRAȘOVULUI E MORT DIN FAȘĂ!
Tocmai de aceea cerem inițierea cât mai rapid posibil de consultări publice, deschise, pentru a optimiza proiectul și a-l face compatibil cu nevoile comunității locale și regionale!
Mai dorim să știm, cu nume și prenume, cine sunt reprezentanții Primăriei Brașov, ca stake holder. Nu de alta, dar BERD și firmele de consultanță participă prin perswoane nominalizate, nu doar ca instituții.
Cerem includerea ANSB în protocolul încheiat în 2021 între Primăria Brașov, Consiliul Județean și Ministerul Sănătății ca parte componentă integrantă în calitate de reprezentant al societății civile și profesionale.
Leave a Reply