The Balkan Free Media Initiative (BFMI) a publicat luna aceasta, noiembrie 2025, un raport intitulat „Tackling „TikTokcracy” in the Balkans: A blueprint for fighting algorithmic manipulation in Europe”, cu un capitol dedicat României.
În decembrie 2024, România și-a anulat votul prezidențial după ce a descoperit că zeci de mii de conturi false de TikTok propulsaseră un candidat pro-rus din obscuritate spre victorie. Acest moment a expus o realitate care se apropia rapid, în care democrația riscă să devină „TikTokcrație”, guvernată de clicuri și senzaționalism, mai degrabă decât de adevăr și deliberare. Europa se confruntă acum cu o alegere dificilă: să ceară democrațiilor să meargă împotriva proceselor și procedurilor stabilite pentru a se salva de interferențele străine sau să-și reimagineze complet apărarea democratică pentru a face față momentului actual.
Acest raport oferă un plan pentru Europa pentru a trece de la gestionarea reactivă a crizelor la o apărare democratică anticipativă. Prin conectarea reglementării, tehnologiei și mass-media credibilă într-un singur ecosistem protector, acest raport arată cum Europa își poate proteja societățile deschise împotriva transformării informațiilor în arme. Pe măsură ce ritmul manipulării online se accelerează rapid, nevoia unei astfel de transformări este din ce în ce mai urgentă. Deși autorii acest raport consideră că inițiativa Scutul Democrației (EUDS) a Comisiei Europene este un punct de plecare util pentru această transformare, concluziile subliniază faptul că EUDS necesită o amplificare și o implementare rapidă și agresivă pentru a aborda realitățile de pe teren.
Amenințarea TikTokcrației este fundamental fără frontiere, necesitând un răspuns transfrontalier și cu participarea mai multor părți interesate. Studiile de caz detaliate aici indică faptul că evenimentele alegerilor prezidențiale românești din 2024-2025 nu au fost evoluții izolate. Mai degrabă, experiența României a expus vulnerabilități structurale în întregul spațiu informațional al Europei, vulnerabilități împărtășite de state membre precum Bulgaria și de potențiali membri precum Kosovo.
În fiecare dintre aceste cazuri, activitatea neautentică, comportamentul coordonat și conținutul nemarcat au fost utilizate de actori politici, susținătorii acestora și influencerii plătiți pentru a stimula artificial implicarea anumitor partide, candidați și narațiuni în perioadele electorale de vârf din 2024 și 2025. Având în vedere că România, Bulgaria și Kosovo au unele dintre cele mai mari rate de penetrare a TikTok din toată Europa, aceste cazuri reprezintă un avertisment clar cu privire la direcția în care s-ar putea îndrepta alte țări fără o atenție imediată din partea Bruxelles-ului și a partenerilor săi din toate sectoarele. Din aceste studii de caz, au apărut următoarele recomandări cheie, aplicabile țărilor din întreaga Europă:
- Consolidarea aplicării Legii serviciilor digitale (DSA) prin cerințe anticipative pentru platforme privind atenuarea riscurilor sistemice și transparența publicității politice, precum și prin linii directoare pentru moderarea conținutului în timpul perioadelor electorale;
- Operaționalizarea EUDS ca infrastructură strategică a UE pentru detectarea în timp real și răspunsul rapid la manipularea algoritmică, necesitând și facilitând cooperarea între coordonatorii de servicii digitale (DSC), autoritățile de reglementare, societatea civilă și semnalatorii de încredere la nivel transfrontalier și asigurând capacitatea și independența acestor organisme;
- Înființarea de organisme de coordonare dedicate suplimentare la nivel național și regional (legate de cadrul EUDS) pentru a îmbunătăți schimbul de informații, monitorizarea preventivă și comunicarea rapidă în situații de criză, precum și pentru a facilita abordările adaptive de cercetare;
- Înăsprirea finanțării campaniilor electorale și îmbunătățirea transparenței publicității în conformitate cu viitorul Regulament al UE privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA), eliminând lacunele care permit finanțarea transfrontalieră a propagandei și dezinformării online;
- Avansarea aplicării Legii europene privind libertatea mass-media (EMFA) pentru a asigura transparența deplină a proprietății, a perturba rețelele de finanțare a dezinformării și a proteja independența mass-media de interes public;
- Extinderea sprijinului financiar și în natură pentru mass-media credibilă pentru a răspunde amenințărilor emergente online, inclusiv pentru a dezvolta și implementa cursuri de formare privind impactul pozitiv al spațiilor algoritmice, menținerea încrederii publicului și construirea rezilienței societății printr-o comunicare online eficientă;
- Investiții în alfabetizare digitală și inițiative de „pre-bunking”, în special în rândul tinerilor și al celor care aleg pentru prima dată, pentru a consolida reziliența civică împotriva dezinformării algoritmice și a manipulării emoționale online și pentru a descuraja cetățenii să contribuie în mod accidental la amplificarea acestora;
- Dezvoltarea de instrumente de criminalistică digitală cu sursă deschisă, susținute de UE, în cadrul Sistemului UE de Dezvoltare a Forței de Muncă (EUDS), pentru a permite monitorizarea mass-media în timp real, analiza multiplatformă și identificarea timpurie a comportamentelor neautentice coordonate, care să contribuie la abordările de cercetare adaptive; și
- Integrarea conformității cu EMFA, DSA și alte acte relevante la nivelul UE în criteriile de aderare pentru țările candidate actuale și potențiale, în special în Balcanii de Vest, unde piețele mass-media sunt cele mai fragile și situația de securitate este deosebit de volatilă, integrând în același timp aceste țări în inițiativele de monitorizare transfrontalieră și cercetare recomandate.
Capitolul dedicat României detaliază evoluția operațiunii informaționale a lui Georgescu, detaliind principalii actori și tacticile esențiale pentru succesul acesteia în a-l propulsa de la obscuritate la victorie. Procedând astfel, capitolul identifică recomandări societale, de reglementare, instituționale și tehnice care ar fi putut atenua operațiunea de manipulare a lui Georgescu și pot preveni viitoare acte de manipulare algoritmică la scară largă pe TikTok și alte platforme.
Prezentare generală a tacticilor din spatele operațiunii lui Georgescu
În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din noiembrie, campania online coordonată a lui Georgescu a utilizat simultan două tactici principale pentru a ajunge la potențialii alegători: 1) generarea de conținut țintit și 2) umflarea indicatorilor de implicare a utilizatorilor prin intermediul conturilor automate și al promoțiilor plătite.
Această abordare hibridă a saturat platforma cu mesaje favorabile, profitând de algoritmul TikTok, evitând în același timp detectarea de către platformă.
În același timp, relevanța locală a conținutului i-a permis lui Georgescu să transforme această popularitate fabricată într-o acoperire „autentică” sau organică, creând un ciclu extrem de eficient de implicare online care a dus în mod evident la conversia alegătorilor. Georgescu nu numai a acumulat 646.000 de urmăritori și 7,2 milioane de aprecieri pe TikTok în cele două luni dinaintea alegerilor; el a și emergit de la obscuritatea politică în fruntea sondajelor, cu 22,94% din voturi în ziua alegerilor.
Înainte de repetarea alegerilor prezidențiale din mai, autoritățile naționale au impus noi reglementări privind încălcările campaniilor online, iar TikTok a format o echipă locală de intervenție pentru a monitoriza și elimina conturile și activitățile suspecte. În ciuda acestor eforturi, monitorizarea de către grupurile civice locale sugerează că un comportament neautentic coordonat a continuat să prolifereze prin intermediul conturilor oficiale ale candidaților de pe TikTok și alte platforme, deși la o scară mult mai mică.
Analiză: cronologia operațiunii și strategii de atenuare ratate
Următoarea analiză documentează modul în care campania TikTok a candidatului prezidențial Călin Georgescu a evoluat în timp, de mult înainte de începerea perioadei electorale, până în ziua alegerilor, decizia de a repeta cursa și rezultatele finale din mai 2025. Această secțiune identifică apoi posibilele strategii de atenuare ratate de autoritățile naționale, platformele și instituțiile europene care ar fi putut ajuta la prevenirea sau atenuarea efectelor complete ale acestei operațiuni.
Autoritățile naționale au ratat oportunități de a avertiza publicul cu privire la riscurile consumului de știri online în timpul perioadei electorale; de a emite un răspuns proactiv, eficient, transparent și interinstituțional; și de a ajusta regulile electorale pentru a preveni sau a monitoriza în mod adecvat Analiză: cronologia operațiunii și strategiile de atenuare ratate încălcările privind publicitatea politică și finanțarea campaniilor.
Între timp, instituțiile europene nu au reușit să stabilească linii directoare clare pentru ca platformele să își îndeplinească obligațiile de atenuare a riscurilor în temeiul noii Legi privind serviciile digitale (DSA) intrate în vigoare, ceea ce a determinat în cele din urmă TikTok să răspundă reactiv, într-un mod excesiv care a afectat activismul civic și dezbaterea publică într-un moment politic deosebit de sensibil.
Prin urmare, recomandările menționate în analiza următoare abordează în principal aceste vulnerabilități de reglementare, instituționale și societale, cu unele recomandări specializate vizând abordarea aspectelor tehnice ale operațiunii lui Georgescu.
Foto: Raport „Tackling „TikTokcracy” in the Balkans: A blueprint for fighting algorithmic manipulation in Europe”
Leave a Reply