Strategia UE pentru păduri a fost publicată și va fi supusă în luna iulie votului comisarilor UE. Agent Green, organizație membră a Forest Defenders Alliance a analizat aspectele pozitive din această strategie, precum și deficiențele din documentul expus public care trebuie îmbunătățite pentru a avea o strategie pentru păduri care sprijină în loc să submineze atenuarea crizei climatice și a biodiversității.

Documentul cadru relevă alte lacune în recunoașterea produselor lemnoase recoltate ca factor de atenuare, afirmând că “Produsele lemnoase recoltate în UE reprezintă un absorbant activ de carbon net de aproximativ -40 MtCO2e/an, având totodată beneficii climatice printr-un efect de înlocuire a materialelor, cu valori între -18și -43 MtCO2e/an.” Însă produsele lemnoase recoltate nu reprezintă un absorbant “activ” de carbon. Așa cum relevă protocolul de  contabilizare a carbonului IPCC, produsele lemnoase recoltate nu izolează în mod direct carbonul din atmosferă, ci creează un stoc de carbon  care a fost izolat inițial prin biomasa supraterană a pădurilor și altor terenuri cu arbori. (3)

Ce este mai important este că efectul de înlocuire în sine este în mare măsură o iluzie deoarece se manifestă cu adevărat dacă cantitatea totală de material utilizat este plafonată – altfel, utilizarea materialelor originale și “înlocuitorului” de lemn sunt libere să continue să crească. (4)

În general, strategia cadru trebuie rescrisă astfel încât să conștientizeze că având în vedere obiectivul CE nu numai de a construi un stoc de carbon în pădure pentru atenuarea schimbărilor climatice dar și de reabilitare a ecosistemelor și inversare a declinului înspăimântător al biodiversității în plin având, prioritatea trebuie să fie protejarea, regenerarea și renaturalizarea pădurilor – și nu intensificarea recoltării, chiar și pentru produse din lemn cu viață lungă.

Planurile și oportunitățile pentru o creșterea nivelului de responsabilitate

Strategia cadru discută planurile pentru monitorizarea, guvernarea și certificarea pădurilor și silviculturii. Pentru ca aceste inițiative să aibă succes, acestea trebuie să se bazeze pe o știință riguroasă și să aibă o reprezentare puternică în rândul oamenilor de știință și ONG-urilor  asupra organelor de supraveghere. Comentăm aici pe marginea acestor inițiative în special a Strategiei Pădurilor.

1.           Definiția comună pentru pădurile primare și seculare și regimul de protecție, statele membre angajându-se “de urgență” să cartografieze și să monitorizeze; ar trebui să asigure lipsa deteriorărilor până când nu încep să aplice regimul de protecție. (p. 4).

• Da, dar este nevoie de mai multă putere pentru a ajuta urgent la oprirea creșterii alarmante a recoltării ilegale și a exploatării legale a pădurilor mature, inclusiv pentru bioenergie. De asemenea, trebuie alocate imediat resursele pentru a cartografia și proteja pădurile care sunt viitoare posibile păduri seculare.

2.           Propunerea legislativă viitoare privind planificarea și monitorizarea pădurilor a UE care include indicatori suplimentari și praguri/intervale pentru “gestionarea sustenabilă a pădurilor”, concentrându-se pe sănătatea ecosistemului, biodiversitate, obiective climatice. (p. 5)

• Nu trebuie decât să observați utilizarea excesivă a cuvântului “sustenabilitate” pentru a descrie cele mai nefavorabile și mai degradante practici forestiere din UE pentru a vedea cât de lipsit de sens devine acest cuvânt. Dacă UE vrea ca aceste cuvânt să însemne ceva, atunci trebuie susținut prin standarde și implementări cu adevărat riguroase. Între timp, nu trebuie să așteptăm o legislație viitoare pentru a recunoaște imediat faptul că criteriile de “sustenabilitate” a biomasei din DER II nu se apropie nici pe departe de definiția sustenabilității postulată în strategia cadru (la p. 5). De exemplu, despădurirea este “sustenabilă” conform DER atâta timp cât copacii continuă să crească în altă parte pentru a asigura că tăierea nu depășește creșterea forestieră la nivel regional și chiar și la nivel național. Ignorarea a ceea ce se întâmplă la nivel de parcelă și în schimb concentrându-se pe o “sustenabilitate” la nivel de peisaj este ceea ce sporește degradarea pădurilor din UE și exploatarea pădurilor pentru combustibil din biomasă în afara UE. Noul concept de sustenabilitate trebuie să se aplice la fiecare scară a gestionării pădurilor pentru a avea un impact, deoarece pădurea se compune din aceste “parcele.”

 

3. Rüter, S., et al. (2019). Volume 4: Agriculture, Forestry and Other Land Use, Chapter 12: Harvested Wood Products. 2019 Refinement tothe 2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories. https://www.ipcc- nggip.iges.or.jp/public/2019rf/index.html
4. Leturcq, P. (2020). “GHG displacement factors of harvested wood products: the myth of substitution.” Scientific Reports 10(1): 20752.https://doi.org/10.1038/s41598-020-77527-8

 

• În ceea ce privește cartografierea și monitorizarea, sunt necesare date de la fața locului pentru a obține indicatori specifici locului și pentru calibrare, însă la fel de importantă este și utilizarea unor date geospațiale corecte. Capacitatea de a evalua densitatea de carbon a pădurilor prin teledetecție este în creștere și poate ajuta la armonizarea seturilor de date naționale și oferi un nivel de bază pentru verificarea realității din teren. Totodată, trebuie intensificată utilizarea teledetecției și urmărirea pentru a ajuta la stoparea exploatării ilegale.
• Documentul și planurile care vor rezulta din acesta trebuie să conștientizeze că foamea UE pentru resurse naturale continuă să fie motorul degradării pădurilor și despăduririi, de exemplu prin promovarea biomasei pădurilor ca sursă de energie regenerabilă, ceea ce impulsionează recoltarea forestieră în UE, America de Nord, Rusia și în alte zone. Trebuie să existe un plan pentru a inversa această tendință.

3.           Sistemul voluntar comun de certificare “mai aproape de natură” pentru silvicultură.

• Da, dar să i se dea mai multă putere și stimulente reale, inclusiv accesul pe anumite piețe și la anumite beneficii care sunt posibile doar cu certificare. În caz contrar, afacerile vor continua să fie practica obișnuită în silvicultură, care este prea des etichetată fals ca fiind “sustenabilă”,
• Comisia Europeană ar trebui să impună cerințe minime de audit pentru toate planurile de certificare publice și private.  Aceste planuri au multe lacune, inclusiv faptul că nu par să fie capabile să asigure legalitatea aprovizionării lemnului în UE.

4.           Propunerea de a crește absorbția fondurilor de dezvoltare rurală relevante pentru Strategia privind Pădurile  (p.8).

• Observăm că alocarea actuală a 6,7 miliarde de euro sub CAP pentru măsurile forestiere ar putea fi dublată dacă se stopează subvenționarea arderii biomasei pădurilor pentru producția de energie. Este justificat să fie plătiți oameni care să crească păduri, nu ca să le recolteze și să le ardă pentru energie.

5.           Evaluarea produselor lemnoase recoltate: Este într-adevăr important să se dezvolte “o metodologie standard, robustă și transparentă pentru a cuantifica beneficiile climatice ale produselor de construcție din lemn și altor materiale de construcție.” (pagina 11).

• Însă, am avea mai multă încredere că acesta ar avea integritate dacă strategia cadru nu ar fi promovat deja produsele lemnoase recoltate chiar și în lipsa unei astfel de metodologii.

6.           Dezvoltarea unui plan de acțiune pentru sistemul de certificare și sechestrarea carbonului  pentru eliminarea carbonului

• Este nevoie de îndrumări clare pentru a preveni plantațiile de tip monocultură. “Cadrul de reglementare pentru certificarea eliminării carbonului” care va fi dezvoltat trebuie să garanteze că plantațiile de tip mono-cultură nu se califică pentru eliminarea carbonului.

7.           Inițiativa de 3 miliarde de arbori și monitorizarea acesteia: Această acțiune trebuie să se bazeze pe criterii ecologice și trebuie susținută plantarea suplimentară de arbori pentru plantațiile de energie. Este o idee bună să implicăm cetățenii și comunitățile în monitorizarea “arborilor plantați ca o contribuție pentru a garanta cel puțin alte 3 miliarde de arbori până în 2030.”

Ce este pozitiv la strategia cadru

Apelurile pentru protejarea și regenerarea pădurilor

8.           Recunoaște nevoia unor “păduri mai mari, mai sănătoase și mai diverse decât avem în prezent, în special pentru stocarea și sechestrarea carbonului și stoparea pierderii habitatelor și speciilor. Pentru a ajunge acolo, va trebui să inversăm tendințele negative, să îmbunătățim monitorizarea pentru a identifica mai bine starea pădurilor noastre, și să ne întețim eforturile de protejare și regenerare a biodiversității forestiere și astfel să asigurăm rezistența pădurilor.” (p. 2)

9. “Mai ales pădurile primare și seculare trebuie strict protejate.” (p. 3)

10.       “Pentru a permite naturii să se regenereze, Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030 a propus un obiectiv pentru a proteja cel puțin 30% din spațiul terestru al UE, din care 10% va fi pus sub un regim strict de management efectiv și protecție legală. De asemenea, ecosistemele forestiere trebuie să contribuie la atingerea acestei ținte.” (p. 3)

Recunoaște faptul că silvicultura actuală distruge ecosistemele forestiere și scade rezistența

11.       “Practicile de gestionare a pădurilor care păstrează și regenerează biodiversitatea cresc rezistența pădurilor. De aceea, toate pădurile trebuie gestionate mai bine pentru a fi suficient de biodiversificate, ținând cont de diferențele în condițiile naturale, regiunile biogeografice și de tipologia pădurilor.” (p. 4)

12. “Schimbarea climatică continuă să afecteze negativ pădurile din Europa, în special în zonele cu mono specii și păduri îmbătrânite.” (p. 1)

 

Apeluri pentru schimbarea practicilor forestiere– inclusiv stoparea defrișării

13.       “în acest context sunt esențiale practici de gestionare care susțin biodiversitatea și reziliența, precum crearea sau menținerea pădurilor cu specii mixte și diverse din punct de vedere funcțional, în special cu mai multe foioase și cu specii cu diferite sensibilități biotice și abiotice și mecanisme de recuperare în urma tulburărilor, în locul plantațiilor monoculturale.” (pagina 4)
14.       “alte practici trebuie evitate. Una dintre aceste practici forestiere este defrișarea, exceptând dacă se dovedește a fi necesară din motive de sănătate a mediului sau a ecosistemului. Pe lângă distrugerea biodiversității supraterane, defrișările duc la pierderea carbonului din rădăcini și a unei părți din carbon din sol. Această practică este deja interzisă sau limitată în multe țări. Ce trebuie de asemenea evitată este îndepărtarea cioturilor și a rădăcinilor care trebuie lăsate în pădure precum și defrișările intense în perioada de cuibărit.” (pagina 4)
15.       “Astfel, proprietățile solului și serviciile ecosistemului din sol trebuie protejate ca fundament pentru păduri sănătoase și productive și de exemplu trebuie evitată utilizarea nejustificată a utilajelor grele care duc la compactarea solului.” (pagina 4)

Apelurile pentru acordarea priorității produselor lemnoase recoltate cu viață lungă, minimizând utilizarea lemnului pentru energie din biomasă

(Aceste afirmații sunt compatibile cu eliminarea biomasei forestiere din Directiva privind Energia Regenerabilă (DER) și permiterea exclusivă a biomasei lemnoase secundare să se califice ca “energie regenerabilă”. Chiar dacă aceasta reprezintă o utilizare slabă a multor materiale care ar putea fi folosite în schimb pentru produse durabile).

16. “Având în vedere cererile în creștere și uneori competitive asupra pădurilor, trebuie să asigurăm și că lemnul este utilizat optim conform principiului cascadă pentru ca cea mai mare parte din lemn să fie folosită pentru materiale și produse durabile care au cea mai mare valoare pentru o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în același timp minimizând utilizarea acestuia pentru produse cu o viață scurtă și pentru producția de energie.” (pagina 2).
17. “este esențial ca, atunci când se construiește o economie sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic, să se asigure o utilizare optimă a lemnului conform principiului cascadă. Aceasta înseamnă să se folosească cea mai mare parte din lemn pentru materiale și produse durabile. Trebuie minimizată utilizarea lemnului pentru produse cu viață scurtă și pentru producția de energie și să fie folosită biomasă lemnoasă secundară precum produse secundare din cherestea, reziduuri, materiale reciclate.” (p.10)

18.       “Trebuie minimizate și externalizările negative în utilizarea bioenergetică, precum poluarea aerului.Prioritizarea reziduurilor și utilizarea în cascadă a lemnului trebuie să rămână un principiu general cheiepentru a maximiza impactul pozitiv climatic al bioenergiei .” (p. 12)

19.       “Atenția trebuie să fie astfel pe o trecere drastică de la utilizări pe termen scurt la utilizări durabile ale lemnului, de exemplu clădiri și mobilier, inclusiv printr-o reutilizare mai bună și reciclare a produselor din lemn de pe șantiere de construcție și de demolare. Această măsură este și compatibilă cu noul Plan de Acțiune Economică Circulară al UE care se angajează să reducă ambalajele și să limiteze mai mult produsele de unică folosință. Aceste produse care au viață scurtă sunt realizate, printre altele, și din materiale pe bază de lemn.” (pagina 10)

Recunoaște nevoia unor stimulente economice pentru a modifica comportamentul proprietarilor de terenuri

20.       “proprietarii și administratorii de păduri au nevoie de impulsuri și de stimulente financiare pentru a putea furniza servicii pentru ecosistem prin protejarea și regenerarea pădurilor și pentru a crește reziliența pădurilor prin adoptarea unor practici de administrare a pădurilor mai favorabile climatului și biodiversității.” (p. 7)
21.       “Celelalte beneficii, în special furnizarea serviciilor de ecosistem sunt rareori sau niciodată recompensate. Acest lucru trebuie să se schimbe. Proprietarii și administratorii de păduri au nevoie de impulsuri și de stimulente financiare pentru a putea furniza servicii pentru ecosistem prin protejarea și regenerarea pădurilor și pentru a crește reziliența pădurilor lor prin adoptarea unor practici de administrare a pădurilor mai favorabile climatului și biodiversității.” (p. 7)
22.       Încurajează sporirea “…activităților economice din sectorul forestier care nu se bazează pe extracția resurselor lemnoase pentru a diversifica economiile și angajările locale din zonele rurale”, (p. 2) inclusiv ecoturismul, produsele forestiere fără lemn și furnizarea serviciilor pentru ecosistem.

Oferă o definiție mai largă sustenabilității decât DER

23.       Prevede că “Gestionarea sustenabilă a pădurilor înseamnă gospodărirea și utilizarea terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, acum și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale la nivel local, național și global și care să nu afecteze negativ alte ecosisteme.” (p. 5). Pe lângă aceasta, CE vizează pe bună dreptate să identifice indicatorii care să acopere sănătatea (și reziliența) ecosistemelor, biodiversitatea și climatul. Trebuie reținut că “sustenabilitate” în DER în care clasifică biomasa ca “energie regenerabilă” nu se încadrează în această definiție.

Sursa foto: Agent Green