Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți, 15 noiembrie 2022, cele trei legi al justiției votate de coaliția PSD-PNL-UDMR ignorând cererile opoziției și ale unor organizații neguvernamentale de a aștepta punctul de vedere al Comisiei de la Veneția. Cele trei legi cresc controlul politic asupra justiției.
Comisia de la Veneția a emis opinia în procedură de urgență, la solicitarea României. Cu toate acestea, președintele Iohannis nu a mai așteptat opinia Comisiei și a promulgat legile.
Astăzi, 18 noiembrie 2022, Comisia de la Veneția și-a emis opinia.
Concluziile Comisiei de la Veneția:
Comisia de la Veneția regretă că autoritățile române nu au cerut opinia Comisiei pe drafturile celor trei legi cu privire la sistemul judiciar din România: Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, așa cum fusese anunțat de autorități și pentru că au lăsat cererea în grija Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, dar apoi au cerut opinia în procedură de urgență.
În procedura de urgență nu e posibilă acoperirea tuturor aspectelor celor trei legi lungi. Complexitatea și nivelul de detaliere al celor trei legi fac dificilă înțelegerea cu privirea la aplicabilitatea în practică. De aceea, opinia se referă în special la topicurile ridicate în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.
Ținând cont că aceasta este o opinie urgentă, Comisia de la Veneția nu poate exclude că pot fi alte probleme în cele trei legi, dar observă că per ansamblu legile par a se îndrepta în direcția bună.
Comisia de la Veneția notează câteva elemente pozitive. Primul este acela că nu par să fie interferențe politice în munca DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate într-un mod grăbit, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toți stakeholderii. În ceea ce privește numirea sau îndepărtarea magistraților este un lucru pozitiv faptul că se face la nivel de lege și nu prin ordin de ministru, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri asigură un nivel de transparență. De asemenea, este un lucru pozitiv faptul că instrucțiunile date procurilor subordonați trebuie să se facă în scris, cu respectarea legii și că trebuie motivată decizia când procurorii contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul General nu are puterea de a respinge deciziile procurorilor DNA și DIICOT. În final, este un lucru pozitiv este faptul că Ministrul Justiției poate exersa control doar asupra aspectelor manageriale.
Comisia de la Veneția face următoarele recomandări pentru amendarea Legilor Justiției:
1. selecția pe bază de concurs ar trebui introdusă și pentru pozițiile de manageri, nu doar pentru președinții de instanțe și de parchete;
2. magistrații, inclusiv Procurorul General, cât și procurorii șefi DNA și DIICOT și ajuncții lor ar trebui numiți pentru perioade mai lungi și fără posibilitatea de reînnoire;
3. Procurorul General nu ar trebui să poată ocoli ierarhia atunci când găsește măsuri nelegale și nefondate. Astfel de situații ar trebui date în jos, pe ierahia procurorilor;
4. ar trebui prevăzut în lege, în mod explicit, faptul că poliția juduciară nu raportează activitatea către Ministerului de Interne.
În orice caz, o mare importanță trebuie acordată condițiilor implementării acestor legi. Ca în multe țări, legile pe hârtie pot să nu fie aplicabile în practică. Instituțiile și prevederi foarte bine formulate pot fi ignorate în practică sau interpretate în moduri care se depărtează de la semnificația dorită. În timpul pregătirii formulării opiniilor pentru România, Comisia de la Veneția a învățat că există viziuni diferite cu privire la ce înseamnă sau ar trebui să însemne problemele factuale. De aceea, este esențial ca toți actorii relevanți pentru sistemul judiciar din România să lucreze împreună în spiritul colaborării pentru a asigura că justiția este aplicată în mod corespunzător în România.
Sursa foto: presidency.ro
Leave a Reply