Allen Coliban a fost „bătut” de PNL și PSD cu propriile arme
Vineri, 19 noiembrie 2021, a avut loc prima ședință de îndată a CL Brașov convocată de către Allen Coliban în care s-a dezbătut propunerea primarului de a cumpăra imobile aparținând Fabricii de Zahăr Bod. Rezultatul, după 90 de minute de ședință, a fost respingerea propunerii de către consilierii PNL și PSD.
Proiectul de hotărâre, referatul de aprobare și alte informații despre imobilele care fac obiectul licitației găsiți în articolul publicat vineri.
Astăzi, 22 noiembrie 2021, a avut loc a doua ședință de îndată convocată de către primarul Allen Coliban pentru cumpărarea unor imobile aparținând Fabricii de Zahăr Bod. Și de data aceasta, consilierii PNL și PSD au respins propunerea primarului.
În articolul de sâmbătă am inclus și înregistrarea ședinței de vineri și câteva argumente aduse în cadrul ședinței.
Atașez și înregistrarea ședinței de azi, 22 noiembrie 2021.
Nu i-a ieșit de teama că n-o să-i iasă
Teama de a nu pierde o oportunitate a dus la pierderea oportunității. Allen Coliban a jucat cartea „negociatorului ascuns” în toată ecuația aceasta a participării la licitația pentru achiziția unor imobile aparținând Fabricii de Zahăr Bod. Practic, lipsa de transparență a dus la pierderea proiectului în fața consilierilor PNL și PSD. Lui Allen Coliban i-a fost teamă că dacă va fi transparent în acest demers, șansa de reușită în cumpărarea pentru municipiul Brașov a 30 de hectare de teren la Bod va fi considerabil diminuată, argumentând mai departe că dacă „investitorii” și „speculanții” vor auzi de intenția municipiului Brașov, se vor îngrămădi la rândul lor să cumpere imobilele.
În materie de transparență, USR are obligația și mandatul din partea votanților de a fi transparenți, în tot ce fac. Tocmai pe lipsa de transparență, Allen Coliban a fost sancționat de către PNL și PSD.
Allen Coliban a pus la dispoziția consilierilor PNL și PSD documente și informații referitoare la demersul său doar în dimineața zilei de vineri, cu câteva ore înainte de ședința de îndată. Mai mult, PNL a întrebat dacă în cazul acestui demers trebuiau aplicate prevederile Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică și de ce nu au fost consultați brașovenii, în condițiile în care demersurile oficiale au fost inițiate în 5 octombrie 2021. Răspunsul a fost că prevederile acestei legi nu se aplică la stabilirea oportunității.
Cu alte cuvinte, Allen Coliban spune că nu e nevoie să întrebăm brașovenii, în contextul în care pretinde că face investiții în interesul brașovenilor.
Pe partea de legislație ar fi nevoie de niște clarificări din partea Primăriei, în contextul în care, conform Codului Administrativ, la Articolul 136 Proiectele de hotărâri ale consiliului local, alin. 2 Proiectele de hotărâri și referatele de aprobare ale acestora se redactează în conformitate cu normele de tehnică legislativă.
„În conformitate cu normele de tehnică legislativă” înseamnă repectarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În această lege avem următoarele precizări:
„Articolul 30
(1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare:
c) referate de aprobare – pentru celelalte acte normative;
Cuprinsul motivării
Articolul 31
(1) Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni:
a) motivul emiterii actului normativ – cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;
b) impactul socioeconomic – efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor;
c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri;
e) consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și specialiștii consultați, esența recomandărilor primite;
f) activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ;
g) măsurile de implementare – modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale.”
În cadrul discuțiilor de la ședința de azi, regăsim consilierii PNL și PSD veniți pregătiți să respingă propunerea primarului, ceea ce au și făcut. În cazul acestora, linia de contraargumentare a fost aceea a lipsei de informare din partea primarului vizazi de intenție și demersuri. Faptul că documentele și discuțiile au venit doar în ziua ședinței de îndată a fost un motiv suficient pentru consilierii PNL și PSD să respingă proiectul de hotărâre. Este o situație pe care USR o reclama puternic în campania electorală.
Modul în care s-au raportat consilierii PNL și PSD ține de orgoliile personale și politice, iar în cele două ședințe de îndată au arătat că orgoliile lor sunt mai puternice decât aroganța cu care au fost tratați de primar. Consilierii PNL și PSD au mimat interesul public.
PSD a adus în discuție și situația a 60 de familii, aproximativ 150 de persoane, despre care spune că sunt în pericol de a fi evacuați și a încercat să pună problema în spatele primarului.
Ședința s-a încheiat cu o intervenție din partea unui invitat, respectiv a reprezentantului Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr, care a spus că producătorii își doresc ca Fabrica de Zahăr Bod să funcționeze și pe viitor, indiferent cine este proprietar. Reprezentantul Asociației l-a contraofertat pe Allen Coliban cu o suprafață de 60 de hectare la Feldioara.
Mai sus am adus în discuție prevederile legale ale Codului Administrativ și ale Legii 24 tocmai pentru a înțelege că, indiferent de culoarea sa politică, administrația locală trebuie să înțeleagă că orice demers se construiește împreună cu locuitorii. Asta a lipsit acestui demers, iar noi stăm astăzi și ne întrebăm ce vrea de fapt primarul cu aceste imobile. De ce la Bod și nu în Brașov, precum cele de la Lubrifin, CET, Rulmentul sau altele din municipiu? Care este strategia? Cine face această strategie și pentru ce?
Evitarea incertitudinii
În final, aduc în atenție și o cheie de citire a situației, oferită de Adriana Hurjui:
„Printre dimensiunile culturale identificate de G. Hofstede se numără și evitarea incertitudinii, care se referă la ușurința cu care o cultură face față lucrurilor noi și ambiguității. Cu cât anxietatea produsă este mai puternică, cu atât putem afirma că o cultură va prefera evitarea incertitudinii.
România are mai degrabă un grad ridicat de evitare a incertitudinii. Ce înseamnă asta? Că românii sunt destul de anxioși când vine vorba de nou și de situații nefamiliare, elementele care nu fac parte din tiparul general sau din zona de confort fiind privite cu scepticism sau chiar ca o amenințare. Incertitudinea se referă la o cunoaștere limitată sau deloc a ceea ce se poate întâmpla și provoacă anxietate, adică o teamă de necunoscut.
În România, oamenii au tendința să evite incertitudinea și ambiguitatea, iar lucrurile se văd mai pregnant în „alb-negru”, „bine-rău”, decât în cazul culturilor cu un indice de evitare a incertitudinii scăzut, care acceptă situațiile ambigue mult mai ușor, acceptând și schimbarea mult mai ușor.
Incertitudinea, în astfel de culturi, cum este și a României, este văzută mai degrabă ca un pericol care trebuie combătut, căci oamenii nu tolerează cu ușurință situațiile incerte, căutând mai degrabă reguli, norme și măsuri prin care să controleze situațiile, cu scopul de a reduce gradul de anxietate, respectiv de incertitudine.
Dorința de evitare a incertitudinii conduce la o nevoie mai mare de siguranță, deci vor dori să controleze situația cât mai mult.”
Parcul Industrial
Despre intenția primarului de a face un parc industrial la Brașov am scris la vremea când acesta lansa ideea, în marte 2021.
Atașez și articolul scris atunci.
Construind trecutul. Noua administrație a municipiului Brașov vrea să facă un parc industrial
Leave a Reply