Un șir de evenimente dramatice, în care au fost implicați adolescenți, a generat reacții emoționale în spațiul public, iar blocarea accesului copiilor și tinerilor la rețelele sociale a devenit prima și singura măsură legislativă, fără să fi acordat suficientă atenție soluțiilor care aduc creștere atât pentru democrație, cât și pentru economie.
Cenzura nu a fost dovedită ca fiind eficientă în rezolvarea problemelor niciunei societăți.
Prin simpla interzicere a platformelor, legislația nu reușește să abordeze elementele de design dăunătoare care stau la baza acestora. Așa cum afirmă prof. Sonia Livingstone de la Universitatea Harvard: „o interdicție lasă neatinse practicile algoritmice și de exploatare a datelor, precum și modelul de afaceri «move fast and break things» al marilor platforme.”
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) derulează din 2017 cel mai amplu program de educație media pentru comunitățile din România. Beneficiari au fost până acum peste 1.200 de profesori și 300.000 de elevi. Credem în educație ca răspuns la problemele societății actuale. Credem în profesori și în dezvoltarea gândirii critice, o abilitate ce trebuie cultivată la orice vârstă.
Există provocări generate de dezinformare și felul în care rețelele sociale afectează sănătatea mintală a copiilor și tinerilor. Le cunoaștem și le prevenim, dând instrumente care să facă democrația mai puternică, nu mai slabă. Interdicția australiană este folosită drept exemplu, deși până acum nu a dat rezultate vizibile și exclude platformele de dating, cele de jocuri și chatboții, învinuiți, la rândul lor, în mai multe procese de instigarea la gesturi extreme. Trebuie să întărim efortul românesc înspre imunizarea la pericolele din spațiul online, nu să-l subminăm. Nu e niciodată prea târziu pentru educație.
Potrivit Asociației pentru Tehnologie și Internet, proiectul de lege al majoratului digital adoptat de Senat propune măsuri excesive, inutile și birocratice, imposibil de aplicat, la nivel tehnic sau în practică. Iar unele dintre aceste măsuri au efecte adverse – cum ar fi obligarea identificării tuturor utilizatorilor de internet la accesarea unui serviciu (pentru a se stabili că nu au sub 16 ani). Organizațiile care militează pentru drepturile copilului avertizează că astfel de măsuri pot să împiedice dezvoltarea armonioasă a capacităților persoanelor tinere. În abordarea acestei chestiuni, un punct de plecare îl constituie drepturile digitale ale copiilor. Copiii nu sunt doar destinatari pasivi ai riscurilor digitale; drepturile lor sunt consacrate în Convenția ONU privind Drepturile Copilului. Copiii au dreptul să acceseze informații, să se exprime, să participe la cultura digitală, să își dezvolte competențele digitale, să se bucure de activitățile online și să fie ascultați în deciziile care le afectează viața digitală. Orice restricție trebuie să fie necesară și proporțională, iar o interdicție generală pune la încercare aceste limite.
Investițiile în educație în întreaga Europă sunt în creștere, stimulând competitivitatea UE. Chiar dacă interdicțiile ar funcționa perfect, ce se întâmplă cu tinerii care nu vor avea instrumente de gândire critică după ce interdicția va fi expirat? Vor fi expuși brusc lumii rețelelor sociale, fără sprijinul unei educații media timpurii sau al învățării ghidate, care să le dezvolte reziliența.
Eforturile de a contracara efectele nocive ale utilizării platformelor sociale trebuie să fie un efort și o responsabilitate comună pentru întreaga societate. Centrul pentru Jurnalism Independent a răspuns cererii președintelui României și a trimis către acesta propuneri pentru consolidarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025-2030.
Soluțiile propuse de CJI, ce implică abordări transectoriale, reprezintă un punct de plecare pentru discuțiile publice despre amenințările cu care se confruntă societatea actuală.
* Punct central – integrarea educației media în curriculumul național;
* Infrastructură instituțională – un „hub” național pentru educație media;
* Campanii publice și acces la conținut de calitate;
* Politici publice coerente, care să susțină jurnalismul de calitate și investiția cu prioritate în jurnalismul local;
* Politici publice care să determine transparentizarea identității deținătorilor de pagini influente sau de conținut plătit, permițând utilizatorilor să evalueze credibilitatea și responsabilitatea acestora.
Suntem deschiși conversațiilor privind cultivarea gândirii critice și a educației media și digitale și credem în libertatea de exprimare, ca valoare fundamentală a democrației. Împreună, organizații non guvernamentale, autorități, mediu de afaceri, putem transforma viitorul. Democratic, nu autoritar.
Leave a Reply