În spațiul public brașovean s-a iscat discuția despre parcări, din nou, dar de această dată fiind motivată de creșterea tarifelor la parcare. Era de așteptat, mai ales în contextul creșterilor de taxe. Dar această discuție este și într-un context în care cererea de locuri de parcare este mult mai mare decât oferta.
Primarul George Scripcaru dă următoarele cifre: 46.000 de parcări existente și peste 120.000 de autoturisme înmatriculate. Oare câte alte, înmatriculate în altă parte, dar ale unor persoane care locuiesc în Brașov mai sunt? Mii, zeci de mii?
Trebuie precizat că parcarea nu este un drept, așa cum nu este o obligație a administrației realizarea de parcări. Iar autoturismul nu este o nevoie. Există însă nevoia de deplasare (la muncă, școală, cumpărături etc.) și în funcție de infrastructura făcut[ de administrația publică oamenii vor alege o soluția sau alta. La Brașov, pentru că infrastructura auto a fost și este principală, soluția aleasă de oameni este autoturismul, chiar dacă pentru oraș nu este soluția potrivită.
Dar de ce este Brașovul în această situație? Pentru că asta a făcut primarul George Scripcaru în primele patru mandate, în perioada 2004-2020. Nici administrația Coliban nu a reușit o schimbare de paradigmă.Vă reamintesc că George Scripcaru este cel care a distrus transportul public (linii, capacitate, frecvențe). Brașovul a avut și transport de noapte. Știu, o să spuneți că ce transport verde și frumos are Brașovul. Parțial e verde (mă refer la electrice, nu la culoarea mașinilor), iar vehiculele sunt relativ noi, dar în continuare sub capacitatea avută de până în 2004.
Iar acum, primarul George Scripcaru ne spune că „pur și simplu, nu mai putem funcționa după reguli vechi de 20 de ani”.
Asta arată că și-a dat seama că sunt probleme, dar nu înțelege că el le-a creat sau nu vrea să recunoască. Da, domnule primar, regula „fluidizarea traficului” nu funcționează. A creat aglomerație și siguranță redusă (au murit oameni loviți de autoturisme pe treceri de pietoni). Este nevoie de mobilitate urbană reală.
Nici noul regulament și nici noile tarife nu o să rezolve problemele de fond. Problema de fond este că s-a redus semnificativ capacitatea transportului public, au fost îngustate trotuare și s-au băgat bani mulți în infrastructură pentru autoturisme. În acest context, nevoia de deplasare a oamenilor nu a mai putut fi asigurată de transportul public, iar oamenii s-au îndreptat spre o soluție personală, autoturismul.
Să vă reamintesc niște cifre ale transportului public brașovean: în decembrie 1987 erau 128 autobuze, 209 troleibuze și 20 tramvaie; în decembrie 2004 erau 138 autobuze, 135 troleibuze și 32 tramvaie. 2004 este primul an ca primar al primarului George Scripcaru. De atunci și până în iunie 2017, parcul RATBV ajunge la 165 autobuze și 17 troleibuze, o scădere semnificativă.
În prezent parcul RATBV a crescut la 51 troleibuze și 217 autobuze, dar tot insuficient, pentru că autobuzele nu deservesc doar municipiul Brașov, ci și rutele metropolitane.
Evoluția detaliată a transportului public brașovean o găsiți în articolul „După ce a distrus transportul electric la Brașov, George Scripcaru se laudă acum cu primele două autobuze electrice și primele două troleibuze achiziționate”.
Ce este de făcut?
O să spuneți că parcări. Dar soluția este tocmai opusul. Orice dezvoltare de infrastructură auto face ca autoturismul să fie atractiv și să fie folosit și mai mult.
Prioritatea la investiții și lucrări trebuie să fie pentru transportul public, infrastructurile velo și pietonală și spații verzi.
Concret, în Centrul Istoric (zonele Cetate, Șchei, Blumăna și Brașovul Vechi) trebuie desființate din locurile de parcare și renunțarea la „marile” proiecte de parcări (Parcul Titulesc, zona Modarom – CJ Brașov – Unirea, Livada Poștei). Acestea vor atrage și mai mult trafic. Iar pentru puținele parcări publice care rămân tarifele ar trebui să fie foarte mari, cu timp de maximum două ore. Nici parcarea etajată care urmează să fie construită la Centrul Civic nu va fi o soluție, din contră, va atrage și mai mult trafic în Centrul Civic.
Numărul de benzi auto din cele patru zone ale Centrului Istoric ar trebui reduse, iar spațiul alocat pentru transport public, velo, pietonal și spațiu verde.
Parcări noi ar mai trebui făcute la intrările în oraș, pe model Park & Ride, asociate cu hub-uri de transport public și velo, astfel încât să fie mutat grosul de autoturisme spre periferii.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este cel al temperaturilor. Știm cu toții că arborii țin o temperatură mai scăzută, fiind o diferență considerabilă între un spațiu urban umbrit de arbori și unul neumbrit. Iar această reorientare dinspre auto înspre celelalte mijloace de deplasare trebui să includă și creșterea numărului de arbori. Dar și la acest capitol Brașovul rămâne repetent, primarul alegând tăierea arborilor.Ca oraș, ar trebui să adresăm și problemele generate de schimbările climatice, mai ales că 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor.
În concluzie, dacă vreți aglomerație, poluare și siguranță scăzută cereți realizarea de infrastructură dedicată pentru auto. Dacă nu vreți așa ceva atunci lăsați mașina și cereți realizarea infrastructurii pentru transportul public, velo și pietonal.
Leave a Reply